Tribuna, iulie-septembrie 1990 (Anul 106, nr. 152-217)

1990-07-03 / nr. 152

Pag. 2 Ziua Mondială a Muzicii Continuăm să publicăm alte cîteva opinii referitoare la Ziua Mondială a Muzicii, manifestare culturală care a reunit în spectacole diverse organizate în aer liber toate genurile mu­zicale: muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de operă, muzică populară, muzică de fanfară, muzică uşoară, jazz etc. Prof. Viorica Cristea, co­regraf: „Recent m-am întors din R.F. Germania unde m-am aflat într-o vizită par­ticulară. La Heidelberg am avut ocazia să asist la o sărbătoare de artificii în am­bianţa romantică a unui cas­tel medievali. Mi-am dat sea­ma că lumea gustă foarte mult acest gen de spectacol în aer liber. Leg această a­­mintire de spectacolele in­cluse pe agenda Zilei Mondia­le a Muzicii organizate şi la Sibiu în parcul Sub­arini, în Piaţa 6 Martie, în curţile in­terioare ale Muzeului Bruken­­thal şi ale Muzeului de Isto­rie. Desigur noi, românii, ne aflăm la prima ediţie. Ori­cum, debutul este promiţă­tor. Ca şi coregraf mă gîn­­desc că la viitoarea ediţie inclusiv arta baletului să fie cît mai bine reprezentată cu ceea ce avem mai bun la Si­biu. Spun acest lucru întrucît coregrafia s-a impus deja în viaţa artistică a Sibiului prin cursurile speciale organizate în cadrul Şcolii Populare de Artă. Şi sunt sigură că se va impune şi mai serios prin înfiinţarea clasei de coregra­fie în cadrul Şcolii de Artă, începînd chiar din această toamnă“. Dr. Vasile Iacob: „Pentru tineret muzica face parte in­tegrantă din viaţa sa. Iar manifestarea aceasta se adre­sează în primul rînd tinere­tului. In cea mai mare parte tinerii sînt protagoniştii şi be­­neficiarii actului artistic. Săr­bătoarea muzicii este, aşadar, o sărbătoare a tinereţii. Si­biul este Un oraş cu adînci şi serioase tradiţii in arta mu­zicii. Dovadă diversitatea ma­re de genuri, muzicale prac­ticate şi atitea nume care au dat strălucire muzicii. Din­­tr-o listă lungă am să enu­măr doar cîteva: Ilie Micu, Gheorghe Şoima, Nicolae Su­­ciu, Florin Soare, regretatul Doru Constantiniu, Petre Sbârcea. In viitor cred că sărbătoarea ar putea cîştiga în originalitate şi interes prin restituirea şi promovarea cre­aţiei muzicale locale, atât de diversă şi de valoroasă. Ori­cum Sărbătoarea Muzicii, din­colo de valenţele morale şi etice pe care le dezvoltă, re­vigorează viaţa artistică şi culturală a oraşului. ceea ce iarăşi reprezintă un mare cîştig“. Prof. Amina Truică, pianis­tă: „Mi-a­ş dori să fie cu­ mai multe manifestări de acest fel, iar la ele să fie prezen­tă cît mai multă lume. Reci­talul de pian pe care l-am susţinut în această seară în curtea interioară a Muzeului de Istorie mi-a sugerat — da­tă fiind acustica excepţiona­lă şi ambianţa intimă şi ge­neroasă a spaţiului — posi­bilitatea organizării unei sta­giuni de vară sui generis cu recitaluri muzicale, poetice, spectacole de divertisment, pantomimă etc. Deopotrivă, artişti şi public, avem ne­voie de artă adevărată care să ne învăluie sufletele cu frumuseţe şi sinceritate. De fapt in aceasta constă, după opinia mea, însăşi esenţa Sărbătorii Muzicii: contami­narea întru frumos“. Ion Onuc NEMEŞ Gest nobil şi profund umanist Frumos, nouă şi profund umanist este faptul că mulţi semeni ai noştri gîndesc şi ajutorul ce trebuie acordat CRUCII ROŞII. Astfel, în ca­drul Dispensarului comasat Pediatrie din Hipodrom s-au donat, de către mamele­­ ce locuiesc în acest cartier, bani care au fost vărsaţi în contul 45.11.04.180 — contul Crucii Roşii din Sibiu. Acestea au considerat că şi ele pot fi în situaţia de a beneficia cîndva de acest ajutor. Mulţumim şi pe această cale Dr. Creţeanu Mioara şi Dr. Vâlceanu Li­viu care s-au ocupat de a­­ceastă acţiune. Considerăm, de asemenea, că şi alte dispensare pot ini­ţia asemenea activităţi. Filiala judeţeană Sibiu a Crucii Roşii Paşapoarte­ lei care nu şi-au ridicat, din diferite motive, paşapoar­tele de plecare temporară In străinătate sunt invitaţi la serviciul paşapoarte al jude­ţului in fiecare vineri. Soli­citanţii din această categorie sunt rugaţi să respecte ziua menţionată pentru a se evita aglomeraţia la ghişeu. TRIBUNA O coroniţă de flori peste risul exploziv al unei premiante Vacanţă în Austria (urmare din pag I) cum şi la cei care sunt mijlo­citorii minunatului dar pen­tru copiii din judeţul nostru Să consemnăm deci că sîm­­bătă, 30 iunie, 105 copii au plecat spre Austria cu două autocare, ei urmînd să pe­treacă o lună de vacanţă în mijlocul unor familii din lo­calităţile Gänserndorf şi Ho­henau (Austria Inferioară). Iniţiativa vacanţei în Aus­tria pentru copiii din acest grup aparţine organizaţiei „Femei pentru copii“ din ţa­ra prietenă, doamna Birgit Lintzhuber, preşedinta aces­teia, venind personal în Ro­mânia pentru a-i prelua pe fericiţii beneficiari. Tot sîmbătă, 30 iunie, la o­­rele 11,40 şi respectiv 21 au plecat spre Austria încă 1 700 copii din judeţul Sibiu, ini­ţiativa acţiunii, aparţinînd Crucii Roşii şi Crucii Roşii a tineretului din ţara amin­tită. Ei urmează să rămînă vreme de o lună la familii austriece, răspândite pe tot cuprinsul ţării. Transportul a fost asigurat cu două tre­nuri speciale. Pentru orga­nizarea corespunzătoare a plecării copiilor, vineri, 29 iunie, au sosit la Sibiu 35 de colaboratori ai celor două or­ganizaţii de Gruce Roşie din Austria, care au marcat tre­nurile cu care s-a efectuat deplasarea şi au confecţionat pentru fiecare copil şi însoţi­tori (70 la număr) cite un e­­cuson cu numele şi destina­ţia. Acţiunea a fost coordo­nată din partea austriacă de domnul Wolfgang Robitza, secretar al Crucii Roşii a ti­neretului. Mulţumirilor adresate prin megafon, de către şeful sta­ţiei Sibiu, acestor minunaţi oameni din Austria (la ple­carea fiecăruia dintre cele două trenuri) pentru generoa­sa lor ofertă făcută copiilor din judeţul Sibiu, pentru or­ganizarea ireproşabilă a în­tregii acţiuni, le adăugăm pe cele ale noastre, ale tuturor oamenilor care am întrezărit şi am apreciat la cel mai înalt nivel de simţire, această no­uă mărturie de solidaritate umană. 8888888888888888838388888838838383 COPPA DEL MONDO: Leul britanic — încolţit Duminică ’ s-au stabilit şi celelalte două semifinaliste. R.F.G. a dispus de Cehoslo­vacia cu 1—0, scor stabilit în min. 24 de Mathiaus care a transformat un penalty. A­­poi nemţii au ţinut cu dinţii de rezultat. Cehii, ne mai a­­vînd ce pierde, s-au năpustit în atac, dar Nemecek şi Kno­­flicek au ratat egalarea pe care o meritau. F.I.F.A. şi-a dat din nou în petic delegînd să-i arbitreze pe nemţi un ... austriac pe care-l mai şi che­ma Helmuth Kohl. Mă rog. Show-ul zilei l-a constituit partida Anglia — Camerun. In sfîrşit am văzut fotbal adevărat, pe viaţă şi pe moar­te. Africanii, susţinuţi din tribune de tam-tam şi stri­găte de război, au practicat cel mai spectaculos joc de pînă acum. Notă discordantă la acest „regal“ a făcut co­mentariul lui C. A. Teoharie, care a început cu o gugumă­­nie afirmînd cu seninătate că imnul Camerunului este al Angliei (că nu ştii imnul Ca­merunului nu-i un capăt de ţară, dar să nu-l cunoşti pe cel al englezilor mi se pare de risul curcilor). Urmaşii lui­ Kunta-Kinte le-au făcut „leilor" britanici limba cra­vată, iar portarul Shilton se poate socoti un om norocos că Biyik, Makanaki, Milla şi ceilalţi nu i-au sipart pieptul. Cu mai multă concentrare (şi de ce nu, baftă) la finalizare, africanii ar fi ajuns în semi­finale pentru că au alergat ca dracii, au pasat şi au dri­blat cu subtilitate pe o căl­dură de infern (și totuși N'Kono... tremura în poar­tă îmbrăcat în trening!). Platt a deschis scorul (mim. 27) dar introducerea lui Milla, în repriza secundă, a schimbat cursul jocului. In min. 63 a egalat Kunde (din 11 metri) și cinci minute mai tîrziu, Ekeke l-a adus in pragul in­farctului pe Bobby Robson. Englezii (în disperare de cau­ză au schimbat şi mingea) s-au năpustit in atac şi, in min. 82, Linecker, pătruns în ca­reul advers, a obţinut un pe­nalty. Apropo, arbitrul mexi­can cu nume de medicament (Codesal) aşa s-a bucurat că poate da acest penalty de par­că i-ar fi născut nevasta un băiat de 7 kg. Același Line­cker a transformat și... 2—2. In prima repriză­­,a prelungi­rilor tot camerunezii au fost mai dări în joc, dar au ratat incredibil. Așa că, vorba unui amic, ce trebuia să se întlm­­ple s-a întîmplat: în min. 104, arbitrul Godesal s-a cocoţat din nou pe punctul de la 11 metri din careul lui N’Kono, care l-a gratulat cu nişte vor­­buliţe nu prea creştineşti (Da­că putea — judecind după privire — , minca acolo, pe foc, că tot era fiert). A mar­cat din nou Linecker după care partida n-a mai avut is­toric, camerunezii fiind vizi­bil demoralizaţi, iar Milla — acest adevărat Maradona al actualului turneu — nu fusese „programat“ decît pentru 45 de minute, nu pentru 75. Go­­desal a fluierat finalul ca im dirijor care încheie apoteotic o simfonie (îşi rata cariera dacă erau eliminaţi englezii). Oricum, echipa africană pă­răseşte competiţia cu fruntea sus, cum nu au făcut multe formaţii frumoase dar gău­noase. (n.r.d.). P.S. în semifinale: Italia — Argentina (astăzi) şi R.F.G. — Anglia (mîine). 3338333933333333333333333333383333 Privatizarea pămîntului (urmare din pag. I) în această cooperativă agrico­lă. Or, nemulţumirea oame­nilor este de înţeles, ca de altfel şi hotărî­rea lor. „Vin­deau animalele, dar nu ori­cum — spunea Nicolae Iacob, ca să ne plătim­ datoria faţă de Bancă şi să rămînem cu­raţi şi fiecare dintre noi să ne luăm înapoi pămîntul cu care ne-am înscris in G.A.P. Nu vrem deci dreptul nos­tru. Pe munca noastră să nu mai trăiască alţii“. „Nu ne mai trebuie inginer. Ţăranul nu are nevoie să fie condus. De la 4 dimineaţa şi pînă la 10 seara el e în cîmp“ — spunea un altul. Nu ştim cum se vor derula lucrurile în continuare la Br­adu. Credem, totuşi, că ţă­ranii din această localitate vor face să rodească mai bi­ne pămîntul şi să crească tur­mele de vite. Ei au devenit propriii lor stăpîni. Anul CVI, nr. 152 Destine în lumina harului dăscăliei Şapte tinere pensionare Acum ştiu că am­ temei cert să fiu încîntat de faptul alea­toriu că treburile reporteri­ceşti m-au purtat miercuri, 27 iunie pe la Liceul Peda­gogic din Sibiu. Am asistat la mica festivitate pe care colegii au organizat-o în cin­stea colegelor lor care se pensionează. Şapte la număr, profesoare ale căror nume s-au îngemănat organic cu prestigiul profesionalismului cert, cu pasiunea cărţii, a muncii, a dragostei de copii şi tineri, cu ataşamentul ne­ştirbit faţă de misiunea sa­cră, de­ o unică frumuseţe a formării generaţiilor de fă­clieri ai luminii literei şi cărţii. Marele prestigiu al şcolii de elită sibiene intr-ale pedagogiei este intim legat şi de truda de decenii a aces­tui „nucleu de şapte“ fiecare componentă trudind numai pe ogorul fertil al formării de învăţători două-trei decenii, trecîndu-le adică, pe sub pri­­veghetoarea privire forma­ti­v­­ocrotitoare zeci şi zeci de ge­neraţii de dascăli şi educatoa­re, români şi germani. Minu­nat bilanţ, ales „combustibil“ vital pentru ani mulţi şi să­nătate — urare unanimă, la care ne asociem ca recunoş­tinţă — pentru şapte dăscăli­ţe ale dascălilor şi dăscăliţe­lor care le vor duce peste ani ştafeta harului ales al dăscăliei. Cum cel puţin trei din şapte m-au rugat să nu le pomenesc numele, le res­pect voinţa, încă o expresie a modestiei intrinseci adevâ­­ratei valori, scriind, în acest colţ de pagină, doar cuvin­tele de cuvenită urare, de viaţă­­ lungă, de sănătate de­plină şi bucurie a împlinirii mirabilei seminţi pe care, cu trudă şi cu bucuria vocaţiei celei neatacate de interese meschine, au semănat-o cu răbdare şi cu pasiune în ini­ma şi în mintea urmaşilor. La mulţi ani, stimate doamne profesoare, Maria, Marta, Ma­ria, Ana, Marcela, Rodica, E­­lena. Slot sigur- vă eflores­cenţa, adine simbolică, a în­ţelesurilor sădite de Lucian Blaga în „Cîntec pentru anul 2000“, pe care v-a prezentat-o colegul, prof. Mariş, îşi va prelungi ecoul, cu sunet de adîncă mulţumire, în Inimile dv., reamintindu-vă mereu şi mereu versetul hora­ţi­an „non omnis mortar“. Victor DOMŞA Întîlnire la F. D. G. R, Forumul Democrat al Ger­manilor din România, orga­nizaţia Sibiu, invită pe mem­brii simpatizanţi să participe la o întîlnire, ce va avea loc miercuri, 4 iulie a.c., ora 18, la sediul FD.G.R., str. Gene­ral Magheru nr. 1­3. Intîlni­­rea are drept scop ca prin exprimarea opiniilor, de am­bele părţi, să se ajungă la o mai bună cunoaştere şi o co­laborare fructuoasă între FD.G.R. şi simpatizanţii săi. Zvon confirmat In articolul dv. din 8 iu­nie, sub genericul „Șoaptele străzii“ sunt prezentate dife­rite zvonuri , care nu le pot afirma cu precizie. Vezi — „vînzări din depozit“, dar nu este fum fără foc. Dar „eco­nomia“ de apă a altora ne­ la­să pe noi fără apă. De la ora 17—2 noaptea în cartierele „Calea Poplăcii“, „Valea Au­rie“ nu curge un strop de apă. Zilnic, afară de duminica. Numai spre informarea dv. și a celor care nu cred în zvonuri. Cu stimă a dv. Vecerdea Erika din Sibiu, str. Aciliu nr. 11. 10.00 Aotu 10.10 Freu ria 11.15 Rom (reluare) rea fam den burg' d«l 3. 12.00 Melo mentale. 12.15 Dese le 12,35 Recit Ili nea I 13.05 Actu 15.00 Recit Chiriac 15.25 Patri 15.50 Medi înţelesul 16.15 Caleit gricultor mân 16.40 Perifi cal 17.20 Teles luare­, limba fr 17.45 Sind) dialog 18.10 Docu inţific 18.40 Opţii Sportive 19.05 Anun 19.10 Deser­te 19.30 Act­ui 20.15 Viaţa montală. 20.45 Gamţ Mondial prima Transmis rectă de 22.50 Teatr mial „Stî tăţii“. U­. te 23.40 Actu. 24.00 Bun nereţe­­ tint SIBIU -„O mie de dolari“, de orele 9;­­ 16,30; 19. Arta: „E calea lupi;1­9; 11; 13; Tinereturi pania a 7­e de lună“, 14; 16 şi joi?“, ora MEDIAŞ greşul: miliarde, (j, două sirii 11,30; t*. ’ Centra)­ din Tebv- 12; 14; lg’ I. L.­­ , „Steaua rele 10; ij. Cisnădu­ţ. ’ cii“ şi lui Spas şi rele 10,30- AGNITA, sarul“, corert 20. DOMBRA „Liniştită ca­tea“, orele 19,30. COPŞA „Flori de g­­rele 16 şi 1. APOLDU „Nea Mării dar“, orele BAZNA­ B, terele Buci orele 16 şi OCNA SI „Sorgul roş. 17 şi 19,30. Expos Astăzi, or sala cabinet leriei de a kenthal din avea­ loc­­ expoziţiei miniatural­­­ţia de pirti mană şi aiul galeriei de biene“.

Next