Tribuna, ianuarie-martie 1991 (Anul 107, nr. 282-343)

1991-01-04 / nr. 282

Pag. 2 TRIBUNA Anul CVII, nr. 282 Nemuritorul Creangă, un secol de nemurire La 31. 12. 1389, s-a împli­nit un secol de nemurire pentru un alt geniu artistic românesc, dar atunci n-am avut liniştea necesară săr­bătoririi centenarului mor­ţii marelui povestitor. Erau zilele Revoluţiei din decem­brie. S-ar cuveni ca la fi­nele acestui an să ne amin­tim cu veneraţie de acel care, prin arta lui, a delec­tat generaţii de cititori din ţară şi străinătate. Să ne apropiem cu pro­fundă veneraţie de tot ce a a lăsat poporului român şi întregii umanităţi genialul ţăran din Humuleşti, întâl­nit cîndva, într-o modestă şcoală de periferie ieşea­nă, de un alt mare făuritor de gînd românesc, care a intuit îndată geniul narativ al poporului român în jo­vialul institutor care-şi as­cundea cu umilinţă comoa­ra spirituală ce-o deţinea de la cei mulţi şi anonimi. Tînărul şi melancolicul visător, atins şi el de ari­pa geniului, s-a apropiat sufleteşte de veselul humu­­leştean sfătuindu-l să-şi în­­frîngă modestia şi să pună pe hîrtie, aşa cum ştie el, încîntătoarele poveşti ca ele să nu cadă pradă uită­rii. Şi, în foarte puţin timp, vestita societate literară „Junimea“ din Iaşi a vali­dat cu admiraţie, marele talent de povestitor al hu­­muleşteanului care în 3—4 ani (1875—1878) a pus pe hîrtie, cu mare trudă şi-n­­cîntare, minunatele poveşti, dar curînd au apărut pe cerul existenţei lui norii întunecaţi ai anilor de boală, pe care a încercat să-i alunge reţinînd şi imor­­talizînd în scris luminoa­­sa-i copilărie de care s-a apropiat, ca Dante de chi­pul luminos şi angelic al Beatricei­ sale. Generaţiile din prezent, descătuşate de umilinţă şi teroare pot să se regenereze psihic pătrunzînd tot mai adine cu mintea în lumini­le de frumuseţi, create de marele nostru povestitor, „cel mai tipic reprezentant artistic al poporului nostru“, după cum afirma alt po­vestitor, M. Sadoveanu. Să nu uităm niciodată că nivelul de cultură al unui popor se vede şi din modul cum ştie să aprecieze valo­rile proprii, care constituie gloria şi personalitatea unui popor şi care au menirea sa­cră de a stimula puterea crea­toare a generaţiilor, viitoare. De asemenea, să nu comitem greşeala unor co­mentatori ai operei lui Ion Creangă de a vedea în ge­nialul povestitor doar un talentat culegător şi poves­titor popular, de felul lui Petre Ispirescu, cînd, de fapt, Ion Creangă e un mare artist, care a dat „ziceri­lor“ poporului prestigiul durabil al scrisului, al creaţiei artistice scrise, de­venind un mare clasic al li­teraturii române. El a transformat basmul popu­lar în operă de artă. Geniul său artistic a pus în valoare potenţele expre­sive ale limbii comune, creîndu-şi, într-o anumită măsură, o „limbă inventa­tă“, plină de poezie, cu a­­devărat, „dulce ca un fagu­re de miere“, comparabilă cu inefabilul lirismului e­­minescian. Opera maturităţii artis­tice depline a lui Ion Creangă este „Amintiri din copilărie“, în care evocă, cu umor şi nostalgie, oamenii primului său univers, satul său natal, Humuleşti, vă­zut ca un sat ideal, cu oa­meni foarte harnici şi­­ de aceea veseli şi fericiţi. In­tre aceşti oameni minunaţi îşi trăieşte Nică vesela şi nevinovata-i copilărie iar Nică este „Copilul univer­sal“, de pretutindeni şi de oricînd, in care toţi ne re­găsim cu nostalgie. Pornind de la­­ propria-i copilărie, petrecută în spa­ţiul de basm al Humuleş­­tiului, Ion Creangă înfăţi­şează trăsăturile eterne ale copilăriei, menite să incin­te, prin farmecul lor, pe o­­rice copil, indiferent de ţa­ră şi timp. Povestitorul s-a ridicat de la particular la general şi de la naţional la universal. In această fer­mecătoare carte, tradusă In multe limbi, copiii lumii îşi regăsesc cu îneîntare pro­pria lor copilărie. Prin farmecul, optimismul şi umorul ei sănătos, opera lui Ion Creangă a devenit o permanenţă a artei româ­neşti şi universale ca şi Rapsodiile enesciene şi pă­sările măiestre ale lui Brâncuşi, expresii ale ge­niului artistic românesc. Prof. Nic. MALAU Joi nu vrem să ne îmbogăţim!“ — cu dl. M. Trifan, proprietarul firmei „Fan-Tours“ — — Domnule Trifan, vă ştiam şef al Agenţiei de turism O.J.T. V-au dat afară? — Nu, dar m-am săturat să muncesc pentru alţii. Eu îm­preună cu soţia avem 25 de ani vechime în turism. Infiinţînd firma „Fan-Tours“ vrem să punem în aplicare nişte idei pe care nu le-am putut — din diferite motive — materializa pînă acum. — Ce vrea să facă această firmă? — Este, de fapt, o agenţie particulară de turism intern şi internaţional care nu concurează cu celelalte, dar va încerca să ofere servicii de mai bună calitate în condiţii mai avan­tajoase pentru solicitanţi. — De exemplu ... — In ţară organizăm excursii, oferim bilete în staţiuni de odihnă şi tratament, cantonamente pentru sportivi, tabere pentru elevi şi studenţi, banchete, mese festive, aniversări etc. — în ce staţiuni puteţi oferi bilete? — Am fost la contractări şi am obţin­­t locuri la Felix, Herculane, Geoagiu, Vatra Dornei, Pucioasa, Ocna Sibiului, Păltiniş, Predeal, Călimăneşti, Căciulata, Eforie Nord, Nep­tun, Venus... — Deci, din 3 ianuarie 1991, unde putem să vă găsim? — Sediul firmei este pe Aleea Eminescu nr. 1, la parte­rul hotelului „Sub arini“, iar pînă cînd cei de la D.J.P.Tc. vor binevoi să ne­­instaleze telefoanele şi fax-ul, vom răs­punde la telefonul de acasă. 2 16 85. ’ — Excursii „afară“ pentru bişniţari faceţi? — Pentru afacerişti de tot felul, nu. Vom organiza excur­sii pentru cei care într-adevăr vor să vadă Europa. Vom oferi condiţii civilizate de cazare, ghidaje etc. Bişniţarii n-au decît să meargă cu alţii. — V-aţi făcut nişte trasee? — Avem relaţii cu firme din Germania, Turcia şi Iugos­lavia. Am perfectat deja cîteva excursii. în Germania, de exemplu mergem pe ruta Sibiu — Felix — Budapesta — Bratislava — Praga — Nürnberg — Ingolstadt (8 zile, cu două nopţi cazate la Felix, cu o noapte la Budapesta şi 3 nopţi în Germania, pensiune completă la Oradea, mic de­jun şi o cină festivă în exterior). — Pentru aşa ceva cred că-ţi trebuie un ... unchi în Ame­rica. — Preţ informativ 250 DM­­)- 4 000 lei. — Mizilic! Altceva ce ne propuneţi? — Excursie în Turcia de 5 sau 7 zile cu 60 dolari + 1 000 (sau 1 500 lei) cu autocarul şi ghid, cu plimbare în Bosfor, cu vizitarea Moscheii Albastre, a Catedralei Sf. Sofia ... — Eu aș vrea să merg în Siberia ... — Acolo n-am parteneri de afaceri, dar pot să vă duc în Iugoslavia cu autocarul sau microbuzul. — Mă mai gîndesc. Altceva? — Sintem­ în tratative pentru Grecia și Austria, dar ex­cursiile respective le vom anunța la timpul potrivit. Ceea ce trebuie să ştiţi este că toate formalităţile pentru plecare în excursie le rezolvăm noi. — Ca să o spunem pe aia dreaptă: ce deosebire este în­­­tre firma un-Tours“ şi agenţia de turism O.J.T.? — Noi vom încerca să le dăm satisfacţie clienţilor din toate punctele de vedere şi la un comision mai mic. — Dacă va fi aşa, veţi trăi, dacă nu, nu... — Noi nu vrem să ne îmbogăţim prin intermediul aces­tei firme. Vrem să facem o treabă bună pentru clienţii noştri. — Vă dorim noroc! — Aş vrea, ca încheiere, să le urez tuturor prietenilor, colaboratorilor şi eventualilor clienţi, un an nou fericit! N. L DOBRA Să trecem în revistă, cu concursul Serviciului circu­laţie" al Poliţiei judeţene, cî­­teva recente evenimente. ■ Mai întîi, însă, o infor­maţie de cel mai larg in­teres. Pentru sporirea opera­tivităţii în servirea tuturor acelora dintre dumneavoas­tră care doresc să obţină per­misul de conducere categoria B, s-a renunţat la obligativi­tatea obţinerii aprobării con­ducerii poliţiei judeţene. Pen­tru întocmirea dosarelor cei interesaţi vor prezenta urmă­toarele acte: a) cerere prin care se solicită admiterea la examen; b) copie legaliza­tă de pe certificatul de naş­­tare din care să rezulte că solicitantul are vîrsta de 18 ani împliniţi; c) certificat medical care să ateste că per­soana este aptă pentru con­ducerea unui autovehicul; d) certificat de absolvire a u­­nei şcoli, a unui curs sau dovadă că a efectuat o formă de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizată potrivit legii; e) două foto­grafii 35X45 mm; f) chitan­ţa de plată a taxei de exa­minare, cu excepţiile prevă­zute de lege. ■ VITEZA EXCESIVĂ, în­tr-una din dimineţile trecute, pe str. Hipodromului din Si­biu, Gelu Crăciun (27 ani, mecanic la Dacia service) gonea cu maşina 2-SB-6369. O clipă de neatenţie şi, scă­pată de sub control, maşina (marca VW Polo) a ajuns pe celălalt sens de mers, unde a tamponat şi avariat un au­toturism (4-SB-6590) staţionat regulamentar. Cu „avarii“ corporale s-a ales şi Crăciun, care a promis să se grăbeas­că... încet! în 22.12. 1990, în jurul o­­rei 22,30, Mircea Todor (51 ani), aflat la volanul auto­basculantei 31-SB-2470 apar­ţinând Antreprizei căi ferate Sibiu, s-a angajat într-o de­păşire neregulamentară pe raza comunei Miercurea Si­biului, intrînd în coliziune cu un autovehicul din Turcia, al cărui conducător auto a fost accidentat. E nevoie să mai spunem cine este bun de plată? Cum circulăm în sezonul rece? în aceeaşi zi, dar pe vre­mea amiezii, un alt accident­ s-a înregistrat în comuna Ra­­coviţa. Nicolae Popa (30 ani), care conducea autospeciala 31-SB-2365 aparţinînd Antre­prizei de construcţii hidro­tehnice Sebeş, n-a păstrat o distanţă corespunzătoare la depăşirea autoturismului 3-SB-8352 condus de Mihai Cazaciuc din Avrig, acroşîn­­du-l.. A rezultat, pe lingă a­­varii, accidentarea gravă a lui Vasile Săvuc, pasager în autoturism. Dar „durerile“ nu-l ocolesc acum nici pe Popa! *— ■ OBOSEALA ŞI ALCOO­LUL. Tînărul Josef Spiel­­haupter, cetăţean german din München, a dorit să petreacă sărbătorile de Crăciun alături de prietenii săi din România, în 22. 12. 1990 a intrat în ţară la volanul autovehicu­lului M-DE-7323 şi, din păca­te, în 26. 12., la ora 4 di­mineaţa, a intrat cu maşi­na într-un pom, pe raza co­munei Cristian, pierzîndu-şi viaţa la numai 19 ani. Să mai precizăm că victima se afla, în momentul producerii acci­dentului, într-o avansată sta­re de oboseală şi sub influen­ţa băuturilor alcoolice. Foar­te grav a fost accidentat şi însoţitorul său, Robert Sal­­men (16 ani) din Sibiu. ■ N-AU ACORDAT PRIO­RITATE. în 21.12., ora 15, în municipiul Sibiu, Ion Matea — aflat la volanul maşinii 2-SB-5771 — n-a acordat prioritate unei autodube (31- SB-2910) şi în urma coliziu­nii cu aceasta, atît Matea cît şi pasagerul Ioan Lazăr pe care-l transporta au fost grav accidentaţi. Din aceeaşi cauză (neacordarea priorităţii) s-au tamponat, în 26. 12., ora 17:30, tot în Sibiu, autoturismele 4-SB-3643 condus neatent de Viorel Bădilă şi 3-SB- 7330 pilotat regulamentar de Ioniţă Stanciu. Din păca­te, pasagera Victoria Sbîrcea, aflată în maşina lui Stanciu, a suferit fractura coloanei vertebrale. Concluzia este una singură: cu regulile rutiere nu-i de glumit! Rubrică întocmită de Mircea BIŢU „Oamenii să fie OAMENI!...“ (urmare din pag. I) săi, sunt vreo 20 de tineri — fete şi băieţi. Jocurile de lu­mini, muzica, întreaga atmos­feră îţi dau impresia că te afli într-un ultramodern stu­dio TV. Pe mese, bunătăţi din belşug ... Perechile se înlănţuiau în dans ... Mă strecor printre ele şi-mi per­mit indiscreţia de­­ a întreba doar atît: „Cum aţi scăpat de anul 1990 şi ce-l „somaţi“ a vă oferi pe cel abia sosit? Daniela Nicolae (în parante­ză fie-mi permis — o fată e­­nervant de frumoasă şi re­voltător de atrăgătoare...) — „Am sperat că multele idea­luri ale Revoluţiei tinerilor ne vor marca existenţa, dar am fost dezamăgită! Mă în­­căpăţînez să sper că oamenii vor fi mai buni şi mai înţe­lepţi“. Neluţ David — „Am scăpat, de ştiţi dv. cine... Mă simt mai liber, mai demn mai tînăr. Oare nu pot fi ro­mânii mai buni, mai fraţi?“. Luminiţa Dobrică — „A fost un an teribil de greu. Bine c-a plecat! Trag nădejde că 1991 să ne aducă liniştea du­pă care tînjim atîta ...“. Teodor Pubici — „Am fost şi eu „dincolo“ ... Acum, mă simt mai important, mai bo­gat în experienţă de viaţă. Prin comparaţie, cred că trebuie să facem mai mult pentru o autentică democra­ţie, dar şi să muncim mult mai mult, iar oamenii să nu se mai mintă şi să nu mai urască atît de mult... De ce nu s-ar iubi, oare?“. Emilia Sîrbu — „N-aş fi crezut că românii îşi pot face, unul al­tuia, atîta rău! De ce? Eu le doresc tuturor sănătate, feri­cire, iubire şi La mulţi ani!“, Vasile Neagu — „De ce n-am învăţa să uităm, să ne res­pectăm cu adevărat, făcîndu­­ne bine unul altuia?! ... Fe­ricire la toată lumea!“ Anca Buzan — „Doresc fericire tu­turor copiilor şi tinerilor din lumea întreagă!“ (urare la care soţul tinerei doamne subscrie integral...), Simona,­bău — „N-am avut împli­niri deosebite în '90, dar nu-mi pierd nădejdea în a­­cest an...“. Silvia Tufeanu — „Anul 1990? Mă abţin... Dar, în acest an, îmi doresc o fetiţă“. Soţul dumneaei spune franc: „Eu mi-am do­rit întotdeauna un copil ca­re să semene cu mine, adi­că frumos ca maică-sa şi deş­tept ca taică-su ... Deci, nu poate fi decît băiat...“ Nelu Lemnăşan — „In condiţiile ştiute, unitatea noastră şi-a făcut datoria faţă de clienţi. In acest an, am să „ridic mă­nuşa“ aruncată unităţilor de alimentaţie publică din Si­biu. Doresc să aranjez, aici, un bar de noapte... Nu vă dau detalii, vă invit la des­chidere, şi-apoi puteţi să scrieţi.. ... Apariţia grupului „Di­­vertis" la TV mi-a întrerupt, firesc, investigaţiile, drept pentru care am închinat un pahar cu aceşti tineri minu­naţi, care, iată, îşi doresc, în esenţă, ca în acest An Nou, oamenii să fie OAMENI... COMUNICAT AMÎNAT... ... pentru că am sperat, pînă în ultima zi a anului ce de curînd s-a încheiat, să vină Moş Crăciun şi la copiii noştri. Conducerea S.I.P. Sibiu es­te pusă în situaţia de a anun­ţa, cu mult regret, că toate demersurile făcute pentru a obţine fondurile necesare cumpărării de cadouri pentru copiii celor ce lucrează în învăţămînt, au eşuat. La ori­ginea acestui eşec stă în pri­mul rînd faptul că vechea conducere a fostului sindicat al învăţămîntului nu a schi­ţat pînă în prezent nici cea mai mică intenţie (din mo­mentul în care această con­ducere a fost contestată­ de a face o informare în faţa adunării generale, a celor ce ani de zile au cotizat la acest sindicat şi aveau dreptul mă­car acum să afle modul în care au fost gestionate fon­durile şi patrimoniul sindica­tului. S-a aflat din alte surse că o sumă în valoare de 400 000 lei ar fi fost vărsată în contul „Libertatea“, iar restul de aproximativ 250 000 lei nu pot fi deblocaţi întru­­cît singura persoană care are acces la acest fond şi se pare că se dispune de el du­pă bunul plac este d-nul N. Presecan, fost şef al Ser­viciului Personal al Inspec­toratului Şcolar Judeţean Si­biu, actualmente promovat în minister. S.I.P. Sibiu — singura or­ganizaţie din învăţămîntul sibian cu personalitate juri­dică, şi-a făcut publică exis­tenţa şi a acţionat pînă în prezent în interesul tuturor celor ce lucrează în învăţă­mînt, membri şi nemembri ai acestui sindicat, a propus ca suma existentă sau parte din ea să fie folosită pentru a cumpăra cadouri copiilor tuturor celor ce au contribuit la acumularea ei, asumîn­­du-şi responsabilitatea aces­tei acţiuni. Propunerea, dacă nu a fost tratată printr-un refuz direct, a fost în reali­tate respinsă prin modul în care” d-nul N.. Presecan a în­ţeles să răspundă la ea. Consiliul de conducere al sindicatului învăţămîntului preuniversitar al judeţului Sibiu Vineri, 9.00 10.00 A' Horoscop I Avanpren Oraşe şi (reluare), serial (re rol cel du! I. 12 muzică. . peliculei 14.00 14.10 14.40 Pre 15.20 Lin 15.50 Tra 16.00 E limba ge Campiona de nataţi trare de­­Austrate Puncte di tăzi: Opo Ecran de Desene a Actualităţ man-foile Episodul faţa naţii dele po Simpozion fan. 0,15 0,20 Tele-Sîmbătă 8.00 Mic 9.00 Pro Actualităţ brici din In limbii şi germa. 11.10 Rc (reluare), sodul 6. de vacanţ tualităţi. Religiilor. Club. 17 mond. 10 natul migr taţie. înn la Perth 19.00 Meri­te. 19,15 pedia. 20 tăţi. 20,40 tic. Mîn­ străin. . studiourile ne, 1987. . ţară. 22,1­ 22,45 Feer­ţă. 23,45 53,50 Film Monroe. I Video-disci Duminică. 8,00 M TV. 9,00 şotron­­II­ tualităţi. de vacanţ; h­al pen Nonni si 4. 10,35 L Lumină, ne­d­irecte de Robot. Viaţa sau­ Hora satu Descoperiri tei. 13,30 gazin. 16.3 Film seric­­ita. Ep. 2 pionatul ! natatie. de la Pei­lia). 19.00 norocul! ! lităti. V 21.00 Fii Mîinile u Partea a * Tele-recita Actualităţii Show-ul de Concert Programa tului simt tăzi, * de prehti­că a Fila Stat din S Teatrului Sabin Dră vertisment M. Weber tino pent. şi orchest Bartha G Beethovgp tul pentru „Imperialu Justin Op­mania), D­obârcea.

Next