Tribuna, aprilie-iunie 1990 (Anul 106, nr. 84-151)

1990-04-03 / nr. 84

ităţi. rsita­­e lb. ă fol­­lalen­­irului Stu­­lentru co­tar old ibuna I Ac- Biju- 15,20 elesul Patri- Teie-16,30 îtecu­­catele 17.30 18,10 orală. imate. 20,00 erete! Elve-23,00 orală E acea: l Te­l: 13; Story­­ 9; I; 19. „Un ftarea orele 19 şi Wtino- L f -Al bă­ii 10; Pro­slat ii, uşca“, I; 15; : „Iu­­orele ,Spri­jenii“ 30. P etre­­i; 18; II: , ore-30. t­­eaţă“, SUS: a­nului 6 şi ILUII: de orele renul serii, 9. Li­­CIU­ cal­­i va­­,t se­ll in­­vntul at cu Sri i­­:toml mini­­­rinse frade, e în­­p­ade. ipadă I la Anul CVI, nr. 84 TRIBUNA 100 de sibieni în Franţa (urmare din pag. I) în primul riod să cunoască realităţile unei ţări în care demersurile politice, econo­mice şi sociale sunt cu adevă­rat democratice au fost tine­rii din Sibiu. Poate şi în ideea perpetuării mai îndelungate in timp a unor legături strîn­­se între generaţiile prezente şi viitoare ale celor două po­poare cu afinităţi comune. Aşadar, duminică, 1 aprilie 1990, pe Aeroportul din Si­biu am asistat la aterizarea primului avion Boeing 737, (eveniment în sine), sosit din Franţa, pentru a asigura transportul numeroasei de­legaţii sibiene (136 oameni), care urma să plece spre Ren­nes. Semn al înţelegerii din­tre toţi oamenii de bună cre­dinţă — români, germani, maghiari, care convieţuiesc pe aceste meleaguri sibiene, şi al tradiţionalei ospitalităţi româneşti, mai mulţi tineri, inveşmîntaţi în costume populare naţionale, i-au primit pe oaspeţii francezi — Yvon Bonnot (vicepreşedintele con­si­li­ului regional Bre­tagne), Gerard Pourchet (con­silier regional), Alain Gales­­ne (consilier regional), Leon­­te Kövér (profesor), Philippe Gregoire (director de liceu), Piere Le Foll (director ad­junct de învăţământ), Jean Marc Frohard şi ziariştii Christian Thual, Yvon Le Ghevestier, Vincent Simon­­neaux, Michel Ogier, cu pîi­­ne şi sare, dînd curs datinei noastre strămoşeşti. Apoi oaspeţilor francezi le-a fost oferită posibilitatea cu­noaşterii unor realităţi si­biene antemergătoare şi post­­mergătoare Revoluţiei din de­cembrie '89, într-un succint periplu prin municipiul Si­biu, făcîndu-li-se îndeosebi cunoscute aspectele referitoa­re la viaţa culturală a cetă­ţii, activitatea turistică, viaţa religioasă şi, nu în ultimul rînd, cele care privesc istoria acestei străvechi cetăţi tran­silvănene. Fără a insista asu­pra unor detalii argumenta­tive despre primele impre­sii ale oaspeţilor francezi, voi încerca să o transcriu doar pe cea de sinteză, a domnului Yvon Bonnot — conducătorul delegaţiei, po­trivit căreia între Sibiu, ora­şul Rennes şi alte localităţi din regiunea Bretagne, există multe similitudini, ceea ce poate determina o legătură trainică, de lungă durată pentru aceste aşezări. Lucru care-l considerăm cu atît mai necesar cu cit drumul spre o democraţie autentică pre­supune o largă deschidere eu­ropeană şi mondială, în toate domeniile de activitate. Revenind la delegaţia noas­tră, să consemnăm că ea este alcătuită din 100 de elevi din licee sibiene (25 de la liceele agroindustriale din Sibiu şi Dumbrăveni), 2 reprezentanţi ai Consiliului judeţean provi­zoriu de uniune naţională, 2 profesori universitari, 12 ca­dre didactice din judeţ, 2 e­­conomişti, 2 muzicieni, 2 zia­rişti şi 34 de membri ai ansamblului folcloric „Junii Sibiului“. Pe lîngă aceştia care au plecat duminică cu avionul spre Rennes, sîmbă­­tă, 31 martie, alţi 20 de sibieni au plecat spre aceeaşi loca­litate cu autocarul. Ceea ce pare curios este faptul că din delegaţia sibiană lipsesc membri ai unor partide po­litice sau mişcări democra­tice, cerinţă pe care am con­siderat-o necesară, cu atît mai mult cu cit este vorba de un schimb de experienţă în ceea ce priveşte cunoaş­terea exerciţiului democra­tic real. Programul delegaţiei sibie­ne, pe parcursul sejurului de 3 săptămîni, minuţios alcă­tuit de către gazdele din Franţa, este foarte bogat şi complex, incluzînd vizite la diferite obiective economice, sociale şi culturale din patru departamente — Cotes D’Ar­mor, Finistere, Ille et Vilaine şi Morbihan, întîlniri cu ofi­cialităţi franceze, elevi, poli­ticieni şi alte categorii de ce­tăţeni francezi. Dar despre reuşita şi rezonanţa acestei acţiuni profund umanitare, cu siguranţă că ne vor relata mai multe membrii delegaţiei sibiene, la întoarcerea lor din Franţa. „Dar pînă cind ... să mai ascundem ade­vărul! Pe străzile Sibiului se striga, în acea sublimă zi de 21.12.1989: „Nu fiţi laşi!" Sint convins că sibienii nu sint! Publicaţiile „Tribuna“—Sibiu şi „Baricada“—Bucureşti, In colaborare cu domnul procu­ror colonel Socaciu Anton, fac un apel (nu­ prea sună a F.S.N.)... roagă participan­ţii la evenimentele din pe­rioada 21—28 12.1989 să vină cu probe (fotografii, declara­ţii) pentru demascarea şi pedepsirea vinovaţilor. Nu ne consolează con­damnarea „păcăliciului“ Bun­da. Alţii au fost criminalii! ■Dorim să luăm legătura cu Pe cinci Comitet de A început campania elec­torală ... Prin bunăvoinţa vigilentă a unui colaborator, ni se pune sub ochi o adresă: „Către Centrul Teritorial de Calcul Electronic“ sub antetul F.S.N. din România. Comitetul de iniţiativă jud. Sibiu. In dreapta sus, o rezoluţie: „Vă rugăm a trimite o delegaţie reprezentativă, compusă din 57 membri, la Conferinţa pe judeţ conform comunicării a­­nexate, delegaţii urmînd a fi trecuţi pe adeziunea colec­tivă anexată“. Noroc că nu s-a scris „vă somăm“ sau „vă ordonăm“.... Noroc pen­tru că, în rest, cele trei pa­gini ale adresei abundă în exprimări sibilinice şi în a­­gramatisme flagrante. Să fie emitenţii şi destinatarii aces­tui „document electoral“ cu toţii nişte adepţi ai doctrinei numită orfism, adică nişte iniţiaţi în mistere a căror dezvăluire publică este ne­dorită? O fi, mai ştii? Că, doar, într-o campanie pre­cum cea în care ne găsim, protagoniştii trebuie să-şi ia şi măsurile de autoapărare, nu? Recunoscind, în contextul fierbinte al prezentului, legi­timitatea măsurilor de auto­apărare, nu-mi pot, totuşi, în­­frîna curiozitatea şi, mărtu­risesc, tare aş vrea să aflu sensul ascuns al acestor pa­saje: „Aşa după cum se ştie, puterea politică este forma de decizie supremă şi urmare deciziei are autoritatea de execuţie de către forţa pu­blică, confirmînd supremaţia iniţiativă F. L. S. A. a legii“ şi „dacă facem şi re­chizitoriul politic al viitoru­lui poate chiar la nivel de conflicte între continente a­­j­ungem la concluzii biblice“ (sic!). Dar adevărate vămi cos­mice ale incongruenţei expri­mării sunt străpunse, cu non­şalanţa prestidigitatorului în­tru verbiaj găunos, odată cu acest pasaj: „Nu denigrăm nici platformele celorlalte partide. Dimpotrivă, (virgula ne aparţine) spiritul de prin­cipialitate ne obligă chiar să recunoaştem că ele focalizea­ză un remarcabil progres eco­nomic şi social ca şi noi de altfel, (acordul? s.n.), diferind doar durata şi curajul riscu­lui. Ar fi vorba de „O TEM­PORA“ cum filozofau în si­tuaţiile critice peste tot aşa ca şi cele de astăzi anticii şi nobilii noştri străbuni“. Iată un text demn de o carte a recordurilor întru ... neinteligibil. Dedesubtul acestei somaţii, pardon — adrese-chemări, se află scris Comitetul de ini­ţiativă al Frontului Salvării Naţionale judeţul Sibiu, ing Ghiţă Aurelian. Date fiind cele (puţine, după cîte sînt în­­ text) învederate mai sus, dată fiind cumplita situaţie de suferinţă la care este su­pusă sintactica limbii române, mi-a încolţit în gînd o între­bare, pe care o exprim des­chis: „pe cind un Comitet de Iniţiativă al Frontului Lim­bajelor Sibilinice şi Agramate — F.LIS.A.? Victor DOMŞA ANUNŢ Institutul Teologic Univer­sitar din Sibiu organizează la Casa de Cultură a Sindi­catelor (sala mare), următoa­rele: — Azi, 3 aprilie 1990, ora 16,30, Conferinţa despre: „Cuvîntul lui Dumne­zeu şi cuvintele omului“, Pr Asist. Nicolae Dura; — Miercuri 4 aprilie 1990, ora 18,30, Concert de cînte­­ce religioase şi laice, susţi­nut de corul studenţilor teo­logi, dirijat de Arhid. conf. Ioan Popescu. Meditaţia: „Cum putem­ cu­noaşte şi trăi cu Dumnezeu?“, Pr. Asist Ioan Sauca.­­ Miercuri 25 aprilie 1990, ora 17:00, Conferinţa des­pre: „Relaţia dintre gîndirea religioasă şi cea ştiinţifică“ Diacon Lector Dorin Oancea. cei care au asistat la arestă­rile din 21.12.1989 şi cei care, în data de 22.12.1989, s-au a­­flat pe blocul de lîngă mili­ţie. Aşteptăm colaborarea Dvs. direct la ziarul „Tribuna“ sau prin corespondenţă, la căsuţa poştală nr. 260 — Sibiu. Marius Albin MARINESCU SEDIU. Aflăm că Organi­zaţia municipală Mediaş a Partidului Naţional Liberal şi-a deschis un sediu provi­zoriu în clădirea Primăriei Mediaşului, str. Rozmarinu­lui nr. 3, camera 9, telefon 1­42 42, interior 187. De ase­menea, Organizaţia judeţeană Sibiu a P.N.L., cu sediul în str. Lomonosov nr. 4, şi-a in­stalat telefon — 2 41 74. Poliţia ne informează In seara zilei de 29 mar­tie a.c., în jurul orei 20,30, cinci indivizi ce se găseau în comuna Şeica Mare, fiind în stare de ebrietate, s-au postat în faţa autobuzului ce circula în convenţie pe ruta Şeica Mare — Copşa Mică, cu intenţia de a-l opri şi a obliga şoferul să-i transporte pînă in satul Veseud. Intru­­cît şoferul nu le-a satisfăcut dorinţa, aceştia au aruncat cu sticle în parbriz şi geamurile laterale ale autobuzului, spărgîndu-le şi punînd în pe­ricol integritatea corporală a călătorilor şi a conducătoru­lui auto, mai ales că auto­buzul a derapat în şanţul ce mărgineşte şoseaua. Solicitîndu-se sprijin sub­ofiţerilor de la Postul de po­liţie Şeica Mare, au fost prinşi şi identificaţi agresorii, în persoana numiţilor: • MOLDOVAN ILARIE, de 31 ani, domiciliat în oraşul Re­ghin, jud. Mureş; • BALLA GAVRIL, de 30 ani, din Re­ghin, jud. Mureş; • BUŢIU VASILE, de 32 ani, din com­. Gurghiu, jud. Mureş; • SE­­CELEAN COSMA, de 31 ani, din com. Hodac, jud. Mureş şi PUGZI ARPAD, de 31 ani, din Reghin, jud. Mureş, toţi încadraţi în muncă ca zilieri la Ocolul silvic Me­diaş. Pentru fapta comisă, la propunerea organelor de po­liţie, Judecătoria Mediaş i-a sancţionat pe cei în cauză cu închisoare contravenţională între 2 şi 3 luni, în confor­mitate cu prevederile Decre­tului nr. 153/1970 * Domnul lt maj. Pop Şte­fan, şeful poliţiei judiciare a municipiului Sibiu face un apel insistent către toţi cetă­ţenii Sibiului pentru luarea celor mai elementare măsuri de securitate şi siguranţă a bunurilor şi imobilelor ce le aparţin. Pentru că, în ulti­mele zile, uşile porţilor şi lo­cuinţelor, uitate sau lăsate deschise, au favorizat infrac­ţiunea de furt a numiţilor Ioan Ursu, Augustin Tufea­­nu şi Dumitru Neamţu. De­­ţinînd un record în materie — peste 15 furturi în 3 luni de zile — cei trei au fost prinşi după ce au sustras dintr-o locuinţă de pe Ştefan cel Mare u­n ceas de aur (de 40 grame) şi un radiocaseto­­fon, iar dintr-un apartament situat în strada Cojocarilor — un ceas electronic şi un aparat de radio. Deci, domnilor, nu lăsaţi bunuri şi acte în maşini , asiguraţi-vă cu sisteme de alarmă * nu uitaţi să închi­deţi porţile şi uşile de la domiciliul Dv.l pag. 3 Rînduri pentru tineri... (urmare din pag. I) Toţi cei care trebuiau să asigure „propăşirea patriei“. Pentru că, într-adevăr, tine­rii au avut parte de o trăi­re canalizată în acest sens, cît se poate de multă mun­că dublată de o permanentă zbatere socială, pentru care au fost acordate, după o ra­ţionalizare la limita maximă, stimulente diluate sub forma unor acţiuni pe diverse pla­nuri, împărţirea acestor sti­mulente culturale, sportive, turistice sau de altă natură, subdezvoltate valoric în cele mai multe cazuri, a fost po­sibilă doar datorită unei forme instituţionalizate cen­tralizat, căreia nu i se poate ierta însă „picătura chine­zească“ a îndoctrinării comu­niste — fosta a.t.c. In orele şi zilele de foc ale Revoluţiei, tinerii s-au aso­ciat in grupuri de pază, gru­puri de control şi chiar în grupuri de luptă, asocieri ge­nerate în baza idealului co­mun de înlăturare a Răului din societate. Grupările, in cele mai multe cazuri alea­toare şi conjuncturale, au for­ţat luările de contact intre oameni de vîrste, de pregătiri profesionale, de categorii so­ciale diferite şi, in ultimă in­stanţă, au impus reinstaura­­rea condiţiei esenţiale de OM, reîntoarcerea la valorile uma­niste. In ciuda faptului că, la ,a­­ceastă oră de aprilie ’90 ti­neretul sibian este bulversat, trebuie să sperăm că regăsi­rea OMULUI, nu a fost o stare de moment, un traves­ti pentru deprimarea fizică şi psihică din clipele de în­cordare şi de luptă. Pentru că, intr-adevăr, actualmente tineretul sibian este fragmen­tat de exploziile senzaţiona­lului ieftin, cu caracter mai mult sau mai puţin politic, şi de mişcările de culise eta­late in jurnalistica „nou crea­tă", ca „emanaţie“. ★ Născută din şi prin voinţa unor grupuri de tineri din diferite unităţi economice ale municipiului, Organizaţia Ti­nerilor Liberi din Sibiu — autonomă şi fără caracter politic, constituită legal — îşi propune o modalitate de asociere pentru atingerea sco­purilor comune şi dezvolta­rea de activităţi şi acţiuni în folosul tinerilor. Actualul sediu al Org. Ti­­nerilor Liberi din Sibiu se află in incinta Casei de Gin­­tură a Tineretului, str. 1 Mai (parcul Astra). COMUNICAT Râspunzînd multiplelor so­licitări ale cetăţenilor, Consi­liul Provizoriu de Uniune Naţională al municipiului Si­biu, a analizat măsurile care se impun pentru a facilita a­­plicarea legislaţiei existente pentru libera iniţiativă. La sesiune au fost convocaţi să prezinte soluţii concrete din domeniiile lor de activitate specialiştii din industria mică şi prestările de servi­cii, comerţ, alimentaţie pu­blică şi turism, instituţii ban­care, instituţii de proiectare, bazele de aprovizionare, in­stituţii de învăţămînt, sănă­tate şi cultură, cooperaţia de consum şi meşteşugărească. Din luările de poziţie ale participanţilor a reieşit că în general există, reglementări legale pentru autorizarea oricăror activiită­ţi, excepție făcînd cele prevăzute în a­­nexa nr. 1 la normele de a­­plica­re a­­Decretului nr. 54/ 1990. De asemenea, a reieşit că formalităţile necesare pentru eliberarea autorizaţiilor sunt greoaie şi că depăşirea difi­cultăţilor pe care le creează presupune ca toate organele implicate şi în mod deosebit primăriile, Direcţia financia­ră, compartimentele de sis­tematizare, centrul sanitar antiepidemic, Grupul de pom­pieri al judeţului Sibiu şi băncile finanţatoare, trebuie să-şi reconsidere întreaga ac­tivitate în sensul de a eli­mina orice formă de birocra­ţie şi lipsă de operativitate. In acest sens, conducerile tu­turor acestor organe s-au de­clarat hotărîte să activeze ca atare. Concret, îşi vor des­chide puncte de documen­tare cu legislaţia din resortul lor de activitate, îşi vor con­stitui colective pentru rela­ţii cu publicul în acest scop şi vor manifesta fermitate în urmărirea soluţionării cereri­lor adresate, întrucât concluziile reieşite nu au fost publicate in presă la timpul respectiv, numeroşi cetăţeni se întreabă în mod justificat ce măsuri s-au luat la nivel local în această im­portantă şi actuală activitate — libera iniţiativă. In afara celor de mai sus, informăm că analiza din se­siune s-a finalizat cu o ho­tărâre a Consiliului Provizo­riu de Uniune Naţională al municipiului Sibiu care cu­prinde 8 articole, cu sarcini corespunzătoare pentru toţi factorii implicaţi, dintre care redăm exemplificativ:­e constituirea la nivelul nostru a unui punct docu­mentar şi a unui colectiv care stă la dispoziţia cetă­ţenilor pentru orice fel de relaţii; e organizarea unui sistem de preluare operativă a tutu­ror aspectelor negative care apar in activitatea practică, iar acolo unde soluţiile pre­supun intervenţia organelor centrale, efectuarea operativă a demersurilor care se impun (inclusiv pentru modificarea de legislaţie); • inventarierea de către Primăria municipiului Sibiu a tuturor spaţiilor disponibi­le, care pot fi oferite pen­tru dezvoltarea liberei ini­ţiative etc. Stăm la dispoziţia tuturor celor interesaţi, pentru a prelua orice sugestie de îm­bunătăţire în continuare a acestei activităţi. Preşedintei Dr. Ioan BOGDAN Si­hm la 2 aprilie 1990

Next