Tribuna, ianuarie-martie 1991 (Anul 107, nr. 282-343)
1991-01-04 / nr. 282
Pag. 2 TRIBUNA Anul CVII, nr. 282 Nemuritorul Creangă, un secol de nemurire La 31. 12. 1389, s-a împlinit un secol de nemurire pentru un alt geniu artistic românesc, dar atunci n-am avut liniştea necesară sărbătoririi centenarului morţii marelui povestitor. Erau zilele Revoluţiei din decembrie. S-ar cuveni ca la finele acestui an să ne amintim cu veneraţie de acel care, prin arta lui, a delectat generaţii de cititori din ţară şi străinătate. Să ne apropiem cu profundă veneraţie de tot ce a a lăsat poporului român şi întregii umanităţi genialul ţăran din Humuleşti, întâlnit cîndva, într-o modestă şcoală de periferie ieşeană, de un alt mare făuritor de gînd românesc, care a intuit îndată geniul narativ al poporului român în jovialul institutor care-şi ascundea cu umilinţă comoara spirituală ce-o deţinea de la cei mulţi şi anonimi. Tînărul şi melancolicul visător, atins şi el de aripa geniului, s-a apropiat sufleteşte de veselul humuleştean sfătuindu-l să-şi înfrîngă modestia şi să pună pe hîrtie, aşa cum ştie el, încîntătoarele poveşti ca ele să nu cadă pradă uitării. Şi, în foarte puţin timp, vestita societate literară „Junimea“ din Iaşi a validat cu admiraţie, marele talent de povestitor al humuleşteanului care în 3—4 ani (1875—1878) a pus pe hîrtie, cu mare trudă şi-ncîntare, minunatele poveşti, dar curînd au apărut pe cerul existenţei lui norii întunecaţi ai anilor de boală, pe care a încercat să-i alunge reţinînd şi imortalizînd în scris luminoasa-i copilărie de care s-a apropiat, ca Dante de chipul luminos şi angelic al Beatricei sale. Generaţiile din prezent, descătuşate de umilinţă şi teroare pot să se regenereze psihic pătrunzînd tot mai adine cu mintea în luminile de frumuseţi, create de marele nostru povestitor, „cel mai tipic reprezentant artistic al poporului nostru“, după cum afirma alt povestitor, M. Sadoveanu. Să nu uităm niciodată că nivelul de cultură al unui popor se vede şi din modul cum ştie să aprecieze valorile proprii, care constituie gloria şi personalitatea unui popor şi care au menirea sacră de a stimula puterea creatoare a generaţiilor, viitoare. De asemenea, să nu comitem greşeala unor comentatori ai operei lui Ion Creangă de a vedea în genialul povestitor doar un talentat culegător şi povestitor popular, de felul lui Petre Ispirescu, cînd, de fapt, Ion Creangă e un mare artist, care a dat „zicerilor“ poporului prestigiul durabil al scrisului, al creaţiei artistice scrise, devenind un mare clasic al literaturii române. El a transformat basmul popular în operă de artă. Geniul său artistic a pus în valoare potenţele expresive ale limbii comune, creîndu-şi, într-o anumită măsură, o „limbă inventată“, plină de poezie, cu adevărat, „dulce ca un fagure de miere“, comparabilă cu inefabilul lirismului eminescian. Opera maturităţii artistice depline a lui Ion Creangă este „Amintiri din copilărie“, în care evocă, cu umor şi nostalgie, oamenii primului său univers, satul său natal, Humuleşti, văzut ca un sat ideal, cu oameni foarte harnici şi de aceea veseli şi fericiţi. Intre aceşti oameni minunaţi îşi trăieşte Nică vesela şi nevinovata-i copilărie iar Nică este „Copilul universal“, de pretutindeni şi de oricînd, in care toţi ne regăsim cu nostalgie. Pornind de la propria-i copilărie, petrecută în spaţiul de basm al Humuleştiului, Ion Creangă înfăţişează trăsăturile eterne ale copilăriei, menite să incinte, prin farmecul lor, pe orice copil, indiferent de ţară şi timp. Povestitorul s-a ridicat de la particular la general şi de la naţional la universal. In această fermecătoare carte, tradusă In multe limbi, copiii lumii îşi regăsesc cu îneîntare propria lor copilărie. Prin farmecul, optimismul şi umorul ei sănătos, opera lui Ion Creangă a devenit o permanenţă a artei româneşti şi universale ca şi Rapsodiile enesciene şi păsările măiestre ale lui Brâncuşi, expresii ale geniului artistic românesc. Prof. Nic. MALAU Joi nu vrem să ne îmbogăţim!“ — cu dl. M. Trifan, proprietarul firmei „Fan-Tours“ — — Domnule Trifan, vă ştiam şef al Agenţiei de turism O.J.T. V-au dat afară? — Nu, dar m-am săturat să muncesc pentru alţii. Eu împreună cu soţia avem 25 de ani vechime în turism. Infiinţînd firma „Fan-Tours“ vrem să punem în aplicare nişte idei pe care nu le-am putut — din diferite motive — materializa pînă acum. — Ce vrea să facă această firmă? — Este, de fapt, o agenţie particulară de turism intern şi internaţional care nu concurează cu celelalte, dar va încerca să ofere servicii de mai bună calitate în condiţii mai avantajoase pentru solicitanţi. — De exemplu ... — In ţară organizăm excursii, oferim bilete în staţiuni de odihnă şi tratament, cantonamente pentru sportivi, tabere pentru elevi şi studenţi, banchete, mese festive, aniversări etc. — în ce staţiuni puteţi oferi bilete? — Am fost la contractări şi am obţint locuri la Felix, Herculane, Geoagiu, Vatra Dornei, Pucioasa, Ocna Sibiului, Păltiniş, Predeal, Călimăneşti, Căciulata, Eforie Nord, Neptun, Venus... — Deci, din 3 ianuarie 1991, unde putem să vă găsim? — Sediul firmei este pe Aleea Eminescu nr. 1, la parterul hotelului „Sub arini“, iar pînă cînd cei de la D.J.P.Tc. vor binevoi să neinstaleze telefoanele şi fax-ul, vom răspunde la telefonul de acasă. 2 16 85. ’ — Excursii „afară“ pentru bişniţari faceţi? — Pentru afacerişti de tot felul, nu. Vom organiza excursii pentru cei care într-adevăr vor să vadă Europa. Vom oferi condiţii civilizate de cazare, ghidaje etc. Bişniţarii n-au decît să meargă cu alţii. — V-aţi făcut nişte trasee? — Avem relaţii cu firme din Germania, Turcia şi Iugoslavia. Am perfectat deja cîteva excursii. în Germania, de exemplu mergem pe ruta Sibiu — Felix — Budapesta — Bratislava — Praga — Nürnberg — Ingolstadt (8 zile, cu două nopţi cazate la Felix, cu o noapte la Budapesta şi 3 nopţi în Germania, pensiune completă la Oradea, mic dejun şi o cină festivă în exterior). — Pentru aşa ceva cred că-ţi trebuie un ... unchi în America. — Preţ informativ 250 DM)- 4 000 lei. — Mizilic! Altceva ce ne propuneţi? — Excursie în Turcia de 5 sau 7 zile cu 60 dolari + 1 000 (sau 1 500 lei) cu autocarul şi ghid, cu plimbare în Bosfor, cu vizitarea Moscheii Albastre, a Catedralei Sf. Sofia ... — Eu aș vrea să merg în Siberia ... — Acolo n-am parteneri de afaceri, dar pot să vă duc în Iugoslavia cu autocarul sau microbuzul. — Mă mai gîndesc. Altceva? — Sintem în tratative pentru Grecia și Austria, dar excursiile respective le vom anunța la timpul potrivit. Ceea ce trebuie să ştiţi este că toate formalităţile pentru plecare în excursie le rezolvăm noi. — Ca să o spunem pe aia dreaptă: ce deosebire este între firma un-Tours“ şi agenţia de turism O.J.T.? — Noi vom încerca să le dăm satisfacţie clienţilor din toate punctele de vedere şi la un comision mai mic. — Dacă va fi aşa, veţi trăi, dacă nu, nu... — Noi nu vrem să ne îmbogăţim prin intermediul acestei firme. Vrem să facem o treabă bună pentru clienţii noştri. — Vă dorim noroc! — Aş vrea, ca încheiere, să le urez tuturor prietenilor, colaboratorilor şi eventualilor clienţi, un an nou fericit! N. L DOBRA Să trecem în revistă, cu concursul Serviciului circulaţie" al Poliţiei judeţene, cîteva recente evenimente. ■ Mai întîi, însă, o informaţie de cel mai larg interes. Pentru sporirea operativităţii în servirea tuturor acelora dintre dumneavoastră care doresc să obţină permisul de conducere categoria B, s-a renunţat la obligativitatea obţinerii aprobării conducerii poliţiei judeţene. Pentru întocmirea dosarelor cei interesaţi vor prezenta următoarele acte: a) cerere prin care se solicită admiterea la examen; b) copie legalizată de pe certificatul de naştare din care să rezulte că solicitantul are vîrsta de 18 ani împliniţi; c) certificat medical care să ateste că persoana este aptă pentru conducerea unui autovehicul; d) certificat de absolvire a unei şcoli, a unui curs sau dovadă că a efectuat o formă de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizată potrivit legii; e) două fotografii 35X45 mm; f) chitanţa de plată a taxei de examinare, cu excepţiile prevăzute de lege. ■ VITEZA EXCESIVĂ, într-una din dimineţile trecute, pe str. Hipodromului din Sibiu, Gelu Crăciun (27 ani, mecanic la Dacia service) gonea cu maşina 2-SB-6369. O clipă de neatenţie şi, scăpată de sub control, maşina (marca VW Polo) a ajuns pe celălalt sens de mers, unde a tamponat şi avariat un autoturism (4-SB-6590) staţionat regulamentar. Cu „avarii“ corporale s-a ales şi Crăciun, care a promis să se grăbească... încet! în 22.12. 1990, în jurul orei 22,30, Mircea Todor (51 ani), aflat la volanul autobasculantei 31-SB-2470 aparţinând Antreprizei căi ferate Sibiu, s-a angajat într-o depăşire neregulamentară pe raza comunei Miercurea Sibiului, intrînd în coliziune cu un autovehicul din Turcia, al cărui conducător auto a fost accidentat. E nevoie să mai spunem cine este bun de plată? Cum circulăm în sezonul rece? în aceeaşi zi, dar pe vremea amiezii, un alt accident s-a înregistrat în comuna Racoviţa. Nicolae Popa (30 ani), care conducea autospeciala 31-SB-2365 aparţinînd Antreprizei de construcţii hidrotehnice Sebeş, n-a păstrat o distanţă corespunzătoare la depăşirea autoturismului 3-SB-8352 condus de Mihai Cazaciuc din Avrig, acroşîndu-l.. A rezultat, pe lingă avarii, accidentarea gravă a lui Vasile Săvuc, pasager în autoturism. Dar „durerile“ nu-l ocolesc acum nici pe Popa! *— ■ OBOSEALA ŞI ALCOOLUL. Tînărul Josef Spielhaupter, cetăţean german din München, a dorit să petreacă sărbătorile de Crăciun alături de prietenii săi din România, în 22. 12. 1990 a intrat în ţară la volanul autovehiculului M-DE-7323 şi, din păcate, în 26. 12., la ora 4 dimineaţa, a intrat cu maşina într-un pom, pe raza comunei Cristian, pierzîndu-şi viaţa la numai 19 ani. Să mai precizăm că victima se afla, în momentul producerii accidentului, într-o avansată stare de oboseală şi sub influenţa băuturilor alcoolice. Foarte grav a fost accidentat şi însoţitorul său, Robert Salmen (16 ani) din Sibiu. ■ N-AU ACORDAT PRIORITATE. în 21.12., ora 15, în municipiul Sibiu, Ion Matea — aflat la volanul maşinii 2-SB-5771 — n-a acordat prioritate unei autodube (31- SB-2910) şi în urma coliziunii cu aceasta, atît Matea cît şi pasagerul Ioan Lazăr pe care-l transporta au fost grav accidentaţi. Din aceeaşi cauză (neacordarea priorităţii) s-au tamponat, în 26. 12., ora 17:30, tot în Sibiu, autoturismele 4-SB-3643 condus neatent de Viorel Bădilă şi 3-SB- 7330 pilotat regulamentar de Ioniţă Stanciu. Din păcate, pasagera Victoria Sbîrcea, aflată în maşina lui Stanciu, a suferit fractura coloanei vertebrale. Concluzia este una singură: cu regulile rutiere nu-i de glumit! Rubrică întocmită de Mircea BIŢU „Oamenii să fie OAMENI!...“ (urmare din pag. I) săi, sunt vreo 20 de tineri — fete şi băieţi. Jocurile de lumini, muzica, întreaga atmosferă îţi dau impresia că te afli într-un ultramodern studio TV. Pe mese, bunătăţi din belşug ... Perechile se înlănţuiau în dans ... Mă strecor printre ele şi-mi permit indiscreţia de a întreba doar atît: „Cum aţi scăpat de anul 1990 şi ce-l „somaţi“ a vă oferi pe cel abia sosit? Daniela Nicolae (în paranteză fie-mi permis — o fată enervant de frumoasă şi revoltător de atrăgătoare...) — „Am sperat că multele idealuri ale Revoluţiei tinerilor ne vor marca existenţa, dar am fost dezamăgită! Mă încăpăţînez să sper că oamenii vor fi mai buni şi mai înţelepţi“. Neluţ David — „Am scăpat, de ştiţi dv. cine... Mă simt mai liber, mai demn mai tînăr. Oare nu pot fi românii mai buni, mai fraţi?“. Luminiţa Dobrică — „A fost un an teribil de greu. Bine c-a plecat! Trag nădejde că 1991 să ne aducă liniştea după care tînjim atîta ...“. Teodor Pubici — „Am fost şi eu „dincolo“ ... Acum, mă simt mai important, mai bogat în experienţă de viaţă. Prin comparaţie, cred că trebuie să facem mai mult pentru o autentică democraţie, dar şi să muncim mult mai mult, iar oamenii să nu se mai mintă şi să nu mai urască atît de mult... De ce nu s-ar iubi, oare?“. Emilia Sîrbu — „N-aş fi crezut că românii îşi pot face, unul altuia, atîta rău! De ce? Eu le doresc tuturor sănătate, fericire, iubire şi La mulţi ani!“, Vasile Neagu — „De ce n-am învăţa să uităm, să ne respectăm cu adevărat, făcîndune bine unul altuia?! ... Fericire la toată lumea!“ Anca Buzan — „Doresc fericire tuturor copiilor şi tinerilor din lumea întreagă!“ (urare la care soţul tinerei doamne subscrie integral...), Simona,bău — „N-am avut împliniri deosebite în '90, dar nu-mi pierd nădejdea în acest an...“. Silvia Tufeanu — „Anul 1990? Mă abţin... Dar, în acest an, îmi doresc o fetiţă“. Soţul dumneaei spune franc: „Eu mi-am dorit întotdeauna un copil care să semene cu mine, adică frumos ca maică-sa şi deştept ca taică-su ... Deci, nu poate fi decît băiat...“ Nelu Lemnăşan — „In condiţiile ştiute, unitatea noastră şi-a făcut datoria faţă de clienţi. In acest an, am să „ridic mănuşa“ aruncată unităţilor de alimentaţie publică din Sibiu. Doresc să aranjez, aici, un bar de noapte... Nu vă dau detalii, vă invit la deschidere, şi-apoi puteţi să scrieţi.. ... Apariţia grupului „Divertis" la TV mi-a întrerupt, firesc, investigaţiile, drept pentru care am închinat un pahar cu aceşti tineri minunaţi, care, iată, îşi doresc, în esenţă, ca în acest An Nou, oamenii să fie OAMENI... COMUNICAT AMÎNAT... ... pentru că am sperat, pînă în ultima zi a anului ce de curînd s-a încheiat, să vină Moş Crăciun şi la copiii noştri. Conducerea S.I.P. Sibiu este pusă în situaţia de a anunţa, cu mult regret, că toate demersurile făcute pentru a obţine fondurile necesare cumpărării de cadouri pentru copiii celor ce lucrează în învăţămînt, au eşuat. La originea acestui eşec stă în primul rînd faptul că vechea conducere a fostului sindicat al învăţămîntului nu a schiţat pînă în prezent nici cea mai mică intenţie (din momentul în care această conducere a fost contestată de a face o informare în faţa adunării generale, a celor ce ani de zile au cotizat la acest sindicat şi aveau dreptul măcar acum să afle modul în care au fost gestionate fondurile şi patrimoniul sindicatului. S-a aflat din alte surse că o sumă în valoare de 400 000 lei ar fi fost vărsată în contul „Libertatea“, iar restul de aproximativ 250 000 lei nu pot fi deblocaţi întrucît singura persoană care are acces la acest fond şi se pare că se dispune de el după bunul plac este d-nul N. Presecan, fost şef al Serviciului Personal al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, actualmente promovat în minister. S.I.P. Sibiu — singura organizaţie din învăţămîntul sibian cu personalitate juridică, şi-a făcut publică existenţa şi a acţionat pînă în prezent în interesul tuturor celor ce lucrează în învăţămînt, membri şi nemembri ai acestui sindicat, a propus ca suma existentă sau parte din ea să fie folosită pentru a cumpăra cadouri copiilor tuturor celor ce au contribuit la acumularea ei, asumîndu-şi responsabilitatea acestei acţiuni. Propunerea, dacă nu a fost tratată printr-un refuz direct, a fost în realitate respinsă prin modul în care” d-nul N.. Presecan a înţeles să răspundă la ea. Consiliul de conducere al sindicatului învăţămîntului preuniversitar al judeţului Sibiu Vineri, 9.00 10.00 A' Horoscop I Avanpren Oraşe şi (reluare), serial (re rol cel du! I. 12 muzică. . peliculei 14.00 14.10 14.40 Pre 15.20 Lin 15.50 Tra 16.00 E limba ge Campiona de nataţi trare deAustrate Puncte di tăzi: Opo Ecran de Desene a Actualităţ man-foile Episodul faţa naţii dele po Simpozion fan. 0,15 0,20 Tele-Sîmbătă 8.00 Mic 9.00 Pro Actualităţ brici din In limbii şi germa. 11.10 Rc (reluare), sodul 6. de vacanţ tualităţi. Religiilor. Club. 17 mond. 10 natul migr taţie. înn la Perth 19.00 Merite. 19,15 pedia. 20 tăţi. 20,40 tic. Mîn străin. . studiourile ne, 1987. . ţară. 22,1 22,45 Feerţă. 23,45 53,50 Film Monroe. I Video-disci Duminică. 8,00 M TV. 9,00 şotronII tualităţi. de vacanţ; hal pen Nonni si 4. 10,35 L Lumină, nedirecte de Robot. Viaţa sau Hora satu Descoperiri tei. 13,30 gazin. 16.3 Film sericita. Ep. 2 pionatul ! natatie. de la Peilia). 19.00 norocul! ! lităti. V 21.00 Fii Mîinile u Partea a * Tele-recita Actualităţii Show-ul de Concert Programa tului simt tăzi, * de prehtică a Fila Stat din S Teatrului Sabin Dră vertisment M. Weber tino pent. şi orchest Bartha G Beethovgp tul pentru „Imperialu Justin Opmania), Dobârcea.