Tribuna, ianuarie-martie 1885 (Anul 2, nr. 1-73)

1885-01-01 / nr. 1

Nr. 1 ________________________ A­ vere că guvernul englez nu e vinovat de aceste neînțelegeri. El a primit din partea guvernului englez asigurarea că Anglia nu are de cuget a împedeca colonisarea germană. Cu toate aceste supuşii englezi au cercat a zădărnici colonisarea germana.“ în o a doua convorbire principele Bismarck s’a ocupat cu posiţia Germaniei în Europa. Windhorst —­­flse Bismarck — a de­clarat că noi am fi încungiuraţi de duşmani. Caşul acesta poate că a existat la începutul anului 1870, dar’ această aserţiune abia mai poate încăpe cu situaţia de act.­. Unde sunt duşmanii de cari suntem încungiuraţi ? Eu ved îngujur împregiur numai guverne prieti­­nescti, cu cari stăm în rapoartele cele mai bune. Nice Windhorst nu va nega c­ă stăm în rapoartele cele mai bune cu amândouă împărăţiile de Ost şi chiar aceasta legătură formează vin scut tare în contra pericolelor. Cu Italia ne aflăm în relaţiuni sigure bune, tot aşa şi cu Spania. Cu Francia n’am stat de pre la a. 1866 în relaţiuni atât de bune ca a.i. Acesta e resultatul unui guvern prudent al Franciei care scie preţui binefacerile păcii. Unul fie­­carele dintre cele două guverne stie, că nu e calamitate mai mare decât un răsboiu între Germania şi Francia, şi anume, — din experienţele dela 1870­­ — pentru biruit ca şi pentru biruitor. Nici unul dintre amândouă guvernele nu va fi inclinat a arunca, pentru pofta minorităţii ţeara întreagă în răsboiu. Astfel de minorităţi există în fie­care ţeară deşi nu într’o formă de puternice. Că Anglia, console de puterea sa ma­rină, privesce niţel cu mirare la inştiinţele de co­­lonisare ale Germaniei, aceasta nu e ceva deo­sebit; noi stăm însă cu Anglia în legă­turile vechi de prietenie. Dacă guvernul englez s’ar lăsa condus de vederile unor Englezi faţă de politica noastră de colonisare, în acel cas noi n’am ave voie de sprijinit politica engleză în alte cestiuni, care o interesează pe Anglia. (Cu­pond.) Noi süntem încungiuraţi în Europa de prietini. (Aprobări.) Noi sun­tem încungiuraţi de guverne, cari au acelaşi interes ca şi noi de a manţine pacea, şi dacă vreo putere ar ave de cuget de a rumpe pacea, în acest caz totdeuna noi am putea-o face mai curând, decât că noi suntem mai conscienţioşi. Din Paris se telegrafează, că ministrul­­e si­dent Ferry a demandat tuturor agenţilor diplomatici francezi cari se află în present în Sangh­ai ca să pără­sească China. Tot din Paris se telegrafează la „Pol. Corr.“ că acolo se urmăresce cu interes mişcarea spiritelor din Italia pentru înce­perea unei politice coloniale. Se crede totuși în cercurile dătătoare de ton fran­ceze că Italia rătăcesce dacă sperează a I dobândi avantagie din alipirea cătră An­glia; din contră ar trebui ca să caute mai vîrtos după simpatii la Paris. De altă parte scriea despre o pornire generală în Italia pentru o politică colonială se •^confirma. O depeşă dela 10 i. e. n. din Roma anunţă: Pornirea în favorul unor acun­zări coloniale în Africa, cresce în Italia foarte tare. Ministrul Mane­­ni va avă lipsă de mult sânge rece, pentru a nu se lăsa dus de această pornire la întreprinderi primejdioase. Din dieta Croaţiei. In şedinţa dela 10 i. e. n. a dietei Croaţiei s’a terminat desbaterea asupra pro­iectului pentru indemnitate. Desbaterea a fost sgomotoasă. Lucrurile ce se petrec în dieta Croaţiei merită să li se dee atenţiune ; ele reoglindează starea de nemulţumire a popoarelor din toate părţile de sub coroana lui Ştefan. Partidele oposiţionale din Croaţia au dovedit că ele sunt expresiunea voinţii poporului croat. Lupta oposiţională a celor două partide poporale din Croaţia a stîrnit consciinţa naţională în Slavii Ungariei, aceştia se deşteaptă din amorţirea ce i­-a fost cuprins şi această împregiurare neli­­niştesce pe Maghiari. Guvernul din Buda­pesta e îngrijit acum să convoace comi­­siunile regnicolare pentru a revidia tran­­sacţia sperând că va pută mulţumi pe Croaţi şi va mulcomî astfel glasul ce deşteaptă pe ceilalţi Slavi de sub coroana lui Ştefan. Reproducem decursul desbaterilor din şedinţa de la 10 i. e. n. din dieta din Agram precum urmează: Deputatul Radosevici: Statul nostru e un „unicum“ şi aceaşi sunt toate legile făurite aci. Noi nu putem vorbi de un budget, fiindcă nu suntem stăpâni preste venitele noastre. Raportul faţă cu Ungaria nu poate să fie pe basa existentă nici­odată clar. Dacă uram regretă decadenţa vieţii publice şi sociale, vina nu trebue să se în­carce opoziţiei; aceasta dovedeste numai că sis­temul nu valorează nimic; cu sistemul acesta se vor ruina însă deodată toţi aderenţii lui. Şram e nemulţumit şi cu aceea că partidul de drept a îmbrăţişat idea slavică. Partidul de drept nu­­şi-a schimbat prin aceasta nici­decum programul seu; noi ne­­provocăm la Slavi şi nădejduim în Rusia fără de a abdice de independenţa Croaţiei. Rusia a liberat din umanitate pe po­poarele creştine ale Turciei. Dacă eram sub factorul care împedecă in­dependenţa Croaţiei a înţeles pe Re­gele, în acest cas rătăcesce, deoare­ce Regele ajurat pe constituţia Croaţiei. Partidul e dar­ chiar îndreptăţit a spera ajutor din această parte. Preşedintele: Nu pot permite ca Regele să fie tras în desbatere. Radosevici: Nu ceea­ ce eu citez, ci aceea ce a auis ieri Gyurkovics despre Regele, e o vătămare de Maiestate. Regelui i s’au pus în gură cuvinte pe care el nu le-a putut vorbi nici când. Gyurkovics a votat guvernului indemni­tatea indicând la pretinsa administraţie bună, acum însă sub citarea faptelor respective s’au comunicat dietei provinciale în dilele aceste fapte de cari ţi să ridică părul pe cap şi cari ilustrează în modul cel mai greţos administraţia şi justiţia noastră. — Vorbitorul să ocupă apoi de Sârbi şi de pretensiunile lor continuând: Nu sub numele Sârbilor ci numai şi numai sub numele Croaţilor se pot aduce la valoare drepturile ţerii. întrebuinţarea literelor Ch­i­­liane e o cestie de gust şi în caşul cel mai bun o îngreunare a procedurii; prin aceasta însă nu e primejdiată credinţa orientală-ortodoxă. Ca­racterul religios, ce-­l cer Serbii pentru şcoalele lor e în contra spiritului timpului, autonomia bisericii grecesci e mai mare ca a bisericii ca­tolice. Dacă e de lipsă, să se reguleze autonomia bisericească prin o lege generală. Nu Sârbii ’şi-au vărsat sângele lor pentru drepturile Croaţiei; ei n’au venit — după cum pretind — cu armele în mâni, ci s’au refugiat din ţeara lor aci, unde au fost primiţi în mod ospital. (Sgomot în dreapta. Din stânga: Aşa e!) Starcevici: Ne tractaţi ca pe niste băieţi de şcoală! Aduceţi dar’ şi o varga; d-voastre cereţi apoi ca să se efi­ă: „înaltă dietă!“ C a m e n a r: Fie-vă ruşine a premerge astfel! Preşedintele sună clopoţelul cu energie şi dă cuvântul lui Pa­vies. Bacarcici (cătră preşedinte): Ia-’ţi cel puţin exemplu de la preşedinţii altor diete provinciale. Pa vies începe a vorbi între un sgomot mare. El e întrerupt îndată la începutul vorbirii sale de cătră C a m e n a r prin cuvintele: Oratorul nu vorbeşce la obiect. D-le preşedinte, aplică şi în contra lui ordinea de casă riguroasă. Preşedintele: Din partidul d-voastre nu se ţine nime de proiect. Mazzura protestează şi provoacă pe preşedinte să spună adevărul de pe scaunul presidial; el (Mazzura) a vorbit numai pre­­lângă obiect. P i s a c i c i (arătând spre preşedinte): Dacă ar fi om de onoare, n’ar şede acolo. (Sgomot mare; protestări în dreaptă). Preşedintele: Deputatul Pisach­i a făcut o declaraţiune, preste care nu pot trece cu tăcere. Propun să se excludă Pisach­i pentru 20 de şedinţe. între protestele sgomotoase ale stângei îi succede în sfîrşit lui P a­v i­c­u a ajunge la cuvânt. Preşedintei detrage vorbitorului cuvântul. (Sgomot mare şi protestări din stânga.) TRIBUNA Cronică. Din cauza sfintei sărbători de mâne, numărul proxim al „Tribunei“ va apără poimâne.* Ministrul de interne unguresc a dispus ca diurniştii comitatensi, numiţi pe viaţă să de­pună jurământ şi în cas de transgresiuni să se or­­dineze şi în contra lor cercetare disciplinară în înţelesul articolului de lege VII din 1876. * * Cancelaria advocaţială ’şi-a deschis dl Dr. Basiliu Preda în Sibiiu, piaţa mare nr. 19. * Două baluri române în Timişoară, în Timişoară vor fi anul acesta două baluri, amân­două în sala redutei orăşenesci, unul însă la 29 Ianuarie, ear’ altul la 5 Fevruarie st. n. Primul din aceste baluri este al „inte­­ligenţei române“ din Timişoară, car’ din veniturile lui 20 °/0 sunt destinate pentru scopuri de binefacere în genere, şi 80 °/0 pentru scopuri de binefacere şi culturale române, în comitetul arangiator avem pe următorii domni: St. Adam, preşedinte, T. V. Păcăţianu secretar, Pascu Milu casier, N. Dragan controlor, care membrii, Petru Opriş,­­ G. Trăilă, G. Ardelean, N. Coşariu, Romul Leota, Vincenţiu Adam, N. Benţa, V. Poruţ, St. Poruţ, N. Jianu şi St. Ursulescu. Al doilea e balul obicinuit, al căruia ve­nituri sunt destinate pentru „Alumneul“ şi pentru şcolile române din Timişoara, invitările la acest bal sunt subscrise de Mei. Dreghici ca preşe­dinte şi Em. Ungureanu ca vice-preşedinte. Recunoscinţă. Comisiunea administrativă a comitatului Pesta a votat inspectorului reg. de şcoală I. T­o t h recunoscinţă pentru meritele câştigate pe terenul m­aghiarisării. Nu e lucru nou. * Pentru vătămări în contra banului Croaţiei a fost condamnat la închisoare pe două luni de cătră tribunalul din Agram primarul din Dobra, Stefan Miscevic. La alegerile trecute adecă bietul primar a strigat: „Pereat banus Khuen Héderváry!“ * Strossmayer și poetul sloven Gre­­gercici. Gregercici, poet sloven, a trimis în filele aceste tomul ultim din poesiile sale lirice episcopului Strossmayer. Episcopul îi adresează poetului o epistolă de mulţumită. Scrisoarea ac­centuează unitatea Slavilor. Iată-o: „Prea pre­ţuite prietine! Primesce mulţumită mea cordială pentru frumosul dar şi precât se poate pentru epistola DTale şi mai frumoasă, ce-­l însoţesce. Iubite în Christos frate! Noi iubim pe poporul nostru. Iubirea propriei rase Domnul însuşi a sădit-o în inima omului şi Iisus pe lemnul crucii a consfinţit această iubire în rugăciunea sa ul­timă, maiestoasă şi frumoasă. Să ne iubim po­porul, să lucrăm pentru el, pentru­ că el se în­­vrednicesce de iubirea noastră, e demn de sacri­ficiile noastre, fiindcă din timpurile străvechi pănă în zrua de azi el e adevărat martir. Cu deosebire noi Slovenii şi Croaţii ar trebui să ne unim în inştinţele noastre culturale, cu cu atât mai tari să fim. D-Ta, prietinul meu, întrupezi adevă­rate cugete d­eesci, dai în o limbă admirabil de frumoasă expresiune simţirilor dojeesci şi aceasta o încredinţezi poporului. D-deu să te binecu­­vinteze pentru aceasta. Pentru mine ar fi foarte plăcut, dacă aş trăi pănă când m’aş pute întâlni cu D-Ta, ca să-­ţi pot spune şi cu graiul cât de mult te iubesc şi preţuesc. Cu salutare frăţească îţi poftesc an nou fericit. Al D-Tale prietin Strossmayer.“ * Diar nou. Se comunică că Luni 31 De­cemvrie v. va spăre un nou diar la Paris sub titlul „La Roumanie“, sub direcţiunea lui Emile Gab­i. * Distribuire de înbrăcaminte s’a făcut la Palatul din Bucuresci în ajunul Crăciunului, chiar în presenţa Auguştilor Suverani ai României. Numărul săracilor ajutaţi se urcă la peste 3.000. * Precauţiune! Câţiva membri ai înaltului nostru Cler au primit în mililele din urmă scrisori subsemnate „T. Maiorescu“ şi au fost induşi în eroarea de a crede un moment, că ele­ provin de la dl Titu Maiorescu din Bucuresci, în fapt însă este vorba de un abus, ce se face cu cu­noscutul nume al d-lui Maiorescu. Un tînăr fără căpătâiu, unul Teodor, trecând din Transil­vania în România, a găsit cu cale a-’şi părăsi numele seu de familie şi a lua fără nici o altă formalitate pe acela de Maiorescu, ca fiindu-’i mai folositor; şi cine stie, de câte încurcături nu se va fi folosit pănă acum, în România nu a fost nimic de făcut în contra acelui speculant de nume, fiindcă acolo lipsesce o lege în contra schimbărilor de numiri familiare. Dar’ în Austro- Ungaria un asemenea cas se poate urmări pe cale penală, şi fiind­că una din acele scrisori,­ ­ adresată la Sibiiu, poartă timbrul poştal din Cernăuţi, credem că poliţia de acolo ar ave destule motive de a cerceta mai deaproape această manoperă. * Din Salonichi se scrie lui „N. fr. Pr.“ cu datul de 8 Ianuarie. Ieri s’au adunat preste 2000 de Greci înaintea residenţei metropolitane, şi au pornit sub conducerea episcopului în Conac. Episcopul a ţinut lui Vali o vorbire, prin care­­l-a asigurat în contra publicaţiunilor mai nouă engleze despre atrocităţile afirmative din Mace­donia, de fidelitatea neresturnaveră a poporaţiunii grecesci pentru Sultanul. Vali a mulţumit şi a promis, a aduce omagiile acestea la cunoscinţa Sultanului. Notabilii comunităţii grecesci au ho­­tărît a ridica în contra publicaţiunilor engleze protest şi la cabinete. E temere, că din partea Bulgarilor se vor face contra-demonstraţiuni.­­ Sărbătoarea lui Metodiu. Şi în Bulgaria se pregătesc a sărbători pe Metodiu. Spre acest scop s’a constituit în Sofia un comitet, care a invitat pe principele Alexandru să primească patronatul sărbătoririi. Principele s’a declarat că primesce. * Regularea fruntarielor turco-munte­­negrene. O scrie din Constantinopole spune că în convențiunea semnată la 29 Decemvrie, linia de fruntarie turco-muntenegreană este astfel sta­bilită: „Pornind de la Dulcigno, ea duce la Pia­­nitza, urmând linia ocupată deja de Muntenegru.“ * Din Madrid se telegrafează, că 40,000 persoane au emigrat din provinciile Malaga și Granada. * * Cholera. Din Roma se scrie, că în Sar­let­a car’ a erupt chelera cu oare­care inten­­siune. — # Decorațiunea fiilor Sultanului. Vuco­­vici, plenipotențiar montenegrin la Constantinopol a predat pentru feciorii Sultanului trei cruci mari ale ordului „Danilo“. Pag. 3 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Cluj, 12 Ianuarie n. în cercul elec­toral al Coj­ocnei a fost ales cu unani­mitate de deputat candidatul partidului liberal Carol Zeyk jun. Budapesta, 12 Ianuarie n. Casa deputaţilor. Desbaterea asupra bud­getului de comerciu. Iuliu Horváth pledează pentru proiect; el doresce­a ab­dice de prada politicii gravaminale de mai nainte în interesul economiei poporale, după cum aceasta a fost inaugurată de către contele Stefan Széchenyi. Faţă de ten­­denţele separatistice, vorbitorul accentuează lucrarea unitară a tuturor claselor sociale pentru binele patriei. După aceasta con­tele Alexandru Károlyi desvoaltă pe larg vederile sale relativ la agricultură, comerciu şi comunicaţiune. Agram, 12 Ianuarie n. Di­eta. Fel­ne­go­vi­ci aşterne un proiect de urgenţă pentru exmiterea unei comisiuni ad hoc în scopul unei elaborări a unei noue or­dini de casă. Votarea asupra acestuia s’a hotărît pentru sfîrşitul şedinţii. După aceea preşedintele propune votarea asupra exclu­­siunii lui Pisa­ci­ci dela 20 de şedinţe; părăsesce după aceea scaunul presidial, pe care îl ocupă Gyurgyevics. Pisacici vo­­iesce să vorbească, — nu i se dă însă cu­­vânt, sub pretext că nu e permisă desba­terea; la votare se primesce propunerea preşedintelui. Trecând la ordinea de z zi, ia cuvântul şeful de secțiune Stanko­­v­i­c­s. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.

Next