Tribuna, aprilie-iunie 1990 (Anul 106, nr. 84-151)
1990-04-03 / nr. 84
ităţi. rsitae lb. ă follalenirului Stulentru cotar old ibuna I Ac- Biju- 15,20 elesul Patri- Teie-16,30 îtecucatele 17.30 18,10 orală. imate. 20,00 erete! Elve-23,00 orală E acea: l Tel: 13; Story 9; I; 19. „Un ftarea orele 19 şi Wtino- L f -Al băii 10; Proslat ii, uşca“, I; 15; : „Iuorele ,Sprijenii“ 30. P etrei; 18; II: , ore-30. teaţă“, SUS: anului 6 şi ILUII: de orele renul serii, 9. LiCIU cali va,t sell invntul at cu Sri i:toml minirinse frade, e înpade. ipadă I la Anul CVI, nr. 84 TRIBUNA 100 de sibieni în Franţa (urmare din pag. I) în primul riod să cunoască realităţile unei ţări în care demersurile politice, economice şi sociale sunt cu adevărat democratice au fost tinerii din Sibiu. Poate şi în ideea perpetuării mai îndelungate in timp a unor legături strînse între generaţiile prezente şi viitoare ale celor două popoare cu afinităţi comune. Aşadar, duminică, 1 aprilie 1990, pe Aeroportul din Sibiu am asistat la aterizarea primului avion Boeing 737, (eveniment în sine), sosit din Franţa, pentru a asigura transportul numeroasei delegaţii sibiene (136 oameni), care urma să plece spre Rennes. Semn al înţelegerii dintre toţi oamenii de bună credinţă — români, germani, maghiari, care convieţuiesc pe aceste meleaguri sibiene, şi al tradiţionalei ospitalităţi româneşti, mai mulţi tineri, inveşmîntaţi în costume populare naţionale, i-au primit pe oaspeţii francezi — Yvon Bonnot (vicepreşedintele consiliului regional Bretagne), Gerard Pourchet (consilier regional), Alain Galesne (consilier regional), Leonte Kövér (profesor), Philippe Gregoire (director de liceu), Piere Le Foll (director adjunct de învăţământ), Jean Marc Frohard şi ziariştii Christian Thual, Yvon Le Ghevestier, Vincent Simonneaux, Michel Ogier, cu pîine şi sare, dînd curs datinei noastre strămoşeşti. Apoi oaspeţilor francezi le-a fost oferită posibilitatea cunoaşterii unor realităţi sibiene antemergătoare şi postmergătoare Revoluţiei din decembrie '89, într-un succint periplu prin municipiul Sibiu, făcîndu-li-se îndeosebi cunoscute aspectele referitoare la viaţa culturală a cetăţii, activitatea turistică, viaţa religioasă şi, nu în ultimul rînd, cele care privesc istoria acestei străvechi cetăţi transilvănene. Fără a insista asupra unor detalii argumentative despre primele impresii ale oaspeţilor francezi, voi încerca să o transcriu doar pe cea de sinteză, a domnului Yvon Bonnot — conducătorul delegaţiei, potrivit căreia între Sibiu, oraşul Rennes şi alte localităţi din regiunea Bretagne, există multe similitudini, ceea ce poate determina o legătură trainică, de lungă durată pentru aceste aşezări. Lucru care-l considerăm cu atît mai necesar cu cit drumul spre o democraţie autentică presupune o largă deschidere europeană şi mondială, în toate domeniile de activitate. Revenind la delegaţia noastră, să consemnăm că ea este alcătuită din 100 de elevi din licee sibiene (25 de la liceele agroindustriale din Sibiu şi Dumbrăveni), 2 reprezentanţi ai Consiliului judeţean provizoriu de uniune naţională, 2 profesori universitari, 12 cadre didactice din judeţ, 2 economişti, 2 muzicieni, 2 ziarişti şi 34 de membri ai ansamblului folcloric „Junii Sibiului“. Pe lîngă aceştia care au plecat duminică cu avionul spre Rennes, sîmbătă, 31 martie, alţi 20 de sibieni au plecat spre aceeaşi localitate cu autocarul. Ceea ce pare curios este faptul că din delegaţia sibiană lipsesc membri ai unor partide politice sau mişcări democratice, cerinţă pe care am considerat-o necesară, cu atît mai mult cu cit este vorba de un schimb de experienţă în ceea ce priveşte cunoaşterea exerciţiului democratic real. Programul delegaţiei sibiene, pe parcursul sejurului de 3 săptămîni, minuţios alcătuit de către gazdele din Franţa, este foarte bogat şi complex, incluzînd vizite la diferite obiective economice, sociale şi culturale din patru departamente — Cotes D’Armor, Finistere, Ille et Vilaine şi Morbihan, întîlniri cu oficialităţi franceze, elevi, politicieni şi alte categorii de cetăţeni francezi. Dar despre reuşita şi rezonanţa acestei acţiuni profund umanitare, cu siguranţă că ne vor relata mai multe membrii delegaţiei sibiene, la întoarcerea lor din Franţa. „Dar pînă cind ... să mai ascundem adevărul! Pe străzile Sibiului se striga, în acea sublimă zi de 21.12.1989: „Nu fiţi laşi!" Sint convins că sibienii nu sint! Publicaţiile „Tribuna“—Sibiu şi „Baricada“—Bucureşti, In colaborare cu domnul procuror colonel Socaciu Anton, fac un apel (nu prea sună a F.S.N.)... roagă participanţii la evenimentele din perioada 21—28 12.1989 să vină cu probe (fotografii, declaraţii) pentru demascarea şi pedepsirea vinovaţilor. Nu ne consolează condamnarea „păcăliciului“ Bunda. Alţii au fost criminalii! ■Dorim să luăm legătura cu Pe cinci Comitet de A început campania electorală ... Prin bunăvoinţa vigilentă a unui colaborator, ni se pune sub ochi o adresă: „Către Centrul Teritorial de Calcul Electronic“ sub antetul F.S.N. din România. Comitetul de iniţiativă jud. Sibiu. In dreapta sus, o rezoluţie: „Vă rugăm a trimite o delegaţie reprezentativă, compusă din 57 membri, la Conferinţa pe judeţ conform comunicării anexate, delegaţii urmînd a fi trecuţi pe adeziunea colectivă anexată“. Noroc că nu s-a scris „vă somăm“ sau „vă ordonăm“.... Noroc pentru că, în rest, cele trei pagini ale adresei abundă în exprimări sibilinice şi în agramatisme flagrante. Să fie emitenţii şi destinatarii acestui „document electoral“ cu toţii nişte adepţi ai doctrinei numită orfism, adică nişte iniţiaţi în mistere a căror dezvăluire publică este nedorită? O fi, mai ştii? Că, doar, într-o campanie precum cea în care ne găsim, protagoniştii trebuie să-şi ia şi măsurile de autoapărare, nu? Recunoscind, în contextul fierbinte al prezentului, legitimitatea măsurilor de autoapărare, nu-mi pot, totuşi, înfrîna curiozitatea şi, mărturisesc, tare aş vrea să aflu sensul ascuns al acestor pasaje: „Aşa după cum se ştie, puterea politică este forma de decizie supremă şi urmare deciziei are autoritatea de execuţie de către forţa publică, confirmînd supremaţia iniţiativă F. L. S. A. a legii“ şi „dacă facem şi rechizitoriul politic al viitorului poate chiar la nivel de conflicte între continente ajungem la concluzii biblice“ (sic!). Dar adevărate vămi cosmice ale incongruenţei exprimării sunt străpunse, cu nonşalanţa prestidigitatorului întru verbiaj găunos, odată cu acest pasaj: „Nu denigrăm nici platformele celorlalte partide. Dimpotrivă, (virgula ne aparţine) spiritul de principialitate ne obligă chiar să recunoaştem că ele focalizează un remarcabil progres economic şi social ca şi noi de altfel, (acordul? s.n.), diferind doar durata şi curajul riscului. Ar fi vorba de „O TEMPORA“ cum filozofau în situaţiile critice peste tot aşa ca şi cele de astăzi anticii şi nobilii noştri străbuni“. Iată un text demn de o carte a recordurilor întru ... neinteligibil. Dedesubtul acestei somaţii, pardon — adrese-chemări, se află scris Comitetul de iniţiativă al Frontului Salvării Naţionale judeţul Sibiu, ing Ghiţă Aurelian. Date fiind cele (puţine, după cîte sînt în text) învederate mai sus, dată fiind cumplita situaţie de suferinţă la care este supusă sintactica limbii române, mi-a încolţit în gînd o întrebare, pe care o exprim deschis: „pe cind un Comitet de Iniţiativă al Frontului Limbajelor Sibilinice şi Agramate — F.LIS.A.? Victor DOMŞA ANUNŢ Institutul Teologic Universitar din Sibiu organizează la Casa de Cultură a Sindicatelor (sala mare), următoarele: — Azi, 3 aprilie 1990, ora 16,30, Conferinţa despre: „Cuvîntul lui Dumnezeu şi cuvintele omului“, Pr Asist. Nicolae Dura; — Miercuri 4 aprilie 1990, ora 18,30, Concert de cîntece religioase şi laice, susţinut de corul studenţilor teologi, dirijat de Arhid. conf. Ioan Popescu. Meditaţia: „Cum putem cunoaşte şi trăi cu Dumnezeu?“, Pr. Asist Ioan Sauca. Miercuri 25 aprilie 1990, ora 17:00, Conferinţa despre: „Relaţia dintre gîndirea religioasă şi cea ştiinţifică“ Diacon Lector Dorin Oancea. cei care au asistat la arestările din 21.12.1989 şi cei care, în data de 22.12.1989, s-au aflat pe blocul de lîngă miliţie. Aşteptăm colaborarea Dvs. direct la ziarul „Tribuna“ sau prin corespondenţă, la căsuţa poştală nr. 260 — Sibiu. Marius Albin MARINESCU SEDIU. Aflăm că Organizaţia municipală Mediaş a Partidului Naţional Liberal şi-a deschis un sediu provizoriu în clădirea Primăriei Mediaşului, str. Rozmarinului nr. 3, camera 9, telefon 142 42, interior 187. De asemenea, Organizaţia judeţeană Sibiu a P.N.L., cu sediul în str. Lomonosov nr. 4, şi-a instalat telefon — 2 41 74. Poliţia ne informează In seara zilei de 29 martie a.c., în jurul orei 20,30, cinci indivizi ce se găseau în comuna Şeica Mare, fiind în stare de ebrietate, s-au postat în faţa autobuzului ce circula în convenţie pe ruta Şeica Mare — Copşa Mică, cu intenţia de a-l opri şi a obliga şoferul să-i transporte pînă in satul Veseud. Intrucît şoferul nu le-a satisfăcut dorinţa, aceştia au aruncat cu sticle în parbriz şi geamurile laterale ale autobuzului, spărgîndu-le şi punînd în pericol integritatea corporală a călătorilor şi a conducătorului auto, mai ales că autobuzul a derapat în şanţul ce mărgineşte şoseaua. Solicitîndu-se sprijin subofiţerilor de la Postul de poliţie Şeica Mare, au fost prinşi şi identificaţi agresorii, în persoana numiţilor: • MOLDOVAN ILARIE, de 31 ani, domiciliat în oraşul Reghin, jud. Mureş; • BALLA GAVRIL, de 30 ani, din Reghin, jud. Mureş; • BUŢIU VASILE, de 32 ani, din com. Gurghiu, jud. Mureş; • SECELEAN COSMA, de 31 ani, din com. Hodac, jud. Mureş şi PUGZI ARPAD, de 31 ani, din Reghin, jud. Mureş, toţi încadraţi în muncă ca zilieri la Ocolul silvic Mediaş. Pentru fapta comisă, la propunerea organelor de poliţie, Judecătoria Mediaş i-a sancţionat pe cei în cauză cu închisoare contravenţională între 2 şi 3 luni, în conformitate cu prevederile Decretului nr. 153/1970 * Domnul lt maj. Pop Ştefan, şeful poliţiei judiciare a municipiului Sibiu face un apel insistent către toţi cetăţenii Sibiului pentru luarea celor mai elementare măsuri de securitate şi siguranţă a bunurilor şi imobilelor ce le aparţin. Pentru că, în ultimele zile, uşile porţilor şi locuinţelor, uitate sau lăsate deschise, au favorizat infracţiunea de furt a numiţilor Ioan Ursu, Augustin Tufeanu şi Dumitru Neamţu. Deţinînd un record în materie — peste 15 furturi în 3 luni de zile — cei trei au fost prinşi după ce au sustras dintr-o locuinţă de pe Ştefan cel Mare un ceas de aur (de 40 grame) şi un radiocasetofon, iar dintr-un apartament situat în strada Cojocarilor — un ceas electronic şi un aparat de radio. Deci, domnilor, nu lăsaţi bunuri şi acte în maşini , asiguraţi-vă cu sisteme de alarmă * nu uitaţi să închideţi porţile şi uşile de la domiciliul Dv.l pag. 3 Rînduri pentru tineri... (urmare din pag. I) Toţi cei care trebuiau să asigure „propăşirea patriei“. Pentru că, într-adevăr, tinerii au avut parte de o trăire canalizată în acest sens, cît se poate de multă muncă dublată de o permanentă zbatere socială, pentru care au fost acordate, după o raţionalizare la limita maximă, stimulente diluate sub forma unor acţiuni pe diverse planuri, împărţirea acestor stimulente culturale, sportive, turistice sau de altă natură, subdezvoltate valoric în cele mai multe cazuri, a fost posibilă doar datorită unei forme instituţionalizate centralizat, căreia nu i se poate ierta însă „picătura chinezească“ a îndoctrinării comuniste — fosta a.t.c. In orele şi zilele de foc ale Revoluţiei, tinerii s-au asociat in grupuri de pază, grupuri de control şi chiar în grupuri de luptă, asocieri generate în baza idealului comun de înlăturare a Răului din societate. Grupările, in cele mai multe cazuri aleatoare şi conjuncturale, au forţat luările de contact intre oameni de vîrste, de pregătiri profesionale, de categorii sociale diferite şi, in ultimă instanţă, au impus reinstaurarea condiţiei esenţiale de OM, reîntoarcerea la valorile umaniste. In ciuda faptului că, la ,această oră de aprilie ’90 tineretul sibian este bulversat, trebuie să sperăm că regăsirea OMULUI, nu a fost o stare de moment, un travesti pentru deprimarea fizică şi psihică din clipele de încordare şi de luptă. Pentru că, intr-adevăr, actualmente tineretul sibian este fragmentat de exploziile senzaţionalului ieftin, cu caracter mai mult sau mai puţin politic, şi de mişcările de culise etalate in jurnalistica „nou creată", ca „emanaţie“. ★ Născută din şi prin voinţa unor grupuri de tineri din diferite unităţi economice ale municipiului, Organizaţia Tinerilor Liberi din Sibiu — autonomă şi fără caracter politic, constituită legal — îşi propune o modalitate de asociere pentru atingerea scopurilor comune şi dezvoltarea de activităţi şi acţiuni în folosul tinerilor. Actualul sediu al Org. Tinerilor Liberi din Sibiu se află in incinta Casei de Gintură a Tineretului, str. 1 Mai (parcul Astra). COMUNICAT Râspunzînd multiplelor solicitări ale cetăţenilor, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională al municipiului Sibiu, a analizat măsurile care se impun pentru a facilita aplicarea legislaţiei existente pentru libera iniţiativă. La sesiune au fost convocaţi să prezinte soluţii concrete din domeniiile lor de activitate specialiştii din industria mică şi prestările de servicii, comerţ, alimentaţie publică şi turism, instituţii bancare, instituţii de proiectare, bazele de aprovizionare, instituţii de învăţămînt, sănătate şi cultură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească. Din luările de poziţie ale participanţilor a reieşit că în general există, reglementări legale pentru autorizarea oricăror activiităţi, excepție făcînd cele prevăzute în anexa nr. 1 la normele de aplicare aDecretului nr. 54/ 1990. De asemenea, a reieşit că formalităţile necesare pentru eliberarea autorizaţiilor sunt greoaie şi că depăşirea dificultăţilor pe care le creează presupune ca toate organele implicate şi în mod deosebit primăriile, Direcţia financiară, compartimentele de sistematizare, centrul sanitar antiepidemic, Grupul de pompieri al judeţului Sibiu şi băncile finanţatoare, trebuie să-şi reconsidere întreaga activitate în sensul de a elimina orice formă de birocraţie şi lipsă de operativitate. In acest sens, conducerile tuturor acestor organe s-au declarat hotărîte să activeze ca atare. Concret, îşi vor deschide puncte de documentare cu legislaţia din resortul lor de activitate, îşi vor constitui colective pentru relaţii cu publicul în acest scop şi vor manifesta fermitate în urmărirea soluţionării cererilor adresate, întrucât concluziile reieşite nu au fost publicate in presă la timpul respectiv, numeroşi cetăţeni se întreabă în mod justificat ce măsuri s-au luat la nivel local în această importantă şi actuală activitate — libera iniţiativă. In afara celor de mai sus, informăm că analiza din sesiune s-a finalizat cu o hotărâre a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională al municipiului Sibiu care cuprinde 8 articole, cu sarcini corespunzătoare pentru toţi factorii implicaţi, dintre care redăm exemplificativ:e constituirea la nivelul nostru a unui punct documentar şi a unui colectiv care stă la dispoziţia cetăţenilor pentru orice fel de relaţii; e organizarea unui sistem de preluare operativă a tuturor aspectelor negative care apar in activitatea practică, iar acolo unde soluţiile presupun intervenţia organelor centrale, efectuarea operativă a demersurilor care se impun (inclusiv pentru modificarea de legislaţie); • inventarierea de către Primăria municipiului Sibiu a tuturor spaţiilor disponibile, care pot fi oferite pentru dezvoltarea liberei iniţiative etc. Stăm la dispoziţia tuturor celor interesaţi, pentru a prelua orice sugestie de îmbunătăţire în continuare a acestei activităţi. Preşedintei Dr. Ioan BOGDAN Sihm la 2 aprilie 1990