Tribuna, iulie-septembrie 1892 (Anul 9, nr. 147-218)

1892-07-01 / nr. 147

Pag. 586 Rusu, Vasilie Rusu, Teodor Aluaş, loan Aluaş, loan Che­tue, Vasilie Turean, loan Mureşianu, George Ciocoiu, loan Turean, T. Mar­­chi­ş, George Turean, loan Ale­xandru, economi. Fl­işiu, 8 Iulie n. Consternaţi prin mârşovenia vandalilor turbaţi din Turda, Şimleu şi Arad, care de altă parte scâr­biţi prin mişeleasca tradare de neam a liliecilor dela „Telegraful“ cel cu atri­butul mincinos de „Român“ venim sub­­scrişii a da expresiune simţămintelor noastre sincere. în al cui nume a mers depista­­ţiunea română la Viena? Voi mironiştii vă puteţi făli cu tră­darea neamului vostru, a scumpei noas­tre naţiuni, deci nu pe voi v’a repre­­sentat deputaţiunea. Nici în numele Asiaţilor nu a fost scris acela, în nu­mele celor­ ce gemem apăsaţi, de cei­ ce voesc cu sila a ne pune la picioare pin­tenii culturii Orientului şi a ne răpi dulcea limbă, în al nostru nume a fost subşternut Memorandul. Celor dintâiu le fricem, când veţi anutî în Joia Pascilor cântându-se : „Veţ­i pe acela, care pentru aceasta spânzurare ’şi-a agonisit“, aceste cuvinte ce le adre­sează maica biserică lui Iuda, aceste şi voue ve sună. De nu le-aţi mai auzi cântându-se. Ear’ respânditorilor culturii Orien­tului vă spunem, că ruşine faceţi vea­cului, în care trăim. „Tribunei“, ca unica interpretă a îndurărilor noastre, îi dorim perseve­­ranţă şi curagiu. Ear’ pe lângă alipirea fragedă a inimilor noastre, preaiubitului nostru preşedinte îi urăm ani mulţi, noi cu El. Traian D­e­a­c, preot; Andreiu P­a­­li­methi, preot; Gerasim Bujor, dascăl; Gavrilă Sima, cantor; Dumitru Pop, curator; loan Cojoc, jude co­munal ; Melinte Gordon, Simeon Cojoc, Cosma Pop, Nichita Pop, Petru Pop, Teodor Far­caş, Alexie Andree­uţ, Ioan Far­caş. Sibiel, 11 Iulie n. D­ecl­ara­ţi­un­e. Pasul făcut de delegaţii parti­dului nostru naţional roman la Vieuti în aiiele din 28 Mai, pănă în 3 Iunie a. c. a fost dorul nostru demult nutrit, însoţitorul delegaţiunii din comuna noas­tră a fost exmis de noi. Memorandul dus de ei, spre a-­l presenta Maiestăţii Sale, cuprinde toate gravaminele Româ­nilor din Ungaria şi Transilvania, prin urmare şi ale noastre, în general de­clarăm solemn, că noi avem scrie despre toţi paşii conducătorilor noştri adevăraţi naţionali, ceea­ ce ei fac, tric sau scriu, e efluxul inimii noastre, fiind ei perse­cutaţi de ori-şi-cine, sântem persecutaţi noi. Declarăm de trădători ai sfintei cause române şi ai intereselor naţionale pe toţi amicii de principii ai „Telegra­fului Român“ din Sibiiu, fie aceia ori­­şi-cine, îi considerăm de excluşi din sinul scumpei noastre naţiuni, cu dispreţ şi scârbă ne aducem aminte de ei. Arti­colul din 4 iunie a. c. apărut în nu­mitul organ plin de invective neruşinate la adresa delegaţilor noştri la Viena, cu scârbă ,l-am cetit, scuipând după fie­care cuvânt. Fapta sălbatecă a canibalilor de la Turda o reprobăm, şi pentru restau­rarea caselor dlui Dr. Raţiu, devastate de ei, alăturăm 26 fi. înainte, noi vă urmăm. Petru A p­o­­­z­a­n, Constantin B­u­c­­şan, Nicolae Ban­ciu, loan Bors, loan Iuga Muntean, Antoniu D­r­a­­gomir, loan Cornea, loan Mun­tean, loan Topârcean jun., loan M. Dor­de­a, Nicolae Lupu, loan Sfredel, loan Topârcean sen., An­drei Bucşan, loan Apolzan, Ni­colae T­i­p­u­r­i­ţ­ă, loan S­t­ă­n­i­l­ă, Si­meon Iosif, Nicolae B­o­z­a­n , loan Nicula, Ioaneş Lalu, Dumitru Rugie. Ţeara­ Haţegului, 9 Iulie n. Ono­ratei „Tribuna“ în Sibiiu. De sub poa­lele Retezatului trimitem salutare pre­ţioasei „Tribune“ pentru apărarea ener­gică a intereselor române. „Dreptu­rile nu se dau, ci se iau“, deci dar­ nu prin laşitate, ci prin muncă, nu prin servilism, nu cu capul plecat, ci cu fruntea ridicată, documentăm po­poarelor culte din Europa, că sântem un popor luminat şi cu viitor, car’ ră­măşiţelor asiatice, că nu sântem nici Şvabi nici Panoni, ci odrasle ale fal­nicei Rome. Sântem uniţi în cugete şi simţiri şi aprobăm măreţul eveniment: aşter­­nerea Memorandului, care eveniment arată lumii destoinicia Românului. Vandalismul unguresc de la Turda, Arad şi Şimleu, actele de violenţe de la Budatelec şi Murăş-Ludoş arată pe deplin, că „eroii“ sânt tot aceia, care au fost la anul 895, când spre ne­norocirea Europei şi canonul gintei ro­mane au infectat atmosfera acestui sacru teritor. Barbarismele comise de ei ne vor sili şi pe noi să adaugem în ec­­teniile Domnului: „Şi ne fere­sce Doamne de urgia maghiară“. Trăească comitetul partidului na­ţional român! Trăească delegaţii! Tră­ească venerabilii martiri: Dr. Raţiu, Barbuloviciu, Maniu, Oncu, Mangra şi toţi proscrişii oardelor barbare. Desaprobăm ţinuta „Gazetei“, care pentru noi a încetat a fi ceea­ ce a fost. Poară „Telegraful Român“ şi „Lu­­minătoriul“, căci li­ se văd penele pis­­triţe şi gagele primite. Trăească şi înflorească „T­r­i­­buna“, organul Românilor falnici şi fără prihană. Tot Românul falnic e sărbătorit, Laşul „Telegraf“ e despreţuit, iar’ „L­iminatoriul“ E şovăitorul. — „Tribuna înflorească, pentru ea trăim ! Raţiu, Brote, şi Lucaciu pentru ei murim. Din încrederea alor numeroşi amici, fraţi, rude şi cunoscuţi: Ştefan Ţarina, propriet­ şi învăţător Dela poalele Ineului, în Iulie 1892. Preaonoratului comitet central al partidului naţional român în Sibiiu, Românii grăniţeri dela isvoarele Som­e­­şului-mare. Exprimăm încredere deplină comitetului actual al parti­dului naţional român; aprobăm în­tru toate activitatea lui desvoltată cu multă abnegaţiune şi tărie spre binele nostru, al poporului, precum şi modul de procedere, pentru­ ca suferinţele noas­tre prin un Memorand, care să le cuprindă pe toate, să fie cunoscute la înaltul Tron. Condamnăm din adâncul inimii ţinuta nedeamnă şi echivocă a unor or­gane, considerate pănă acum de a fi servind nouă, care purtarea „Tele­grafului Român“ o timbrăm de o neagră tradare naţională, doamnă de ased­ii lui Iuda. Inferăm după adevărata lor vrednicie barbarismul şi van­dalismul de la­ Turda, Şimleu şi Arad, fără păreche în analele po­poarelor ce fac pretensiune la oare­care titlu de cultură şi civilisaţiune, şi în fine. Exprimăm profundele re­grete ilustrului Dr. Raţiu şi bravei familii, precum şi celoralalţi martiri ai sfintei noastre cause pentru suferinţele îndurate dela pretinşii civi­­lisatori ai Orientului şi duşmanii secu­lari ai neamului nostru. Noi îl asigurăm pe bravul şi dom­nul nostru preşedinte şi conducător des­pre încrederea, stima şi iubirea noas­tră, suferinţele lui sânt ale noastre. Primesc, deci, ilustre­ţie, felicitările noastre pentru omagiul, cu care le-ai întimpinat, şi pentru tactul înţelept, cu care Te-ai arătat superior agresori­lor Tăi. Gerasim D­o­m­i­d­e, preot gr.-cat.; Lazar Ureche, Toma Do­mide, Ni­colae F­o­r­f­a, Anchidim S­c­r­i­p­eţ, L. Anca, Tănasă Sângeorzan, Ioachim Cozonac, Ştefan G­răpi­ni, Maxim B­o­l­d­i­ş, Demian Lipan, Larian P­­­o­­raş, Viki Iosif, loan Luciu, Ilie Fr­a­m­ă, Gavrilă B­o­l­d­i­ş, Şt. S. M­o­­roşan, învăţător gr.-cat.; P. Scri­­p­e­ţ, I. Fr­a­m­­­a, Florian Porcius şi familia, loan Păr­ti­nean, Dănila Guria, Iacob Do­mi­de, Vasilie Bol­­diş, A. Anca, Grigore Anca, Iacob Sân­georgian, Larian Bin­din, G. Cardan, T. Buh­­o­ară, Florian Porcius al lui 11­­­e, Samson D­o­­m­i­d­e, Nicolae Guşa, Ştefan C­a­r­­d­a­n, toţi din Rodna-veche; Marion Filipoiu, paroch gr.­­cat.; Pamfiliu Gr­a­pi­ni, preot gr.­­cat.; Leontin Pop, Cosma Cotul, Maxim Moisil, Vaier Pop, toţi din Rodna-nouă. Ieronim Slavo­ca, preot; Ioan Tivadar, învăţător gr.-cat.; loan I. Constantin, învăţător gr.-cat.; Ioa­chim Mu­re­şi­a­nu, proprietar, toţi din Ilva-mare. Zaharie Bulbuc, preot gr.-cat. ; Gavrilă N­u­s­t, proprietar; Pavel H­a­n­­gea, învăţător greco-catolic, toţi din Măgura. Ştefan B­u­z­i­l­ă, preot gr.-cat. în Sân-Iosif; Emilian Persăca, proprie­tar în Sân-Iosif; Dimitrie Can­dale, proprietar în Poiana; P. Ursa, pro­prietar în Sân-Iosif; Nichita Can­ti­a­­­e, proprietar în Poiana ; Ioan C­a­n­­dale, proprietar în Poiana; Leon C­o­ş­b­u­c, preot; Samson Le­on­te, învățător gr.-cat.; George Persăca, proprietar; Nichita Per­săca, econom; Mihaiu Malaiu, pro­prietar, toţi din Leş. Simion Gaftone, proprietar; Mi­­hăilă Vod­an, proprietar; Gavrilă N­e­c­h­i­t­a, proprietar; Demian N­e­c­h­i­t­a, învăţător gr.-cat., toţi din Uva­mică; Basiliu Groz, paroch; Lazar Avram, preot; Basiliu To­fan, învă­ţător gr.-cat.; loan Avram, prop­riet.; Grigoriu Ilieş, propriet; Cosma Bolfa, Anchidim Parten­e, proprietar; Dem­e­­triu Boşca, învăţător gr.-cat. toţi din Maier, Cuiediu (comitatul Aradului), 9 Iulie­­. Binevoiţi a da loc în preţuita foaie „Tribuna“ următoarelor cuvinte : Sălbătăciile dela Turda şi Şimleul- Silvaniei şi în alte locuri nici nu s’au finit bine — pănă­ ce se începură şi la noi în comitatul Arad. Turbaţii patrioţi ai noştri din Arad nu au vrut ca să rămână îndărătul celor dela Turda, au dat năvală şi au comis vandalism, încă în loc public, atacând per­soanele părintelui Mangra şi a d-lui Dr. Oncu, ba încă şi pe seminariştii noştri din Arad. — Pănă unde am devenit în veacul de cultură al 19-lea, omul cu­minte nici nu ar fi putut cugeta, ca dela vecinii şi patrioţii noştri să se în­tâmple aşa fel de scandal obrasnic, ori doară anul acesta este anul fan­tastic — pentru­ ce mulţi dintre Maghiari ’şi-au perdut minţile, întrebăm pe „Telegraful Român“ din Sibiiu, pe „Luminătoriul“ din Timi­şoara, pe „Arad és vidéke“, pe „Alföld“ din Arad, că ce ar face ei în aşa cas­ă când cineva ar ataca persoanele lor în modul cum au fost sus numiţii atacaţi­? Mai departe întrebăm pe sus nu­mitele Ţare, că ce păcat mare au făcut din­ Raţiu părintele Mangra şi toţi aceia, care au fost la Viena cu Me­morandul la înaltul Tron ca să arete Maiestăţii Sale — plângerile şi vaietele Po­porului , noi credem şi ţinem tare, că prin aceasta cu nimica nu a fost vătămată naţiunea maghiară. „O! multe sânt bătăile păcătoşilor“, ace sfânta scriptură. Toţi acei Maghiari, care au dat în dnii Raţiu şi părintele Mangra şi în consoţii lor în inimile noastre au dat. Vă salutăm pe toţi Românii care aţi fost batjocoriţi de nemernicii cava­leri, să stie şi aceea Maghiarii, că a scuipa revereanda şi faţa unui preot cum au scuipat cei ticăloşi de la Arad pe părintele Mangra — legea şi aşerțămân­­turile noastre dogmatice bis­ericesci le-au batjocorit. Trăească naţiunea, trăească Dr. Raţiu, părintele Mangra, Dr. Oncu, Suciu, Popa, Truţa şi toţi acei Români adevăraţi, care luptă pentru sfânta noastră dreptate. „Ei vă insultă, noi vă glorificăm“ Mic cu mare stăm laolaltă cu d-voastre şi întru toate vă vom urmări. Cu profundă stimă George St­oi­a, preot gr­of. rom. în Cuiediu, în numele celor 200 de alegători. Nădăşelu-unguresc, 10 Iulie st. n. 1892. Decl­a­r­aţi­une. Subscrişii ne declarăm solidari cu deputaţiunea română, care a înaintat Memorandul la treptele Preaînaltului Tron al Ma­iestăţii Sale împărat şi Rege Apostolic Francisc Iosif I., aprobând toţi paşii şi cuprinsul Memorandului, — trăească deputaţiunea română, căci voia naţiunii a împlinit. Condamnăm însă articolii păti­maşi şi demoralisatori ai acelor foi ro­mâne, care au scris, că avantgarda tri­misă la împărat cu Memorandul n’ar fi avut plenipotenţa naţiunii. Trăească iubitul nostru preşedinte Dr. Ioan Raţiu, pentru ţinuta sa băr­bătească, împreună cu deputaţiunea, care a dus Memorandul la înaltul Tron. CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Selagiu, cerc­­enie, al Dioşodului, com. Chilioara. Prin dovedire de duşmănie ale Maghia­rilor, manifestate în cinele din urmă, realita­tea nobilă şi răbdarea strămoşească a Româ­nilor este pusă în grea cumpănă. Conscienţa de a fi oprimaţi din partea lor este atât de adânc înrădăcinată în toate păturile societăţii noastre, încât cela dintre Români, care ar cu­teza să­-şi spună închipuirea sa fatală pe faţă : că Ungaria tot mai este o ţeară consolidată pe temeiul unei vieţi sociala naturale,­­ unde iubirea de ordine şi respectul cuviincios dă nascere pacturilor dintre diferitele grupuri naţionale, unde buna credinţă imprimă caracter executării legilor vigen­e, — unde solidaritatea de interes este baza dreptului comun, şi unde cetăţeanul în tignă îşi poate aplica drepturile sala inalienabile, — ar fi despreţuit şi luat în bătaie de joc de noi de toţi. — Căci ce vedem astăiji în astă ţearâ Un­garia? —■ Pomenind numai de Români, îi vedem pe aceştia în cadrele constituţiei ma­ghiar amar schingiuindu-­se, ca odinioară acei oaspeţi nefericiţi, care peste voea lor erau culcaţi în patul de siluire al lui Procustes, ca astfel să fie ciungăriţi la mădulările de căpetenie. Ba, acum mai recent, furia contra noastră, precum am văz­ut la Turda, Şimleu şi Arad, îşi chiar părăsesce alina şi valurile turbate se pregătesc a se întâlni asupra capetelor noastre. Fanatismul asiatic neînţelegând­­l­ua­te ieri, per­jendu-­şi conscienţa chemării, cârtând jertfă unor speranţe nebune, minat de duhul sume­­ţiei şi al orbiei se încearcă cu mână sacrilegă a strivi tot ce întâlnesce în cale românesc. Oare de ce? Numai din causa simplă, că Ro­mânilor nepăsându-le de îngâmfarea semineilor înfuriaţi, stau în planul de luptă cu fruntea senină, purtând în mâni tablele sfinte ale legii şi cutează a striga „veto“ pornirilor amenin­ţătoare ! Drept­ aceea, fiindcă nu este în ţeară Ro­mân adevărat, oare prin deveti­le de ură ale Maghiarilor, manifestate la Turda, Şimleu şi Arad, să nu fie jignit în simţământul iubirii sale de neam şi să nu simţească nespusă du­rere şi dispreţ în faţa celor întâmplate, şi eu ca firul cel mai neînsemnat al poporului ro­mân declar expresiunea de turbare din cetă­ţile pomenite de ceea­ ce este: faptă mişe­­iească! Bărbaţilor noştri conducători atacaţi le strig din depărtare, flori şi recunostinţă vouă! Primejdia ce v’a ajuns este primejdia neamului românesc. Dar’ fiţi siguri, că atunci când fruntaşii sânt în pericol, conscienţa na­ţională şi curagiu­l de a nu se da îndărăt în masse este potenţat la gradul suprem. Inspi­raţia ce ni-o oferiţi, o primim şi propagăm. Decât ruşine, mai bine moarte. Tirania este neputincioasă; vrea să ucidă şi produce ne­muritori. Pentru cele-ce vi­ s’au făcut de Maghiari, înaintea tuturor celor cu simţăminte umane şi spirit de civilisaţie protestez şi­’m­i exprim adânca şi legitima mea indignaţiune! Ear’ „Telegrafului Român“, vânzător de neam, care în aceste zile de grea încercare macină pe ruoata străinului duşman, îi tric: ruşinează-te de faptele tale, blastămul te va copleşi: dis­preţul unei naţiuni! „Gazetei“ din Braşov şi „Luminătoriului“ din Timişoara pentru con­duita lor dubie, une­ori adevărat păcătoasă, le strig: neîncrederea mea pentru voi nu va fi singură şi unică în societatea românească! Vasile Vaida, preot. de Hohenzollern, A. S. R. principele Ferdi­nand, lordul Henniker, majorul general Du Plat şi de suite, au plecat cu un tren special de la Londra la Windsor, unda au ajuns la oarele 7 şi jum. în gara de la Windsor, Maiestatea Sa a fost întimpinat de AA. LL. RR, principele Cristian de Schleswig-Holstein şi principele Henry da Battenberg, ginerii Maiestăţii Sale reginei Victoria, care ’­ au salutat de bună­­venire ; în acelaşi timp regele a fost salutat de către principele Albert de Schleswig- Holstein, precum şi de un personal însemnat de la Curte. O companie de onoare din al 3-lea ba­talion de grenadiri ai gardei, cu drapel şi musică, aşezată în faţa gării, a dat ono­rurile militare, musica intonând imnul român. Suveranul nostru a salutat, în mod foarte cordial, pe principii, care venise a-’l în­­timpina, şi după-ce s’a întreţinut cu persoa­nele dela curte, ce ’i-au fost presentate, se urca în trăsură , la Daumont, cu AA. L­. RR. ducele şi ducesa de Edimburg şi trecu prin stradele ce duc la castel, fiind sa­lutat cu mult respect, de un public nu­meros, înţăsat pe stradele şi îrapregiurimile gării. La intrarea castelului, garda palatului dete asemenea onorurile militare. La intrarea principală a castelului, aşa numită intrarea suveranilor, regele a fost în­timpinat de Alteţele Lor Regale principesa Luisa şi principesa Beatrice de Battenberg, auguste fiice ale Măiestăţii Sale reginei, de Alteţa Sa marea ducesă principesa de Lei­­ningen, împreună cu doamnele palatului şi mai mulţi lorgi şi cavaleri în serviciul curţii. M. S. regina Victoria a primit pe su­veranul nostru în capul scării, îmbrăţişându-’l călduros, îi ura bunăvenire şi îi exprimă marea plăcere ce are de a-­l vedea. M. S. regele mulţumi reginei pentru cordiala pri­mire, cu care a fost întimpinat, exprimându-’i bucuria de a fi venit în Beglitera într’o îm­­pregiurare atât de fericită. După­ ce reg­ie se întreţinu în mod foarte afabil cu toate augustele persoane şi după ce ’i fură presentate înaltele persoane ale curţii, a fost condus în apartamentele sale. La oarele 8 şi jum. seara, Maiestatea Sa a luat prânzul la M. S. regina în familie, împreună cu A. S. R. principele de Hohen­­zollern, A. S. R. principele Ferdinand, AA. L­. RR. ducele și ducesa de Edimburg, Principesele Maria Victoria, '‘principesa Luisa (Marchisa de Lome), principele și principesa de Battenberg și A. S. mare du­­cală principesa de Leiningen, născută princi­pesă de Baden. După masă M. S. regina cu M. S. re­gele și celelalte auguste persoane au trecut în unul din saloanele castelului, unde au fost învitate și suitele. Aici regele a presentat reginei pe dl I. Galenderu, colonelul Ro­bescu, locotenent-colonel Coandă, cu care Ma­iestatea Sa britanică a binevoit a se între­ţine în modul cel mai graţios, exprimându-Ie satisfacţiunea ce a simţit primind visita re­gelui nostru, luând şi informaţiuni asupra sănătăţii iubitei noastre regine, pentru care exprimă viile Sale simpatii. La oarele 11 Maiestăţile Lor s’au retras în apartamentele lor. Joi, 30 iunie, la oarele II dimineaţa M. S. regele însoţit de AA.­L­­RR, d­ucela d’Edimburg, principele de Hohenzollern, prin­cipele Ferdinand şi suitele lor, au visitat castelul, care este unul din palaturile cele mai renumite prin colecţiunea de arte şi amin­tiri istorice, ce se află într’însul, din toate părţile lumii, precum asemenea au visitat capetele Sfântul George şi Albert, în care sânt înmormântaţi membrii familiei regale, începând din secolul al XIV-lea. La oarele 2 regele a luat dejun cu­ M. S. regina în familie, împreună cu celelalte auguste persoane. La 3 oare M. S. regina a primit în apartamentul său, pe M. S. regele, unde avu loc ceremonia investiturii cu ordinul la retierele M. S. regele, precedat de AA. LL. RR. ducele d’Edimburg și principele de Batten­­burg, ca membri ai ordinului Jaretierei, care au asistat la ceremonie după statutele ordinei, şi de lordul şambelan, ce purta pe o perină insigniile ordinului a fost introdus lângă M. S. regina, care­­i-a aşezat pe piept cu mâna Sa marelor cordon, dându-­i placa ordinului şi jaretiera istorică, îmbraţişându ’l de două­ ori. Regele nostru, atins şi foarte viu miş­cat de această deosebită distincţiune ce se face întâiului rege al României, în persoana Sa, mulţumi în chipul cel mai călduros M. S. reginei, sărutându-i mâna foarte afectuos. Corniţele de Romney, lordul Henriker, generalul Sir Henry Ponsonby, maiorul general H. C. Legge, maiorul - general Sir John Mac Neill şi loc.-colonelul onorar Carington erau presanţi la ceremonie, precum şi dl Ioan Kalenderu şi colonelul adjutant Ro­beson. TRIBUNA Totodată condamnăm vandalismul barbar şi asiatic de la Turda, Arad şi Şimleu. Trăească naţiunea română! — Iosif Miron, Ştefan Galoş, în­văţător, Iulian Fl­o­rea, Arnold Po­po­viciu. Călătoria regelui Carol. (Relaţie oficială a „Monitorului" din Bucuresci) Marţi, 16/28 iunie, M. S. regele a primit visita A. S. R ducelui de Aosta, care se află la Londra, şi pe a Excelenţei Sale dlui comite Tornielli, ambasadorul Italiei la Londra ; asemenea şi a altor persoane distinse. în timpul zilei, Maiestatea Sa a făcut mai multe visite ducându-se şi la camera Lobilor, unde a ascultat discursul reginei pentru închiderea sesiunii parlamentare. Prânzul T a luat în familie la A. S. R. principele de Galles, unde a petrecut seara. Mercuri, 17/29 iunie de dimineaţă re­gele a petrecut în familia AA. LL. RR. du­celui şi ducesei de Edimburg şi a acordat mai multe audienţe, în aceeaşi pb L oarele 6 şi un sfert seara M. S. regele, însoţit de AA. L­. RR. ducele şi ducesa de Edimburg, cu principe­sele Maria şi Victoria, A. S. R. principele Nr. 147

Next