Tribuna, octombrie-decembrie 1990 (Anul 106, nr. 218-281)
1990-10-02 / nr. 218
Pag. 2 Aş fi vrut să pot scrie că vizita efectuată de Ansamblul folcloric „Bujorul de munte“ al Căminului cultural din Jina în localitatea Rezina din R.S.S. Moldova (unde a fost invitat să participe la serbarea anuală a oraşului) a decurs fără peripeţii. Aş fi vrut, dar nu pot s-o fac deoarece, încă din „start“, lucrurile n-au mers prea bine: autobuzul Teatrului de păpuşi din Sibiu, ce urma să efectueze transportul, n-a mai fost disponibil tocmai în ziua plecării, ceea ce a creat o stare de nesiguranţă şi nervozitate explicabile. Alt autobuz alt şofer, alt paşaport etc. A fost nevoie de intervenţia personală a prefectului. Pînă la urmă, s-a plecat cu un autobuz proprietatea I.T.A., Autobaza nr. 3 călători Sibiu. Autobuz de cursă lungă, dar nu pentru aproape 2 000 km, desigur! Cum-necum, autobuzul a înghiţit sute de kilometri, înainte de Tg. Secuiesc — explozie de toată frumuseţea la cauciucurile din spate. Se cunoaşte criza de pneuri de la noi din ţară, aşa că orice comentariu este inutil. Singurul cauciuc de rezervă a fost pus „la ham“ de incredibil de răbdătorul şofer Ioan Puşcaş, şi pînă în noapte, la Bîrlad, nu s-a mai oprit. Acolo, hotelul .Moldova“ era „complet“. .Odihnă“ în hol şi autobuz! Ansamblul folcloric La ora 7,45, punctul de frontieră şi vama de la Albiţa. Apoi punctul de graniţă de la Leuşeni, pe teritoriul R.S.S Moldova. Aşteptare inexplicabilă, generatoare de nervi (de altfel, am ciudata senzaţie că acesta este mobilul prelungitelor şi inutilelor aşteptări). In fine la ora 13:20, intrăm pe teritoriul R.S.S. Moldova.Cei peste 100 km pînă la Chişinău sunt onoşti, deoarece pe şoseaua (cu aspect militar) nu se află nici o aşezare umană. Trecem de Chişinău, trec şi eu peste descrierea peisajului care s-a mai animat, după care, la vreo 120 km, coborîm în Rezina, gazda jinarilor. Eram aşteptaţi de luni, dar am sorbit doar în seara zilei de marţi. Căldura primirii nu se poate explica în cuvinte. Primarul oraşului, Anatolie A. Chiriţă, şi adjuncta sa, Olga Ivanovna, s-au implicat în fiecare moment al vizitei Ansamblului folcloric condus de dl. Dumitru Budrală, directorul Căminului cultural din Jina şi sub direcţia muzicală a d-lui Vasile Bebeşelea, oferindu-ne condiţii de cazare şi de masă ireproşabile. Nu ştiu cum s-au descurcat financiar, dar ne-au asigurat o şedere care a depăşit orice aşteptare. Este poate bine să ştiţi că Rezina este atestată documentar încă de acum 475 de ani, că are o populaţie moldovenească de 75 la sută că nu se vorbeşte româneşte, ci ... moldoveneşte, cum susţin localnicii. Cu toate acestea, îl recită pe Eminescu ca şi noi, iar eu însumi am semnat în ziarul raionului „Farul Nistrean“ articolul „De la Jina, la Rezina“ şi îndrăznesc să afirm că l-am scris pe româneşte, iar localnicii m-au înţeles perfect! [Miercuri seara, 12 septembrie, spectacol la Casa de Cultură din satul Cîrcova, aplaudat la scenă deschisă de localnici, joi, vizită la Chişinău, capitala Republicii Moldova, vineri, spectacol în satul Ţarenca — aşezare pur moldovenească. Sîmbătă, plimbare cu vaporul pe Nistru vizitarea ruinelor mănăstirii Ţîpova, acolo unde Ştefan cel Mare s-ar fi căsătorit cu ultima amazoană a Ţării Româneşti, Maria Voichiţa. O echipă de entuziaşti lucrează la renovarea cetăţii şi a întregului ansamblu. Tot sîmbătă, la ora 19, participăm la un spectacol susţinut de Ansamblul folcloric „Moldova“ din Chişinău, avînd-o drept cap de afiş pe binecunoscuta Sofia Vicoveanca. „Marele spectacol“ a avut loc, însă, duminică, 16 septembrie a.c., la Casa de Cultură din Rezina unde directorul acesteia, dl. Petre Jemba, coregraful Nicolae N. Lupov, directorul Direcţiei Raionale de Cultură şi o colaboratoare apropiată s-au întrecut în a da culoare întregului concert. După îndelungi momente de trăire emoţională între oameni de acelaşi sînge şi de aceeaşi limbă („Limba noastră cea română“ cum scrie pe un afiş din vitrinele Casei raionale de cultură) a „explodat“ pe scenă ansamblul folcloric din Rezina cu cîntece şi jocuri moldoveneşti, cu sprinteneala binecunoscută şi în Moldova din dreapta Prutului, marcînd apoteotic un spectacol de înaltă ţinută artistică românească. Apoi seara tîrziu, după un ospăţ pe cinste, gazdele ne-au oprit de cîteva ori din drumul de întoarcere. Unul din rezineni (un bărbat care mă ducea mereu cu gîndul la plăieşii lui Ştefan cel Mare) mai-mai să vină cu noi pînă în România, pe care o mai văzuse o dată în 5 şi 6 august a.c. Ştiu că acest număr din ziarul „Tribuna“ le va parveni prietenilor, fraţilor noştri de neam şi cultură din Basarabia, îi asigur că însemnările de azi nu sunt doar simple accente de politeţe, ci de autentică admiraţie pentru tăria lor de caracter, pentru dîrzenia cu care şi-au apărat şi păstrat limba şi obiceiurile din strămoşi. în pofida tuturor vicisitudinilor istoriei, fraţii vor rămîne veşnic fraţi, pentru că nicicînd şi niciunde sîngele apă nu se va putea face! A fost plin de dificultăţi şi drumul de întoarcere la Sibiu, dar nu le mai pomenesc. O concluzie trebuie, însă, subliniată: Ansamblul folcloric „Bujorul de munte“ din Jina poate figura pe afişele celor mai vestite festivaluri de gen din Europa. Acurateţea textelor, a dansurilor şi a cîntecelor sale lasă în umbră prefabricatele cu pretenţie de mare spectacol ale unor formaţii-vedetă. Este tocmai de aceea meritul peste care nu pot să trec (oricit de restrîns este întotdeauna spaţiul unei gazete), al Inspectoratului Judeţean de Cultură şi Centrului Judeţean de Creaţie Sibiu de a fi sprijinit financiar deplasarea la Rezina, în R.S.S. Moldova. Marius VINTILA „Bujorul de munte“ în P. S. S. Moldova TRIBUNA Anul CVI, nr. 218 • Acţiuni umanitare * Acţiuni umanitare • Acţiuni umanitare • Chateau—Thyerri După cum am mai informat prin mass-media, oraşul Cisnădie a fost gazda unei delegaţii din oraşul Chateau- Thyerri, între 2 IX—8 IX 1990. In urma vizitării oraşului nostru şi a împrejurimilor sale, impresiile oaspeţilor au fost foarte favorabile. Asociaţia Cisnădie — Chateau- Thyerri urmează să finalizeze înfrăţirea celor două localităţi prietene. Abia au părăsit ţara şi la 19 IX a.c., Asociaţia Chateau-Thyerri a trimis un prim transport de ajutoare umanitare. Aceste donaţii constau din alimente, respectiv dulciuri, lapte praf, orez, precum şi haine pentru copii pînă la 6-7 ani, jucării, paturi metalice pentru copii şi medicamente. Toate acestea s-au distribuit creşelor, grădiniţelor şi orfelinatului, în raport de numărul copiilor. Medicamentele se vor distribui după necesitate serviciului de urgenţă al spitalului şi dispensarelor medicale. Şi pe această cale, Asociaţia ©isnădie©hateau-Thyerri îşi manifestă recunoştinţa, o dată cu mulţumirile faţă de gestul omenesc al cetăţenilor francezi, dintotdeauna alături de poporul român. Comitetul Asociaţiei Cisnădie-Chateau-Thyerin. Revenim la acţiunea întreprinsă de Crucea Verde din Klagenfurt, Austria cu amănunte ce le considerăm necesare pentru informarea corectă şi cit mai detaliată a cititorilor noştri. De aceea ara cerut amănunte referitoare la aceste acţiuni umanitare din partea preşedintelui asociaţiei „Grünes Kreuz“ domnul Suitz Robert. Domnia sa avea să ne declare că în ciuda scurtelor vizite făcute în România, această ultimă acţiune care a cuprins oraşele Drobeta Turnu Severin şi Reşiţa, constituie primii paşi spre o cunoaştere reală a ţării. Domnul Suitz Robert şi-a manifestat bucuria de a revedea în această ultimă vizită viaţa economică revitalizată, fapt ce constituie un semn bun pentru viitoarele contacte cu parteneri internaţionali. Cu toate că aceste ajutoare au un caracter mai mult simbolic ele constituie şi un bun prilej de a trezi atenţia firmelor ce ar fi dispuse să facă investiţii în ţară şi implicit în oraşul Sibiu. De altfel, la nivel de ambasadă au avut loc şi primele întrevederi cu reprezentanţi ai guvernului, contacte ce întrevăd perspective reale ale unor colaborări în diferite ramuri de activitate. Fără a face politică, asociaţia „Grünes Kreuz“ optează pentru o conlocuire paşnică a tuturor cetăţenilor români, pledînd nu pentru exodul de fericire ce îl caută unii în afara graniţelor României ci pentru fericirea din interiorul ei. Ajutoarele aduse de asociaţie au fost donate Societăţii de Cruce Roşie Române, filialei judeţene Sibiu şi urmează să fie distribuite pe întreaga rază a judeţului în funcţie de necesităţi. Profitînd de prezenţa doamnei Emilia Degan secretar al filialei am rugat să facă publică lista ajutoarelor pentru cei mai curioşi dintre noi şi să amintească beneficiarii acestora. „Filiala noastră a primit donaţii cuprinzînd: 26 colete medicamente, 50 kg făină albă, 300 kg cartofi, 500 kg morcovi, gris Polenda, un scaun ginecologic, aparatură completă pentru un cabinet stomatologic, cutii cu aparat şi soluţii pentru laborator , analize sînge şi un telex. Ne-am gîndit ca ajutoarele constînd din alimente să le distribuim la orfelinate, case de bătrîni, creşe. Aparatura şi instrumentarul stomatologic l-am dirijat Casei de ajutor reciproc a pensionarilor, unde vor fi trataţi nu numai pensionari dar şi cei ce au suferit de pe urma revoluţiei din decembrie, iar telexul rămîne în dotarea Crucii Roşii“ Suntem convinşi că toate ajutoarele vor ajunge la cei ce într-adevăr au nevoie de ele, deoarece activităţile social-umanitare sunt dirijate de această pensionara care continuă cu multă dăruire o muncă începută cu 41 de ani în urmă, doamna Emilia Degan, ştiind că oamenii au nevoie de omenia oamenilor şi nu pot trăi singuri, izolaţi aşa cum a învăţat la frageda vîrstă de 19 ani, de la s crîncenul război. Adrian POPESCU O nouă acţiune susţinută de „Grünes Kreuz" . Acţiuni umanitare ale Bisericii Evanghelice Dintre lăcaşurile de cult cu o activitate deosebită în plan umanitar se numără şi Biserica Evanghelică Sibiu. Activitatea acesteia a fost hulită pe nedrept uneori, cu toate că biserica -Şi înainte de revoluţie a avut o activitate susţinută. Cei ce ponegresc, să nu uite că deja prin anul 1982,cînd au început marile greutăţi în viaţa social-economică a ţării, Biserica Evanghelică a distribuit colete de la medici din R.F.G., conţinînd medicamente. După 1982 a început şi seria coletelor conţinînd alimente şi trimise de biserici din R.F.G., care au fost distribuite pentru comunitate, în funcţie de greutăţile familiale. în acest sens, biserica a avut şi are şi la ora actuală o evidenţă strictă pe baza căreia se cunosc cazurile ce necesită prioritate. Tot începând cu 1982 se consemnează şi primele iniţiative pe plan local (ajutoare acordate celor mai nevoiaşi) acţiuni susţinute atît de germanii ce plecau din ţară, cit şi de cei ce rămîneau. Din nefericire, în anul 1986 au fost sistate ajutoarele venite din Austria, ce conţineau îmbrăcăminte, deoarece regimul comunist aplica hainelor vechi taxe vamale identice cu cele pentru haine noi. Aşa că perioada imediat următoare (1986—1989) a cuprins doar ajutoare conţinînd alimente, venite ca urmare a situaţiei din ce în ce mai dezastruoase din ţară. O bună parte din ajutoarele sosite in Sibiu nu mai trebuiau redistribuite, fiind trimise din R.F.G. direct pe adresele solicitanţilor. Bucuria reuşitei Revoluţiei din 22 decembrie a fost manifestată de reprezentanţii acestei biserici nu numai prin dangătul clopotelor, trase din 10 în 10 minute, dar şi prin gestul ulterior al acestui lăcaş de cult care a dirijat, în perioada 27 decembrie — 5 ianuarie 1990, mai bine de 213,5 tone ajutoare, constînd în alimente, medicamente şi haine, repartizate pe întreg cuprinsul judeţului Sibiu. Astfel, 19.M. 01512 şi Spitalul Judeţean au primit din partea organizaţiei Neckar — Mühlbach 10 t ajutoare; Z. Eschopan a trimis 26 t ajutoare Azilului de bătrîni; Serviciul ajutor „Maltezer“ Wiesbach a donat 20 t ajutoare la Spitalul C.F.R. şi Spitalul Judeţean; Organizaţia O.S.T. a trimis 72 t ajutoare, distribuite la I.R.E.S., „Balanţa“, Spitalul T.B.G., „Leagăn“, W.M. 01606, Biserica Evanghelică Cisnădie, Biserica Catolică etc. în cursul lunii mai a.c., Biserica Evanghelică se vede nevoită să nu mai colaboreze cu dispeceratul „Bulevard“ ce preluase între timp repartizarea ajutoarelor, sub conducereaprimăriei, moment ce survenea după un ajutor substanţial trimis de un preot din R.F.G. (80 la sută puse la dispoziţia statului). La următorul transport al aceluiaşi donator, dispeceratul, hotărăşte taxarea celor cinci zile de hotel ale persoanelor venite cu ajutoare. Suma se ridica la ■10 385 lei şi a fost suportată de Biserica Evanghelică. Acest ultim transport a fost dirijat la sfaturile insistente ale primarului de la acea oră după cum urmează: U.J.G.G. Sibiu — 90 caiete; 14 colete pentru revista Euphorion; 30 colete pentru F.S.N., 100 coletepentru salariaţii G.P.U.N.; 30 colete pentru gărzile naţionale Sibiu; 240 colete pentru G.E.R.; 160 colete pentru P.T.T.R.; 25 colete pentru Judecătoria Sibiu; 1110 colete lucrătorii din poştă şi telecomunicaţii .Sibiu. Biserica Evanghelică şi-a continuat totuşi acţiunile umanitare pe cont propriu, repartizînd ajutoarele celor mai greu loviţi de soartă, celor bolnavi sau cu copii mulţi. Nu au fost uitate, printre alte instituţii, Şcoala ajutătoare, căminele de bătrîni etc. Au fost făcute donaţii (maşini de scris şi xerox) în sprijinul activităţii din spi-. talele oraşului şi a primăriei. Practic Biserica Evanghelică a răspuns, la orice S.O.S., indiferent de ora din zi sau noapte. Acţiunile umanitare desfăşurate de Biserica Evanghelică pun în lumină idealul promovat de acest lăcaş de cult, ideal întărit şi în cuvintele d-lui Wolfgang Rehner, prim-preotul bisericii: „Sas fiind, mă consider patriot român. Sunt reprezentant al unei biserici ce vrea să slujească poporul“. Adrian POPESCU Ajutoare pentru Rîu Vadului Ieri, pe adresa căminului spital de la Rîu Vadului au sosit noi ajutoare umanitare iniţiate de Asociaţiile olandeze „Terre des hommes“ şi P.G.E.N. Este vorba de o cabană cu 40 de locuri (dotată cu text confortul necesar) pentru 40 asistaţi, în valoare de peste 300 000 DM. Această primă acţiune (la materializarea căreia îşi aduc contribuţia 14 specialişti olandezi), face parte dintr-un program mai amplu (sprijinit de guvernul român cu concursul larg al prefecturii judeţene) privind modernizarea Căminului spital de la Rîu Vadului. 9.50. zilei. 1( tăţi. 10, versitari artistic Barracu, S.O.S. r Mondon Sasa 13,55. O că. 15,0i 15,10 T« luare), ca pent. Noi şi 16,10. ' ştiinţific trimoniu nis: Pr al Fede naţional« nia. 17,1 bertăţii. ia succi Desene 19,25. 1 ca. Corn Actualiti Constitui 22,30. S ni! 23,20,00. Te: Actualiti fii SIBIU „I“ de rele 9; 16,30; „Tatăl : Punk-ist 11; 13; Tineretu son Grumul spr orele 9; MEDL greşul, orele 9; 16,30; „Mircea“ rii, orele 19. I. L. „Doi şi 15; 17; 1 CISNI* dafirul i le li; li AGNT. Franco“, 18; 20. DUMB „In curî fraţii“, 19,30. Telefon Agenţii 111 57; , trală 31! de Voiaj togaran Autogara 1 70 16; c.F.R. 01 081; Salv Dispecera 053) Hot 1 21 40) I nental 1 met (Meteorol D Vremea general dar rece dimineaţa fi variab izolat va Vîntul va Temperat me vor între 1—cele max 20—23 gr neaţa, m văi, posit ceaţă.