Tribuna, ianuarie 2004 (Anul 120, nr. 3911-3935)

2004-01-17 / nr. 3923

COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU Anul CXX, serie nouă, nr. 3923 Sâmbătă, 17 ianuarie 2004 12 pagini (cu supliment), 5000 lei (la abonați ■ 2000 lei) Varianta în limba română pe INTERNET http ://www.tribuna.ro E-mail: red@tribuna.ro, publicitate@tribuna.ro Investiții din propriul buzunar al TURSIB “Helvetele” au fost­ smase_De­ traseu TURSIB a cumpărat cinci troleibuze din oraşul elveţian Lausanne , pentru prima dată, Sibiul are troleibuze cu remorcă ^ 50 de copii vor veni la şcoală pe banii TURSIB % troleibuzele sunt la “mâna a doua” % Conducerea TURSIB, primarul Klaus Johannis şi deputatul PSD, Gheorghe Suditu, au participat, ieri, la cont. In pag. 1O ceremonia de scoatere pe traseu a cinci troleibuze cu remorcă achiziţionate recent de societatea TURSIB, din Elveţia. “Sunt două lucruri de remarcat: Sibiul are, in premieră, troleibuze cu remorcă şi faptul că societatea TURSIB le-a cumpărat din bugetul propriu, fără a primi bani de la Primărie", a spus primarul Klaus Johannis. La rândul său, deputatul Gheorghe Suditu a declarat: "Este un exemplu clar şi concret de modul în care Consiliul Local şi societăţile subordonate satisfac priorităţile sibienilor". Cosmin PAL Servicii comunitare pentru persoane in vârstă, defavorizate în perioada ianuarie-au­­gust 2004 se desfășoară în municipiul Sibiu proiectul “Servicii comunitare de îngrijire a persoanelor în vârstă, defavorizate", im­plementat de Consiliul Lo­cal al Municipiului Sibiu- Serviciul Public de Asis­tenţă Socială şi Serviciul Public Cantina Socială, în parteneriat cu Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita. Proiectul beneficiază de o finanţare în valoare de 4975 GBP, fiind unul din cele şapte proiecte apro­bate pentru judeţul Sibiu în cadrul Fondului de Dezvol­tare Comunitară lansat în luna august 2003 de Mi­nisterul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, împreu­nă cu Departamentul pen­tru Dezvoltare Internaţio­nală al Guvernului Marii Britanii. Beneficiarii vor fi 40 de persoane în vârstă, defavo­rizate, domiciliate pe raza municipiului Sibiu, cu un grad mare de dependenţă şi fără întreţinători legali sau cu întreţinători care nu îşi pot exercita această obligaţie din motive independente conf. în pag. 8 CS.FJ Noutăți ale Codului Fiscal in atentia IMIM I­­ IIa contribuabililor care obţin venituri din activităţi independente în conformitate cu prevederile art50 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente cuprinse în Nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit aprobat prin OMFP nr.1847/ 2003 și își desfășoară activitatea individual, fără salariaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. CS.FJ cont. in pag. 10 ■■■■■Mi Marţi, la Ateneul Român Festivitate de inaugurare a Institutului Cultural Român Marţi, 20.01, ora 19.30, la Ateneul Român din I Capitală va avea loc festivitatea de inaugurare­­ a Institutului Cultural Român, instituţie creată după modelul unor celebre institute de acest gen din Europa - Goethe Institut Institutul Cervantes, British Council - a cărei menire constă în promovarea culturii româneşti în lume şi, concomitent, în coordonarea programului intern, conf. în pag. 1O Ion Onuc NEMEŞ Anca Bradu • un regizor pentru mileniul III Aşa cum am anunţat în ediţia noastră din 16 ianuarie a.c., în curând Teatrul “Radu Stanca” va prezenta o nouă premieră: “Trei surori” de A.P. Cehov. Spectacolul este regizat de Anca Bradu, care se află la prima sa colaborare cu teatrul sibian. Anca Bradu - profil Născută în Oradea, Anca Bradu a absolvit, în 1995, cursurile Universi­tăţii Naţionale de Teatru şi Artă Cinematografică, la clasa de regie de teatru a lui Valeriu Moisescu. în perioada 1992-2001 a obţi­nut burse de regie şi a efec­tuat stagii în prestigioase centre teatrale din Europa: Stuttgart, în Germania [2001], Sankt Petersburg, în Rusia (2000), Leeds, în An­glia (1995), Avignon, în Franţa (1992). La Galele Uniter i s-a decernat Premiul Uniter pentru cea mai bună regie a stagiunii 2000, pentru spectacolul “Deşteptarea primăverii”, de Frank We­dekind. Din 1994 a regizat, la teatrele din Cluj-Napoca, Oradea şi Târgu Mureş, numeroase spectacole, dintre care amintim: “Ca­meristele", de Jean Gene, “Cimitirul păsărilor”, de Antonio Gala, “Tyl Ulen­­spigel", de Ch. de Coster, "Jurnalul unui nebun”, Maria SPĂTARIU cont. în pag. 1o Planuri de perspectivă la Banca Comercială carpatica La finalul anului trecut, administratorii BCC au aprobat Strategia băncii pentru perioada 2004-2007. Conform acestei strategii, principalele scopuri ale băncii sunt: 7. situarea printre primele 10 bănci comerciale, persoane juridice române; 2. crearea unui grup financiar puternic; 3. menţinerea sediului central in Sibiu şi păstrarea controlului băncii de interesele acţionarilor români, in spe­cial sibieni. Ca o primă acţiune strategică, Consiliul de Administraţie a hotărât convocarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru data de 31.01.2004, în vederea aprobării unei majorări de capital cu 250 miliarde lei (cca 6 milioane euro) în primul semestru din acest an, prin subscripţie publică, după exercitarea dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi. Majorarea de capital este destinată susţinerii Programului strategic de creştere al Băncii, conform căruia BCC va trebui să atragă o cota de piaţă de 1,5%, în 2007. De asemenea, pentru anul 2004, BC Carpatica are un program investiţional de peste 2 milioane euro, privitor la extinderea reţelei teritoriale cu 10 unităţi, achiziţionarea a încă 30 ATM-uri şi extinderea în continuare a activităţii de carduri. De asemenea, administratorii au hotărât să propună AGA din luna aprilie a.c. acordarea, pentru prima dată, de dividende acţionarilor băncii. Această măsură se bazează pe rezultatele constant bune obţinute de bancă incă de la înfiinţarea sa, în urmă cu 5 ani. La finele anului 2003, BC Carpatica avea 41 unităţi şi a atins un volum al activelor de 2.850 miliarde lei, cu peste 164% mai mult decât la 31.12.2002. Fondurile proprii ale băncii erau, la 31.12.2003, de 685 miliarde lei, înregistrând o creştere de 157% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul a fost de 151 miliarde lei, înregistrând o creştere de 140% faţă de 31.12.2002. Mihaela OGNER TIZ Statuile au fost inventate pentru a prelungi viaţa eroi­­lor, pentru a-i menţine printre cei vii. S-a crezut că omul poate fi împins în eternitate, îndată ce l-ai turnat în bronz şi l-ai suit pe un soclu. Inexact! Cunoaştem destule cazuri când omul şi-a pierdut calitatea de erou şi a suferit ultragii postume prin scrijelirea brutală a statuii, sau prin dărâmarea festivă a chipului de bronz. Unii eroi au păţit jigniri imposibil de închipuit în timpul vieţii. Chiar marelui Stalin, devenit statuie la Braşov, i-a agăţat cineva de braţul care indica viitorul luminos, o găleată cu un con­ţinut urât mirositor. Statuile au, şi ele, viaţa lor. Unele sfârşesc la “fier vechi”, altele îşi duc existenţa prin magazii obscure, luptând cu rugina, altele se bucură de lustru la soroc şi de repara­ţiuni la soclu. Deşi nu vorbesc, nu râd şi nu plâng niciodată, după cum ne asi­gură poeţii, statuile participă la viaţa socială, se amestecă în politică, se constituie, a­­desea, în măr al discordiei. Grupul statuar militar de la Arad pune pe jar nişte bravi politicieni, încă în viaţă. Sta­tuile lui Petru Groza, Gheor­­ghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, sunt pregătite să fie expuse, în curând, într-un parc din Bucureşti. Ele vor sări din subsoluri, direct pe soclu şi, cu siguranţă, vor agita nişte spirite. O participare la viaţa cetăţii va avea, post-mortem, la Bra­şov, fostul premier israelian Yitzhak Rabin, a cărui statuie este chemată martor în pro­cesul de conştiinţă intentat de Vadim Tudor tuturor ace­lora care, nici până în ziua de azi, n-au sesizat că e filosemit şi că intenţionează să înfră­ţească România cu Israelul, îndată ce va deveni primul preşedinte creştin al ţării. Ştiam că din orice preşedinte poate să răsară o statuie. Nu ştiam că regula funcţionează şi invers; dintr-o statuie să răsară un preşedinte. Dar, parcă poţi şti totul despre sta­tui? Mihai BRATU

Next