Tribuna, iulie-septembrie 1990 (Anul 106, nr. 152-217)
1990-07-03 / nr. 152
Pag. 2 Ziua Mondială a Muzicii Continuăm să publicăm alte cîteva opinii referitoare la Ziua Mondială a Muzicii, manifestare culturală care a reunit în spectacole diverse organizate în aer liber toate genurile muzicale: muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de operă, muzică populară, muzică de fanfară, muzică uşoară, jazz etc. Prof. Viorica Cristea, coregraf: „Recent m-am întors din R.F. Germania unde m-am aflat într-o vizită particulară. La Heidelberg am avut ocazia să asist la o sărbătoare de artificii în ambianţa romantică a unui castel medievali. Mi-am dat seama că lumea gustă foarte mult acest gen de spectacol în aer liber. Leg această amintire de spectacolele incluse pe agenda Zilei Mondiale a Muzicii organizate şi la Sibiu în parcul Subarini, în Piaţa 6 Martie, în curţile interioare ale Muzeului Brukenthal şi ale Muzeului de Istorie. Desigur noi, românii, ne aflăm la prima ediţie. Oricum, debutul este promiţător. Ca şi coregraf mă gîndesc că la viitoarea ediţie inclusiv arta baletului să fie cît mai bine reprezentată cu ceea ce avem mai bun la Sibiu. Spun acest lucru întrucît coregrafia s-a impus deja în viaţa artistică a Sibiului prin cursurile speciale organizate în cadrul Şcolii Populare de Artă. Şi sunt sigură că se va impune şi mai serios prin înfiinţarea clasei de coregrafie în cadrul Şcolii de Artă, începînd chiar din această toamnă“. Dr. Vasile Iacob: „Pentru tineret muzica face parte integrantă din viaţa sa. Iar manifestarea aceasta se adresează în primul rînd tineretului. In cea mai mare parte tinerii sînt protagoniştii şi beneficiarii actului artistic. Sărbătoarea muzicii este, aşadar, o sărbătoare a tinereţii. Sibiul este Un oraş cu adînci şi serioase tradiţii in arta muzicii. Dovadă diversitatea mare de genuri, muzicale practicate şi atitea nume care au dat strălucire muzicii. Dintr-o listă lungă am să enumăr doar cîteva: Ilie Micu, Gheorghe Şoima, Nicolae Suciu, Florin Soare, regretatul Doru Constantiniu, Petre Sbârcea. In viitor cred că sărbătoarea ar putea cîştiga în originalitate şi interes prin restituirea şi promovarea creaţiei muzicale locale, atât de diversă şi de valoroasă. Oricum Sărbătoarea Muzicii, dincolo de valenţele morale şi etice pe care le dezvoltă, revigorează viaţa artistică şi culturală a oraşului. ceea ce iarăşi reprezintă un mare cîştig“. Prof. Amina Truică, pianistă: „Mi-aş dori să fie cu mai multe manifestări de acest fel, iar la ele să fie prezentă cît mai multă lume. Recitalul de pian pe care l-am susţinut în această seară în curtea interioară a Muzeului de Istorie mi-a sugerat — dată fiind acustica excepţională şi ambianţa intimă şi generoasă a spaţiului — posibilitatea organizării unei stagiuni de vară sui generis cu recitaluri muzicale, poetice, spectacole de divertisment, pantomimă etc. Deopotrivă, artişti şi public, avem nevoie de artă adevărată care să ne învăluie sufletele cu frumuseţe şi sinceritate. De fapt in aceasta constă, după opinia mea, însăşi esenţa Sărbătorii Muzicii: contaminarea întru frumos“. Ion Onuc NEMEŞ Gest nobil şi profund umanist Frumos, nouă şi profund umanist este faptul că mulţi semeni ai noştri gîndesc şi ajutorul ce trebuie acordat CRUCII ROŞII. Astfel, în cadrul Dispensarului comasat Pediatrie din Hipodrom s-au donat, de către mamele ce locuiesc în acest cartier, bani care au fost vărsaţi în contul 45.11.04.180 — contul Crucii Roşii din Sibiu. Acestea au considerat că şi ele pot fi în situaţia de a beneficia cîndva de acest ajutor. Mulţumim şi pe această cale Dr. Creţeanu Mioara şi Dr. Vâlceanu Liviu care s-au ocupat de această acţiune. Considerăm, de asemenea, că şi alte dispensare pot iniţia asemenea activităţi. Filiala judeţeană Sibiu a Crucii Roşii Paşapoarte lei care nu şi-au ridicat, din diferite motive, paşapoartele de plecare temporară In străinătate sunt invitaţi la serviciul paşapoarte al judeţului in fiecare vineri. Solicitanţii din această categorie sunt rugaţi să respecte ziua menţionată pentru a se evita aglomeraţia la ghişeu. TRIBUNA O coroniţă de flori peste risul exploziv al unei premiante Vacanţă în Austria (urmare din pag I) cum şi la cei care sunt mijlocitorii minunatului dar pentru copiii din judeţul nostru Să consemnăm deci că sîmbătă, 30 iunie, 105 copii au plecat spre Austria cu două autocare, ei urmînd să petreacă o lună de vacanţă în mijlocul unor familii din localităţile Gänserndorf şi Hohenau (Austria Inferioară). Iniţiativa vacanţei în Austria pentru copiii din acest grup aparţine organizaţiei „Femei pentru copii“ din ţara prietenă, doamna Birgit Lintzhuber, preşedinta acesteia, venind personal în România pentru a-i prelua pe fericiţii beneficiari. Tot sîmbătă, 30 iunie, la orele 11,40 şi respectiv 21 au plecat spre Austria încă 1 700 copii din judeţul Sibiu, iniţiativa acţiunii, aparţinînd Crucii Roşii şi Crucii Roşii a tineretului din ţara amintită. Ei urmează să rămînă vreme de o lună la familii austriece, răspândite pe tot cuprinsul ţării. Transportul a fost asigurat cu două trenuri speciale. Pentru organizarea corespunzătoare a plecării copiilor, vineri, 29 iunie, au sosit la Sibiu 35 de colaboratori ai celor două organizaţii de Gruce Roşie din Austria, care au marcat trenurile cu care s-a efectuat deplasarea şi au confecţionat pentru fiecare copil şi însoţitori (70 la număr) cite un ecuson cu numele şi destinaţia. Acţiunea a fost coordonată din partea austriacă de domnul Wolfgang Robitza, secretar al Crucii Roşii a tineretului. Mulţumirilor adresate prin megafon, de către şeful staţiei Sibiu, acestor minunaţi oameni din Austria (la plecarea fiecăruia dintre cele două trenuri) pentru generoasa lor ofertă făcută copiilor din judeţul Sibiu, pentru organizarea ireproşabilă a întregii acţiuni, le adăugăm pe cele ale noastre, ale tuturor oamenilor care am întrezărit şi am apreciat la cel mai înalt nivel de simţire, această nouă mărturie de solidaritate umană. 8888888888888888838388888838838383 COPPA DEL MONDO: Leul britanic — încolţit Duminică ’ s-au stabilit şi celelalte două semifinaliste. R.F.G. a dispus de Cehoslovacia cu 1—0, scor stabilit în min. 24 de Mathiaus care a transformat un penalty. Apoi nemţii au ţinut cu dinţii de rezultat. Cehii, ne mai avînd ce pierde, s-au năpustit în atac, dar Nemecek şi Knoflicek au ratat egalarea pe care o meritau. F.I.F.A. şi-a dat din nou în petic delegînd să-i arbitreze pe nemţi un ... austriac pe care-l mai şi chema Helmuth Kohl. Mă rog. Show-ul zilei l-a constituit partida Anglia — Camerun. In sfîrşit am văzut fotbal adevărat, pe viaţă şi pe moarte. Africanii, susţinuţi din tribune de tam-tam şi strigăte de război, au practicat cel mai spectaculos joc de pînă acum. Notă discordantă la acest „regal“ a făcut comentariul lui C. A. Teoharie, care a început cu o gugumănie afirmînd cu seninătate că imnul Camerunului este al Angliei (că nu ştii imnul Camerunului nu-i un capăt de ţară, dar să nu-l cunoşti pe cel al englezilor mi se pare de risul curcilor). Urmaşii lui Kunta-Kinte le-au făcut „leilor" britanici limba cravată, iar portarul Shilton se poate socoti un om norocos că Biyik, Makanaki, Milla şi ceilalţi nu i-au sipart pieptul. Cu mai multă concentrare (şi de ce nu, baftă) la finalizare, africanii ar fi ajuns în semifinale pentru că au alergat ca dracii, au pasat şi au driblat cu subtilitate pe o căldură de infern (și totuși N'Kono... tremura în poartă îmbrăcat în trening!). Platt a deschis scorul (mim. 27) dar introducerea lui Milla, în repriza secundă, a schimbat cursul jocului. In min. 63 a egalat Kunde (din 11 metri) și cinci minute mai tîrziu, Ekeke l-a adus in pragul infarctului pe Bobby Robson. Englezii (în disperare de cauză au schimbat şi mingea) s-au năpustit in atac şi, in min. 82, Linecker, pătruns în careul advers, a obţinut un penalty. Apropo, arbitrul mexican cu nume de medicament (Codesal) aşa s-a bucurat că poate da acest penalty de parcă i-ar fi născut nevasta un băiat de 7 kg. Același Linecker a transformat și... 2—2. In prima repriză,a prelungirilor tot camerunezii au fost mai dări în joc, dar au ratat incredibil. Așa că, vorba unui amic, ce trebuia să se întlmple s-a întîmplat: în min. 104, arbitrul Godesal s-a cocoţat din nou pe punctul de la 11 metri din careul lui N’Kono, care l-a gratulat cu nişte vorbuliţe nu prea creştineşti (Dacă putea — judecind după privire — , minca acolo, pe foc, că tot era fiert). A marcat din nou Linecker după care partida n-a mai avut istoric, camerunezii fiind vizibil demoralizaţi, iar Milla — acest adevărat Maradona al actualului turneu — nu fusese „programat“ decît pentru 45 de minute, nu pentru 75. Godesal a fluierat finalul ca im dirijor care încheie apoteotic o simfonie (îşi rata cariera dacă erau eliminaţi englezii). Oricum, echipa africană părăseşte competiţia cu fruntea sus, cum nu au făcut multe formaţii frumoase dar găunoase. (n.r.d.). P.S. în semifinale: Italia — Argentina (astăzi) şi R.F.G. — Anglia (mîine). 3338333933333333333333333333383333 Privatizarea pămîntului (urmare din pag. I) în această cooperativă agricolă. Or, nemulţumirea oamenilor este de înţeles, ca de altfel şi hotărîrea lor. „Vindeau animalele, dar nu oricum — spunea Nicolae Iacob, ca să ne plătim datoria faţă de Bancă şi să rămînem curaţi şi fiecare dintre noi să ne luăm înapoi pămîntul cu care ne-am înscris in G.A.P. Nu vrem deci dreptul nostru. Pe munca noastră să nu mai trăiască alţii“. „Nu ne mai trebuie inginer. Ţăranul nu are nevoie să fie condus. De la 4 dimineaţa şi pînă la 10 seara el e în cîmp“ — spunea un altul. Nu ştim cum se vor derula lucrurile în continuare la Bradu. Credem, totuşi, că ţăranii din această localitate vor face să rodească mai bine pămîntul şi să crească turmele de vite. Ei au devenit propriii lor stăpîni. Anul CVI, nr. 152 Destine în lumina harului dăscăliei Şapte tinere pensionare Acum ştiu că am temei cert să fiu încîntat de faptul aleatoriu că treburile reportericeşti m-au purtat miercuri, 27 iunie pe la Liceul Pedagogic din Sibiu. Am asistat la mica festivitate pe care colegii au organizat-o în cinstea colegelor lor care se pensionează. Şapte la număr, profesoare ale căror nume s-au îngemănat organic cu prestigiul profesionalismului cert, cu pasiunea cărţii, a muncii, a dragostei de copii şi tineri, cu ataşamentul neştirbit faţă de misiunea sacră, de o unică frumuseţe a formării generaţiilor de făclieri ai luminii literei şi cărţii. Marele prestigiu al şcolii de elită sibiene intr-ale pedagogiei este intim legat şi de truda de decenii a acestui „nucleu de şapte“ fiecare componentă trudind numai pe ogorul fertil al formării de învăţători două-trei decenii, trecîndu-le adică, pe sub priveghetoarea privire formativocrotitoare zeci şi zeci de generaţii de dascăli şi educatoare, români şi germani. Minunat bilanţ, ales „combustibil“ vital pentru ani mulţi şi sănătate — urare unanimă, la care ne asociem ca recunoştinţă — pentru şapte dăscăliţe ale dascălilor şi dăscăliţelor care le vor duce peste ani ştafeta harului ales al dăscăliei. Cum cel puţin trei din şapte m-au rugat să nu le pomenesc numele, le respect voinţa, încă o expresie a modestiei intrinseci adevâratei valori, scriind, în acest colţ de pagină, doar cuvintele de cuvenită urare, de viaţă lungă, de sănătate deplină şi bucurie a împlinirii mirabilei seminţi pe care, cu trudă şi cu bucuria vocaţiei celei neatacate de interese meschine, au semănat-o cu răbdare şi cu pasiune în inima şi în mintea urmaşilor. La mulţi ani, stimate doamne profesoare, Maria, Marta, Maria, Ana, Marcela, Rodica, Elena. Slot sigur- vă eflorescenţa, adine simbolică, a înţelesurilor sădite de Lucian Blaga în „Cîntec pentru anul 2000“, pe care v-a prezentat-o colegul, prof. Mariş, îşi va prelungi ecoul, cu sunet de adîncă mulţumire, în Inimile dv., reamintindu-vă mereu şi mereu versetul horaţian „non omnis mortar“. Victor DOMŞA Întîlnire la F. D. G. R, Forumul Democrat al Germanilor din România, organizaţia Sibiu, invită pe membrii simpatizanţi să participe la o întîlnire, ce va avea loc miercuri, 4 iulie a.c., ora 18, la sediul FD.G.R., str. General Magheru nr. 13. Intîlnirea are drept scop ca prin exprimarea opiniilor, de ambele părţi, să se ajungă la o mai bună cunoaştere şi o colaborare fructuoasă între FD.G.R. şi simpatizanţii săi. Zvon confirmat In articolul dv. din 8 iunie, sub genericul „Șoaptele străzii“ sunt prezentate diferite zvonuri , care nu le pot afirma cu precizie. Vezi — „vînzări din depozit“, dar nu este fum fără foc. Dar „economia“ de apă a altora ne lasă pe noi fără apă. De la ora 17—2 noaptea în cartierele „Calea Poplăcii“, „Valea Aurie“ nu curge un strop de apă. Zilnic, afară de duminica. Numai spre informarea dv. și a celor care nu cred în zvonuri. Cu stimă a dv. Vecerdea Erika din Sibiu, str. Aciliu nr. 11. 10.00 Aotu 10.10 Freu ria 11.15 Rom (reluare) rea fam den burg' d«l 3. 12.00 Melo mentale. 12.15 Dese le 12,35 Recit Ili nea I 13.05 Actu 15.00 Recit Chiriac 15.25 Patri 15.50 Medi înţelesul 16.15 Caleit gricultor mân 16.40 Perifi cal 17.20 Teles luare, limba fr 17.45 Sind) dialog 18.10 Docu inţific 18.40 Opţii Sportive 19.05 Anun 19.10 Deserte 19.30 Actui 20.15 Viaţa montală. 20.45 Gamţ Mondial prima Transmis rectă de 22.50 Teatr mial „Stî tăţii“. U. te 23.40 Actu. 24.00 Bun nereţe tint SIBIU -„O mie de dolari“, de orele 9; 16,30; 19. Arta: „E calea lupi;19; 11; 13; Tinereturi pania a 7e de lună“, 14; 16 şi joi?“, ora MEDIAŞ greşul: miliarde, (j, două sirii 11,30; t*. ’ Centra) din Tebv- 12; 14; lg’ I. L. , „Steaua rele 10; ij. Cisnăduţ. ’ cii“ şi lui Spas şi rele 10,30- AGNITA, sarul“, corert 20. DOMBRA „Liniştită catea“, orele 19,30. COPŞA „Flori de grele 16 şi 1. APOLDU „Nea Mării dar“, orele BAZNA B, terele Buci orele 16 şi OCNA SI „Sorgul roş. 17 şi 19,30. Expos Astăzi, or sala cabinet leriei de a kenthal din avea loc expoziţiei miniaturalţia de pirti mană şi aiul galeriei de biene“.