Tribuna, octombrie-decembrie 1991 (Anul 107, nr. 473-535)

1991-10-01 / nr. 473

Paga Sub auspiciile siglei International Understanding (înţelegere internaţională) şi-a deschis porţile, uşile şi ferestrele ofertei Centrul Cultural Britanic din Sibiu .The British Council in Romania“ — Consiliul Britanic — are ca obiect: promovarea cooperării culturale, educaţionale, tehnice, intre Marea Britanie şi alte ţări sub semnul imperativului şi al voinţei de promovare a colaborării internaţionale şi a parteneriatului intre Marea Britanie şi alte ţări ale lumii prin deschiderea de biblioteci, schimburi de cărţi şi publicaţii, promovarea schimburilor de informaţii, materiale şi profesionişti, expoziţii, din diverse domenii, asistenţă in domeniile artei, ale cunoaşterii civilizaţiei şi limbii engleze, schimburi de profesori şi studenţi, burse şi lectori, asistenţă pentru profesorii care predau limba engleză etc. etc. La această dată, Consiliul Britanic are 145 reprezentanţe (oficii) în 90 de ţări, asigurînd 116 biblioteci şi 55 de centre de învăţare a englezei. De vineri, Sibiul se include în această benefică aritmetică a colaborării concrete, strînse cu Britist Council prin deschiderea Centrului Cultural Britanic din Sibiu (B-dul Victoriei 11 — clădirea Rectoratului Universităţii şi a Asociaţiei Judeţene a Sindicatelor). O scurta — dar remarcabilă — prin conţinut şi prezenţă — festivitate a marcat, vineri la amiază acest eveniment, în aula Avram Iancu. In prezenţa d-lui Claus Henning, ataşatul cultural al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, directorul Oficiului British Council din Capitala României, a altor oficialităţi din cadnul Centrului, din partea română au fost prezenţi: dl. Romeo Trifu, I.P.S. mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală, din partea conducerii Universităţii — d-nii prorectori Dumitru Ciocoi-Pop şi Moise Tuturea, a conducerii Institutului Teologic Ortodox „Andrei Şaguna“, a Institutului Teologic Evanghelic C.A. a altor culte, cadre didactice, studenţi şi elevi. Alocuţiunie prezentate — veritabile surse de cunoaştere a orizonturilor acestei instituţii, îndeosebi cea a d-lor Claus Henning şi Dumitru Ciocoi- Pop — au fost urmate de ceremonia tăierii panglicii inaugurale şi vizitarea bibliotecii — cca 7000 volume în lb. engleză a Centrului, girată de d-na Bocor de la Biblioteca Universităţii. Ceremonia s-a încheiat cu un cocktail oferit de Universitate în cinstea oaspeţilor. Victor DOMŞA Rotârârea Consiliului de Administraţie din data de 30.09.1991 Ţinind cont de comportarea nesatisfăcâtoare a echipei in acest sezon competitions, de atmosfera neprincipială, confuză, cerealistă şi lipsită de criteriile impuse de marea performanţă, Omsuteul de administraţie a hotărit luarea unor măsuri urgente, pentru curmarea acestor carenţe şi redresarea echipei. Hotârîiile Consiliului de administraţie sunt: 1. Renunţarea la serviciile antrenorului principal al echipei Turtea Gheorghe; 2. Scoaterea din lot a jucătorului Boar Alexandru; 3. Renunțarea la serviciile de antrenor secund, schimba Veşti de la F. C. inter nea din funcţia de căpitan al echipei şi suspendarea jucătorului Jurcă Viorel pe o perioadă nedeterminată; 4. Ultim avertisment acordat jucătorului Laurenţiu Nicolae; 5. Pîină la stabilirea unei noi conduceri tehnice echipa va fi preluată de Jean Gavrilă; 6. Funcţia de căpitan al echipei va fi încredinţată jucătorului CIOTOhanu Florin; 7. Prerogativele preşedintelui dluhului dl. Leicu Gelu vor fi preluate de către Consiliul de administraţie. Hotărîrea Consiliului de administraţie al cluhului privind măsurile luate virează întreaga activitate a cititourii F.C. Inter Sibiu, precum şi răspunderea cu care conducerea acestuia va acţiona in orice situaţie pentru realizarea obiectivelor de performanţă, pentru menţinerea unei atmosfere principiale, bazate pe criteriile valorii, ale muncii şi răspunderii faţă de fotbalul sibian. Consiliul de administraţie TRIBUNA Eveniment de circulaţie cu urmări grave în dimineaţa zilei de 25 septembrie, în intersecţia dintre str. Rahovei şi B-dul Mihai Viteazul a avut loc un „eveniment" de circulaţie cu urmări serioase sub raportul pagubelor materiale. Deşi pare că în această „afacere" şi-a băgat Aghiuţă coada, mare minune că victime omeneşti n-au fost. Dar, ce-a fost? Şoferul Gheorghiu Ion Aurelian, aflat la volanul autotrailerului 31-Ph-2661 aparţinînd S.C. PETROS S.A. Ploieşti, circtda corect în drumul său spre casă, pe B-dul V. Milea, transportlnd In remorcă o „vola" cu cupă (tractor cu cupă). Ajuns la 2 paşi de ieşirea din oraş roteşte brusc la dreapta şi o ia pe Rahovei. Avea mai tîrziu să explice agenţilor de poliţie că a fost indus în eroare de panoul indicator din intersecţie care — într-adevăr — pare a fi plantat puţin cis. Adică este puţin oblic faţă de axa drumului, motiv pentru care este mai vizibil dinspre Semaforului. De altfel, multe maşini străine — autoturisme, microbuze, TIR-uri — trec mereu prin faţa Pieţe de pe str. Rahovei de te întrebi unde oare s-or fi ducind (mai ales TIR-urile) ca după cîteva minute să le vezi făcînd cale întoarsă, semn că s-au rătăcit. Biroul de circularţie al Poliţiei municipale a semnalat cazul acestui panou Administraţiei străzilor, dar fără folos. Poate că respectiva administraţie n-a avut timp ... Dar să revenim la traileul nostru. Angajat pe Rahovei şoferul a observat firele de troleu dar şi-a zis că, dacă a trecut pe sub ele pe podul de peste Cibin pe Şos. Alba Iulia, va trece şi acum. (transportul său era agabaritic). A trecut doar pînă în intersecţie, unde a agăţat violent cu cabina wolei reţeaua aeriană. Din cauza smuciturii s-au rupt şi 3 stilpi de beton din bucla de întoarcere a troleibuzelor. Unul dintre stilpi a căzut pe un troleibuz, deteriorîndu-1. Bine că n-a căzut peste oameni. In intersecţie, reţeaua a fost distrusă în proporţie de 80 la sută, iar pagubele la troleibuz se cifrează la 50— 60 mii lei. Cîteva zile sibienii au fost nevoiţi să se lipsească de serviciile lui T 2 şi T 6, transportul în comun fiind perturbat. (Ion S.). Cum se poate obţine pensia de întreţinere în străinătate Prin L 26/91 publicată în MO 54/91, România aderă la Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, Convenţie încheiată la New York la 20 iunie 1956. Creditorii români ai pensiei de întreţinee au latitudinea de a solicita judecata de fond a cauzei în străinătate (fiind în acest scop scutiţi de taxe şi cheltuieli judiciare) sau de a cere instituţiei intermediare străine, iniţierea procedurii de recunoaştere şi executare a hotărîrilor pronunţate de instanţa română. In conformitate cu L 26/1991, Statut de instituţie intermediară au Barourile Judeţene de Avocaţi şi Baroul de Avocaţi al Municipiului Bucureşti. Actele necesare întocmirii dosarului care se va trimite în străinătate, sunt: cerere către Ministerul Justiţiei de a trimite dosarul la instituţia intermediară desemnată de statul debitorului, cerere către instituţia judiciară străină competentă, copii legalizate pentru uz extern de pe actele de stare civilă, dovezi privind resursele materiale şi situaţia familială a creditorului, procură pentru împuternicirea instituţiei intermediare de a reprezenta creditorul, o fotografie a ere- JURIPIC I ditoruluî şi a debitorului, toate acestea in 3 exemplare, precum şi menţionarea domiciliului debitorului sau — în caz de necunoaştere a acestuia — al unui minim de date menite să faciliteze identificarea debitorului. In cazul în care se solicită doar executarea In străinătate a hotărlrii instanţelor române, creditorii îşi vor alcătui dosarul astfel: cerere către Ministerul Justiţiei, cerere către instituţia judiciară străină competentă pentru a recunoaşte şi Încuviinţa executarea hotărârii judecătoreşti române şi acordarea scutirii de cheltuieli judiciare, copie legalizată a hotărârii judecătoreşti definitive şi executorii, procură pentru împuternicirea instituţiei intermediare de a lua măsurile de obţinere a „exequateur“-ului, toate aceste acte în 3 exemplare, traduselegalizat în limba statului în care urmează a fi trimise. Obţinerea pensiei de întreţinere de către creditori este posibilă în următoarele State: Algeria, Argentina, Australia, Austria, Barbados, Belgia, Brazilia, Anglia, Burkina Faso, Cap Verde, Cehoslovacia, Rep. Centrafricana, Chile, Cipru, Danemarca, Exador, Elveţia, Filipine, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Guatemala, Haiti, Israel, Italia, Iugoslavia, Luxemburg, Maroc, Monaco, Niger, Noua Zeelandă, Norvegia, Olanda, Pakistan, Polonia, Portugalia, Spania, Sri Lanka, Suedia, Surinam, Tunisia Turcia, Ungaria Vatican. Monica UDREA Guhiek Anul CVI, nr. 473 Deschiderea noului an universitar (urmare din pee ) care sui rezolvat în timp record această problemă. Cu sprijinul Primăriei şi al Prefecturii Sibiu, Universitatea a primit un sediu pentru Rectorat şi a demarat lucrările de construcţie a Facultăţii de Medicină, a Campusului universitar care va număra 11 obiective şi a unei clădiri anexă a Facultăţii de Inginerie, în ciuda faptului că rectorul Universităţii a demisionat, anul universitar începe bine, colectivul universitarilor sibieni fiind decis să depăşească toate problemele care s-ar putea ivi pe parcurs. De altfel, o dată cu mutarea în alt sediu a Liceului Pedagogic, Universitatea va prelua încă 12 săli destinate diferitelor laboratoare şi sălilor de curs. A fost de asemenea „recuperată" clădirea Casei de Cultură a Studenţilor, şi, Primăria Sibiu, a promis să acorde pe parcursul acestui an Universităţii sibiene şi un spaţiu adecvat funcţionării unei Case a Universitarilor. Deci, anul universitar debutează cu optimism! Un optimism larg reflectat, de altfel, şi in luările de cuvînt prilejuite de festivitatea de deschidere. Dl. subprefect Romeo Trifu a adus pe scena Casei de Cultură un călduros salut al Prefecturii Sibiu pe adresa Universităţii care imprimă şi va imprima Sibiului o tentă de centru cultural din ce în ce mai puternică. Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală, şi dl. prof. preot Constantin Voicu, precum şi dl. general locotenent Stoinea, comandantul Garnizoanei Sibiu au salutat începerea noului an universitar sub noi auspicii şi cu o nouă programă de învăţămînt destinată studenţilor teologi şi militari. Oaspeţii străini, lectori ai universităţilor din Germania şi Statele Unite, dl. Joachim Stübber şi d-na Elisabeth Harold, şi-au mărturisit în alocuţiunile ţinute bucuria de a se pune la dispoziţia studenţilor sibieni în acest an de studiu şi speranţa dobîndirii unui beneficiu reciproc în urma acestei experienţe inedite la Sibiu. Dl. prorector Moise Tuţurea a declarat deschis anul universitar 1991—1992 cerînd tuturor participanţilor la procesul de învăţămlnt seriozitate şi dăruire şi asigurîndu-şi studenţii că încă din prima zi, toate, absolut toate activităţile didactice — se ..vor desfăşura normal. Festivitatea s-a deschis şi s-a încheiat cu intonarea de către corul Mitropoliei a imnului universitar şi a imnului Republicii. începutul acestui al doilea an de funcţionare a Universităţii Sibiu ne îndreptăţeşte să prefigurăm impunerea definitivă a Şcolii sibiene superioare atît în ţară cît şi peste hotare. Deci ,., „Vivat Alma Mater Sibiensis!“ 3 SlBI „Dote Iar“, 13,30; Arti eerolu 12; y Tine ponte 11; 15 MEI sul: tlantk 13,15; Invitaţie la bazinul Olimpia Pentru cei cărora nu le-a ajuns o „lungă vară fierbinte“ să înveţe a înota, cochetul bazin „OLIMPIA" vă stă la dispoziţie în acest mohorit început de toamnă ... Luni, 30 septembrie a.c. a început un nou curs intensiv de învăţare a înotului, cu o durata de două săptămîni, sub îndrumarea unor cunoscute şi competente cadre — profesori de înot de performanţă din Sibiu. Agreabilele „şedinţe de iniţiere" au loc zilnic (mai puţin sîmbăta şi duminica), de la orele 9, 10,30 — dimineaţa şi 16,30; 18 — după-amista. înscrierile se mai fac la Administraţia bazinului, astăzi cu o jumătate de oră până la începerea cursului. Pentru cele 10 şedinţe se percepe o taxa de 100 lei. 10,00 10,10 lei, 10 tic. (Front Super Călător 12,35 l 13,10 - 14.00 Vîrsta Muzici rinţi. 15,20 15,30 ! 16.00 C străine folclor ghii. 1 Salut, Conflu certeganiza Zilei muzici ne dir de cor televiz tualită 21.00 nomic, nemate şi fol 1941). Parian taalitâ Steam Famantur ! (rezun 0,30 F progr. Cem lui pi goste" 16; 18. IX. sub i CISI ta“, p AGI conțin OU» „Milă (17; 1 COP ti mile 18). APOSLexn: 1$AZ tiota, Ionii“. Ocn, ră mi AVE știri“. TAL ra re« G2 (Mete Vrei domin şi că mai nceput trepta maia însoţi cări va su denat perati vor fi şi 1 maxin de gr.