Tribuna, octombrie-decembrie 1990 (Anul 106, nr. 218-281)

1990-10-02 / nr. 218

Pag. 2 Aş fi vrut să pot scrie că vizita efectuată de Ansam­blul folcloric „Bujorul de munte“ al Căminului cultural din Jina în localitatea Rezi­­na din R.S.S. Moldova (unde a fost invitat să participe la serbarea anuală a oraşului) a decurs fără peripeţii. Aş fi vrut, dar nu pot s-o fac de­oarece, încă din „start“, lu­crurile n-au mers prea bine: autobuzul Teatrului de pă­puşi din Sibiu, ce urma să efectueze transportul, n-a mai fost disponibil tocmai în ziua plecării, ceea ce a creat o stare de nesiguranţă şi ner­vozitate explicabile. Alt au­tobuz alt şofer, alt paşaport etc. A fost nevoie de inter­venţia personală a prefectu­lui. Pînă la urmă, s-a plecat cu un autobuz proprietatea I.T.A., Autobaza nr. 3 călă­tori Sibiu. Autobuz de cursă lungă, dar nu pentru aproape 2 000 km, desigur! Cum-ne­­cum, autobuzul a înghiţit su­te de kilometri, înainte de Tg. Secuiesc — explozie de toată frumuseţea la cauciucu­rile din spate. Se cunoaşte criza de pneuri de la noi din ţară, aşa că orice comentariu este inutil. Singurul cauciuc de rezervă a fost pus „la ham“ de incredibil de răb­dătorul şofer Ioan Puşcaş, şi pînă în noapte, la Bîrlad, nu s-a mai oprit. Acolo, hotelul .Moldova“ era „complet“. .Odihnă“ în hol şi autobuz! Ansamblul folcloric La ora 7,45, punctul de fron­tieră şi vama de la Albiţa. Apoi punctul de graniţă de la Leuşeni, pe teritoriul R.S.S Moldova. Aşteptare inexpli­cabilă, generatoare de nervi (de altfel, am ciudata senza­ţie că acesta este mobilul prelungitelor şi inutilelor aş­teptări). In fine la ora 13:20, intrăm pe teritoriul R.S.S. Moldova.­­Cei peste 100 km pînă la Chişinău sunt onoşti, deoarece pe şoseaua (cu as­pect militar) nu se află nici o aşezare umană. Trecem de Chişinău, trec şi eu peste descrierea peisajului care s-a mai animat, după care, la vreo 120 km, coborîm în Re­zina, gazda jinarilor. Eram aşteptaţi de luni, dar am sor­bit doar în seara zilei de marţi. Căldura primirii nu se poate explica în cuvinte. Primarul oraşului, Anatolie A. Chiriţă, şi adjuncta sa, Olga Ivanovna, s-au implicat în fiecare moment al vizitei Ansamblului folcloric condus de dl. Dumitru Budrală, di­rectorul Căminului cultural din Jina şi sub direcţia mu­zicală a d-lui Vasile Bebeşe­­lea, oferindu-ne condiţii de cazare şi de masă ireproşa­bile. Nu ştiu cum s-au des­curcat financiar, dar ne-au asigurat o şedere care a de­păşit orice aşteptare. Este poate bine să ştiţi că Rezina este atestată docu­mentar încă de acum 475 de ani, că are o populaţie mol­dovenească de 75 la sută că nu se vorbeşte româneşte, ci ... moldoveneşte, cum sus­ţin localnicii. Cu toate aces­tea, îl recită pe Eminescu ca şi noi, iar eu însumi am sem­nat în ziarul raionului „Farul Nistrean“ articolul „De la Ji­na, la Rezina“ şi îndrăznesc să afirm că l-am scris pe ro­mâneşte, iar localnicii m-au înţeles perfect! [Miercuri seara, 12 septem­brie, spectacol la Casa de Cultură din satul Cîrcova, aplaudat la scenă deschisă de localnici, joi, vizită la Chişi­nău, capitala Republicii Mol­dova, vineri, spectacol în sa­tul Ţarenca — aşezare pur moldovenească. Sîmbătă, plimbare cu vaporul pe Nis­tru vizitarea ruinelor mă­năstirii Ţîpova, acolo unde Ştefan cel Mare s-ar fi că­sătorit cu ultima amazoană a Ţării Româneşti, Maria Voichiţa. O echipă de entu­ziaşti lucrează la renovarea cetăţii şi a întregului an­­samblu. Tot sîmbătă, la ora 19, par­ticipăm la un spectacol sus­ţinut de Ansamblul folcloric „Moldova“ din Chişinău, a­­vînd-o drept cap de afiş pe binecunoscuta Sofia Vico­­veanca. „Marele spectacol“ a avut loc, însă, duminică, 16 sep­tembrie a.c., la Casa de Cul­tură din Rezina unde direc­torul acesteia, dl. Petre Jem­­ba, coregraful Nicolae N. Lu­­pov, directorul Direcţiei Ra­ionale de Cultură şi o cola­boratoare apropiată s-au în­trecut în a da culoare între­gului concert. După îndelungi momente de trăire emoţională între oameni de acelaşi sînge şi de aceeaşi limbă („Limba noastră cea română“ cum scrie pe un afiş din vitrine­le Casei raionale de cultură) a „explodat“ pe scenă ansam­blul folcloric din Rezina cu cîntece şi jocuri moldove­neşti, cu sprinteneala bine­cunoscută şi în Moldova din dreapta Prutului, marcînd apoteotic un spectacol de înaltă ţinută artistică româ­nească. Apoi seara tîrziu, după un ospăţ pe cinste, gazdele ne-au oprit de cîteva ori din drumul de întoarcere. Unul din rezineni (un bărbat care mă ducea mereu cu gîndul la plăieşii lui Ştefan cel Ma­re) mai-mai să vină cu noi pînă în România, pe care o mai văzuse o dată în 5 şi 6 august a.c. Ştiu că acest număr din ziarul „Tribuna“ le va par­veni prietenilor, fraţilor noş­tri de neam şi cultură din Basarabia, îi asigur că însem­nările de azi nu sunt doar simple accente de politeţe, ci de autentică admiraţie pentru tăria lor de caracter, pentru dîrzenia cu care şi-au apărat şi păstrat limba şi o­­biceiurile din strămoşi. în pofida tuturor vicisitu­dinilor istoriei, fraţii vor ră­­mîne veşnic fraţi, pentru că nicicînd şi niciunde sîngele apă nu se va putea face! A fost plin de dificultăţi şi drumul de întoarcere la Sibiu, dar nu le mai pome­nesc. O concluzie trebuie, însă, subliniată: Ansamblul folcloric „Bujorul de munte“ din Jina poate figura pe afi­şele celor mai vestite festi­valuri de gen din Europa. Acurateţea textelor, a dan­surilor şi a cîntecelor sale lasă în umbră prefabricatele cu pretenţie de mare specta­col ale unor formaţii-vedetă. Este tocmai de aceea meritul peste care nu pot să trec (ori­cit de restrîns este întotdeau­na spaţiul unei gazete), al Inspectoratului Judeţean de Cultură şi Centrului Jude­ţean de Creaţie Sibiu de a fi sprijinit financiar deplasarea la Rezina, în R.S.S. Moldova. Marius VINTILA „Bujorul de munte“ în P. S. S. Moldova TRIBUNA Anul CVI, nr. 218 • Acţiuni umanitare * Acţiuni umanitare • Acţiuni umanitare • Chateau—Thyerri După cum am mai infor­mat prin mass-media, oraşul Cisnădie a fost gazda unei delegaţii din oraşul Chateau- Thyerri, între 2 IX—8 IX 1990. In urma vizitării oraşului nostru şi a împrejurimilor sale, impresiile oaspeţilor au fost foarte favorabile. Aso­ciaţia Cisnădie — Chateau- Thyerri urm­ează să finalize­ze înfrăţirea celor două lo­calităţi prietene. Abia au părăsit ţara şi la 19 IX a.c., Asociaţia Cha­­teau-Thyerri a trimis un prim transport de ajutoare umanitare. Aceste donaţii constau din alimente, respec­tiv dulciuri, lapte praf, orez, precum şi haine pentru copii pînă la 6-7 ani, jucării, pa­turi metalice pentru copii şi medicamente. Toate acestea s-au distri­buit creşelor, grădiniţelor şi orfelinatului, în raport de nu­mărul copiilor. Medicamen­tele se vor distribui după ne­cesitate serviciului de urgen­ţă al spitalului şi dispensa­relor medicale. Şi pe această cale, Asociaţia ©isnădie­­©hateau-Thyerri îşi manifes­tă recunoştinţa, o dată cu mulţumirile faţă de gestul omenesc al cetăţenilor fran­cezi, dintotdeauna alături de poporul român. Comitetul Asociaţiei Cisnă­­die-Chateau-Thyerin. Revenim la acţiunea între­prinsă de Crucea Verde din Klagenfurt, Austria cu amă­nunte ce le considerăm nece­sare pentru informarea corec­tă şi cit mai detaliată a ci­titorilor noştri. De aceea ara cerut amă­nunte referitoare la aceste acţiuni umanitare din partea preşedintelui asociaţiei „Grü­nes Kreuz“ domnul Suitz Ro­bert. Domnia sa avea să ne declare că în ciuda scurtelor vizite făcute în România, a­­ceastă ultimă acţiune care a cuprins oraşele Drobeta Tur­­­nu Severin şi Reşiţa, consti­tuie primii paşi spre o cu­noaştere reală a ţării. Dom­nul Suitz Robert şi-a mani­festat bucuria de a revedea în această ultimă vizită via­ţa economică revitalizată, fapt ce constituie un semn bun pentru viitoarele con­tacte cu parteneri internaţio­nali. Cu toate că aceste aju­toare au un caracter mai mult simbolic ele constituie şi un bun prilej de a trezi atenţia firmelor ce ar fi dis­puse să facă investiţii în ţa­ră şi implicit în oraşul Sibiu. De altfel, la nivel de amba­sadă au avut loc şi primele întrevederi cu reprezentanţi ai guvernului, contacte ce întrevăd perspective reale ale unor colaborări în diferite ramuri de activitate. Fără a face politică, aso­ciaţia „Grünes Kreuz“ optea­ză pentru o conlocuire paşni­că a tuturor cetăţenilor ro­mâni, pledînd nu pentru exo­dul de fericire ce îl caută unii în afara graniţelor Ro­mâniei ci pentru fericirea din interiorul ei. Ajutoarele aduse de asociaţie au fost do­nate Societăţii de Cruce Ro­şie Române, filialei judeţene Sibiu şi urmează să fie dis­tribuite pe întreaga rază a judeţului în funcţie de ne­cesităţi. Profitînd de prezen­ţa doamnei Emilia Degan se­cretar al filialei am rugat să facă publică lista ajutoarelor pentru cei mai curioşi dintre noi şi să amintească benefi­ciarii acestora. „Filiala noastră a primit donaţii cuprinzînd: 26 colete medicamente, 50 kg făină al­bă, 300 kg cartofi, 500 kg mor­covi, gris Polenda, un scaun ginecologic, aparatură com­pletă pentru un cabinet sto­matologic, cutii cu aparat şi soluţii pentru laborator , analize sînge şi un telex. Ne-am gîndit ca ajutoarele constînd din alimente să le distribuim la orfelinate, case de bătrîni, creşe. Aparatura şi instrumentarul stomatolo­gic l-am dirijat Casei de aju­tor reciproc a pensionarilor, unde vor fi trataţi nu numai pensionari dar şi cei ce au suferit de pe urma revoluţiei din decem­brie, iar telexul ră­­mîne în dotarea Crucii Roşii“ Suntem­ convinşi că toate ajutoarele vor ajunge la cei ce într-adevăr au nevoie de ele, deoarece activităţile so­­cial-umanitare sunt dirijate de această pensionara care con­tinuă cu multă dăruire o muncă începută cu 41 de ani în urmă, doamna Emilia De­gan, ştiind că oamenii au nevoie de omenia oamenilor şi nu pot trăi singuri, izolaţi aşa cum a învăţat la frageda vîrstă de 19 ani, de la s crîn­­cenul război. Adrian POPESCU O nouă acţiune susţinută de „Grünes Kreuz" . Acţiuni umanitare ale Bisericii Evanghelice Dintre lăcaşurile de cult cu o activitate deosebită în plan umanitar se numără şi Bi­serica Evanghelică Sibiu. Ac­tivitatea acesteia a fost hu­lită pe nedrept uneori, cu toate că biserica -Şi înainte de revoluţie a avut o acti­vitate susţinută. Cei ce pone­gresc, să nu uite că deja prin anul 1982,­­cînd au în­ceput marile greutăţi în viaţa social-economică a ţării, Bi­serica Evanghelică a distri­buit colete de la medici din R.F.G., conţinînd medica­mente. După 1982 a înce­put şi seria coletelor conţi­nînd alimente şi trimise de biserici din R.F.G., care au fost distribuite pentru comu­nitate, în funcţie de greută­ţile familiale. în acest sens, biserica a avut şi are şi la ora actuală o evidenţă stric­tă pe baza căreia se cunosc cazurile ce necesită priorita­te. Tot începând cu 1982 se consemnează şi primele ini­ţiative pe plan local (ajutoare acordate celor mai nevoiaşi) acţiuni susţinute atît de ger­manii ce plecau din ţară, cit şi de cei ce rămîneau. Din nefericire, în anul 1986 au fost sistate ajutoarele venite din Austria, ce conţineau îmbrăcăminte, deoarece regi­mul comunist aplica hainelor vechi taxe vamale identice cu cele pentru haine noi. Aşa că perioada imediat urmă­toare (1986—1989) a cuprins doar ajutoare conţinînd ali­mente, venite ca urmare a situaţiei din ce în ce mai dezastruoase din ţară. O bu­nă parte din ajutoarele so­site in Sibiu nu mai trebu­iau redistribuite, fiind trimi­se din R.F.G. direct pe adre­sele solicitanţilor. Bucuria reuşitei Revoluţiei din 22 decembrie a fost ma­nifestată de reprezentanţii a­­cestei biserici nu numai prin dangătul clopotelor, trase din 10 în 10 minute, dar şi prin gestul ulterior al acestui lă­caş de cult care a dirijat, în perioada 27 decembrie — 5 ianuarie 1990, mai bine de 213,5 tone ajutoare, constînd în alimente, medicamente şi haine, repartizate pe întreg cuprinsul judeţului Sibiu. Astfel, 19.M. 01512 şi Spitalul Judeţean au primit din par­tea organizaţiei Neckar — Mühlbach 10 t­ ajutoare; Z. Eschopan a trimis 26 t aju­toare Azilului de bătrîni; Serviciul ajutor „Maltezer“ Wiesbach a donat 20 t aju­toare la Spitalul C.F.R. şi Spitalul Judeţean; Organiza­ţia O.S.T. a trimis 72 t aju­toare, distribuite la I.R.E.S., „Balanţa“, Spitalul T.B.G., „Leagăn“, W.M. 01606, Biseri­ca Evanghelică Cisnădie, Bi­serica Catolică etc. în cursul lunii mai a.c., Bi­serica Evanghelică se vede nevoită să nu mai colabore­ze cu dispeceratul „Bule­vard“ ce preluase între timp repartizarea ajutoarelor­, sub conducerea­­primăriei, mo­ment ce survenea după un a­­jutor substanţial trimis de un preot din R.F.G. (80 la sută puse la dispoziţia sta­tului). La următorul trans­port al aceluiaşi donator, dis­peceratul, hotărăşte taxarea celor cinci zile de hotel ale persoanelor venite cu aju­toare. Suma se ridica la ■10 385 lei şi a fost suportată de Biserica Evanghelică. A­­cest ultim transport a fost dirijat la sfaturile insistente ale primarului de la acea oră după cum urmează: U.J.G.G. Sibiu — 90 caiete; 14 cole­te pentru revista Euphorion; 30 colete pentru F.S.N., 100 co­­lete­­pentru salariaţii G.P.U.N.; 30 colete pentru gărzile na­ţionale Sibiu; 240 colete pen­tru G.E.R.; 160 colete pen­tru P.T.T.R.; 25 colete pen­tru Judecătoria Sibiu; 1110 colete lucrătorii din poştă şi telecomunicaţii .Sibiu. Biserica Evanghelică şi-a continuat totuşi acţiunile u­­manitare pe cont propriu, re­par­tizînd ajutoarele celor mai greu loviţi de soartă, ce­lor bolnavi sau cu copii mulţi. Nu au fost uitate, prin­tre alte instituţii, Şcoala aju­tătoare, căminele de bă­­trîni etc. Au fost făcute donaţii (ma­şini de scris şi xerox) în sprijinul activităţii din spi-. talele oraşului şi a primă­riei. Practic Biserica Evangheli­că a răspuns, la orice S.O.S., indiferent de ora din zi sau noapte. Acţiunile umanitare des­făşurate de Biserica Evan­ghelică pun în lumină idea­lul promovat de acest lăcaş de cult, ideal întărit şi în cuvintele d-lui Wolfgang Rehner, prim-preotul bise­ricii: „Sas fiind, mă consider patriot român. Sunt repre­zentant al unei biserici ce vrea să slujească poporul“. Adrian POPESCU Ajutoare pentru Rîu Vadului Ieri, pe adresa căminului spital de la Rîu Vadului au sosit noi ajutoare umanitare iniţiate de Asociaţiile olan­deze „Terre des hommes“ şi P.G.E.N. Este vorba de o ca­bană cu 40 de locuri (dotată cu text confortul necesar) pentru 40 asistaţi, în valoare de peste 300 000 DM. Aceas­tă primă acţiune (la mate­rializarea căreia îşi aduc con­tribuţia 14 specialişti olan­dezi), face parte dintr-un program mai amplu (spriji­nit de guvernul român cu concursul larg al prefecturii judeţene) privind moderniza­rea Căminului spital de la Rîu Vadului. 9.50. zilei. 1( tăţi. 10, versitari artistic Barracu, S.O.S. r Mondo­n Sasa 13,55. O că. 15,0i 15,10 T« luare), ca pent. Noi şi 16,10. ' ştiinţific trimoniu nis: Pr al Fede naţional« nia. 17,1 bertăţii. ia succi Desene 19,25. 1 ca. Corn Actualiti Constitui 22,30. S ni! 23,2­0,00. Te: Actualiti fii SIBIU „I“ de rele 9; 16,30;­­ „Tatăl : Punk-ist 11; 13; Tineretu son Gru­­mul spr orele 9; MEDL greşul, orele 9; 16,30; „Mircea“ rii, orele 19. I. L. „Doi şi 15; 17; 1 CISNI* dafirul i le li; li AGNT. Franco“, 18; 20. DUMB „In curî fraţii“,­­ 19,30. Telefon Agenţii 111 57; , trală 31! de Voiaj togara­n Autogara 1 70 16; c.F.R. 01 081; Salv Dispecera 053) Hot 1 21 40) I nental 1 met (Meteorol D Vremea general dar rece dimineaţa fi variab izolat va Vîntul va Temperat me vor între 1—­­cele max 20—23 gr neaţa, m văi, posit ceaţă.

Next