Tribuna, iulie-septembrie 1992 (Anul 108, nr. 661-726)
1992-09-15 / nr. 715
Săraci în ţară săracă In vreme ce partidele politice, cită frunză şi iarbă, îi trec românului nostru pe sub nasoala cu bunătăţi şi-l ademenesc cu iluzia şi promisiunile viitoare aie linui trai bun şi îmbelşugat, într-o turbată şu dur ce in ce mai penibilă campanie de vina: voturi, acesta — sufocat de preţ,urbea inflaţionistă a vorbelor fără acoperire — abia mai are răgazul să constate că alunecă, rapid şi sigur, pe toboganul sărăciei. Al unei sărăcii cronice şi tară leac ... Recent, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a dat publicităţii nişte constatări care ne dovedesc că, intr-adevăr, sărăcia nu mai este doar o poveste cu „bau-bau", ci o realitate crudă pentru mulţi români. I Pe o scară a veniturilor individuale lunare a unor categorii ocupaţionale sau de populaţie neocupată, treapta cea mai de jos revine casnicei, cu circa 3 000 EDITORIALUL Z 1K & 1 lei, iar cea mai de sus întreprinzătorului — cu peste 100 000 lei. in categoria celor cu venituri lunare sub 20 000 lei intră: casnicele, șomerii, țăranii, pensionarii, cadrele cu studii medii, muncitorii.’ Analizind dispersia sărăciei pe cupluri familiale selective, rezultatele sunt şi mai relevante. Se constată, de pildă, că în prezent veniturile cele mai mici pe o persoană (sub 10 000 lei lunar) le au, în ordine, următoarele familii: şomer + casnică, şomer + muncitor, pensionar casnică, şomer + şomer, muncitor- muncitor. O anchetă sociologică naţională valabilă pentru 1992 a demonstrat că 73 la sută din eşantion dispune de venituri lunare sub 11 000 de lei pe persoană, iar 15 la sută din populaţie se află sub pragul de subzistenţă. Acestea sunt statisticile! Iar realităţile — îndrăznim să spunem — sunt adesea şi mai crunte. Cum am ajuns aici, cit de profundă e sărăcia în care ne zbatem, cit de reală şi obiectivă sau cit de aparentă, trecătoare şi artificială — acestea sunt întrebări ce pot naşte deja infinite speculaţii. Mult mai dureroasă este constatarea că, de tot ce-am citit, auzit şi văzut un turn ru preeectoral, nimeni nu avansează o strategie credibilă şi realistă a eradicării sărăciei. Nimeni nu ne spune esenţa esenţelor: cum va face ca această ţară sărăcită şi sleită, cu visteria goală, cu cîmpiile pustii şi fabricile Încinse, să redevină bogată şi plină de viaţă. Pentru că, dacă săracii dintr-o ţară bogată mai au o şansă, săracii ţărilor sărace nu trăiesc decit sub semnul sentinţelor definitive. TRIBUNA Anul CVin. Nr. 715 Marți, 15 septembrie 1992 8 padini I0 lei CINE NE VA CONDUCE ? Se mai trage şi peste ţintă în continuarea trecerii în revistă a opiniilor de presă despre prezidenţiabili, să ne ocupăm de ziarele opoziţiei de azi, care se şi vede la guvern în toamnă. ,,Dreptatea" ţărănistă, care continuă, fireşte, să se înverşuneze împotriva lui Ion Iliescu mai cu seamă, cerînd chiar suspendarea sa de către un parlament, care altminteri abia mai are suflu să facă treburile absolut obligatorii, insistă mai cu seamă pe trecutul comunist al actualului președinte, în loc să ochească un punct mult mai vulnerabil al acestuia și anume rezultatele dureroase ale regimului post-revoluţionar, care, oricum îi va purta numele. Iată o tuşă semnificativă din portretul pe care îl face ziarul d-lui Coposu, confruntat şi cu o rebeliune a unor tineri gazetari, lui Ion Iliescu: „Omul care a ştiut nu numai să urce (...), şi mai cu seamă să se conserve în acele ultime decenii de tot mai pronunţată alterare a dictaturii ceauşiste, are majore calităţi de adaptare“. „Cotidianul" lui Ion Raţiu îi ţine hangul, menajîndu-l doar pe Mircea Druc, catalogat condescendent ca „unionist entuziast şi onest", dar „vetust", uitând că şi ex-premierul moldav a fost „nomenklaturist“. In schimb, cu excepţia lui EmilConstantinescu, ceilalţi candidaţi la şefia statului nu sunt decît „personajele emblematice“ ale unor „structuri neocomuniste", care le vor duce spre „autodistrugere“. Mai mult, voinţa personală a lui Gheorghe Funar sau Ioan Mânzatu „nu are cum să fie identică azi, ‘cu voinţa naţională". Admiţînd că cel de al doilea favorit al cursei este, totuşi, Ion Iliescu, „Cotidianul" îl aşază tot în galeria trecutului- „ţintă fixă a celorlalţi cinci, pare a fi o ţintă mereu refolosită, fiecare gaură de glonte fiind repede astupată cu lipici şi buline roşii". S-ar putea prea bine ca, alegînd drept temă predilectă trecutul nedemocratic al preşedintelui încă în exerciţiu, autorii acestei strategii elec(Continuare în pas a Ill-ti OBSERVATOR Oameni de omenie Sîmbătă, 12 septembrie a.c., seara, pe raza comunei Apoldu de Sus a avut loc un groaznic accident de circulaţie: un TIR din Marea Britanie, intrînd pe sensul opus, a lovit o Dacie, după care s-a oprit într-o casă, dărîmîndu-i pereţii. Bilanţ: toate cele patru persoane (o familie cu doi copii) din autoturism şi şoferul TIR-ului şi-au pierdut viaţa. In acele momente, de mare durere şi derută, s-au găsit şi oameni care,păstrîndu-şi calmul şi dînd dovadă de multă înţelegere umană, au intervenit cu promptitudine pentru degajarea şoselei şi eliberarea de sub fiare şi dărîmături a celor cinci trupuri. Este vorba de Firma SC Cibinium H&P SRL (patron dr. Emilian Pătru), ai cărei angajaţi au lucrat întreaga zi de duminică cu toate utilajele de care au dispus. De asemenea, se cuvine subliniat profesionalismul celor de la Serviciul Circulaţie al Poliţiei sibiene. .Oamenii adevăraţi în momentele de cumpănă se cunosc. (n.r.d.) Cine l-a invat pe ex-regele Mihai la Sibiu? Sau... meditaţie asupra invitaţiei* (III) Aşadar, întrebarea care se pune, privitor la invitaţia făcută de dl. Aurel Maxim, viceprimarul Sibiului, fostului monarh Mihai să viziteze oraşul nostru este dacă actul dumnealui poartă sau nu girul legalităţii." Pentru o mai exactă punere în temă, vom apela, ca şi pînă acum, la „izvoare" scrise ... în ziarul 21 RADICAL nr. 428 din 8 august 1992, pe chiar pagina întîi, într-un interviu, dl. viceprimar Aurel Maxim afirmă răspicat: „In activitatea noastră mai presus de orice e respectarea legii", afirmaţie ce dă chiar titlul respectivului interviu. Ziaristul pune o întrebare cu tîlc, încercînd să afle unde este diferenţa specifică dintre primar şi viceprimar. Intervievatul răspunde prompt: „Viceprimarul il suplineşte pe primar în toate activităţile sale". „Toate“? — se întreabă, mirat, gazetarul ... „Toate, conform legii — răspunde ferm dl. Aurel Maxim, şi explică: „Astfel, conform Legii nr. 68, primarul are dreptul să încredinţeze viceprimarului segmente de activitate. Răspund direct în faţa Consiliului Municipal şi a primarului de următoarele sectoare- a) urbanitum, amenajarea teritoriului, construcţii; (continuare în pag a IV-a) Lucian JIMAN * MEDITAŢIE ASUPRA INVITAŢIEI este titlul articolului semnat de dl. Aurel Maxim, viceprimarul Sibiului, publicat în EVENIMENTUL SIRIAN nr. 54 din 1 septembrie 1992. Sper să nu fiu acuzat de plagiat... Economia la ora tranziţiei O nouă emisiune monetară sau şansa unei deblocări financiare — Dialog cu dl. ec. Stelian Braica — directorul Sucursalei Sibiu a Băncii Naţionale — — D-le director, blocajul financiar a generat şi generează foarte multe probleme sociale. Lipsa de fonduri creează multor societăţi comerciale probleme insurmontabile. Ultimul exemplu l-a oferit SC Flaro SA care are de primit peste 800 milioane Iei de la furnizori, dar nu are cu ce plăti cumpărarea de materiale. în decursul ultimilor doi ani s-au încercat trei acţiuni de soluţionare a blocajului financiar, acţiuni care au eşuat lamentabil. S-a ajuns din nou în situaţia în care decontările fără numerar între agenţii economici înregistrează aceleaşi carenţe, plăţile neputîndu-se efectua tot din cauza blocajului financiar. „Flaro“ a fost doar un exemplu. Implicaţiile acestui blocaj sunt însă mult mai mari şi afectează întreaga economie. S-au încercat diverse explicaţii. Ca specialist in domeniul financiar, vom ruga să explicaţi cauzele care au generat acest blocaj financiar, dar mai ales să punctaţi ce perspective se întrevăd pentru atenuarea lui. Asupra blocajului financiar s-au făcut nenumărate aprecieri, atît deătre specialişti din instituţiile centrale cit şi din partea d-voastră, a ziariştilor. S-a concis în final că vinovaţi de acest blocaj financiar se fac Ministerul Economiei şi Finanţelor şicontinuare in pag a 111 a ’5S,, A consemnat Dumitru MANIŢIU t„t.jret!£2rg=... VA/rtg›f t» -n »■‚=. -yr* ’ HMatmf' y B f il Y Ai W f'M î Btfi (La* 4 M V 11 $ ■sta., A'fest FLORIDA — ...__.' i {r Vyj;ah»tf-as Wy, v.°‚* ă j Greva foamei la 73 de ani Talpă Gheorghe, de 73 ani, bolnav de scleroză cerebrală, hepatită cronică, avind deficiențe de auz, neștiutor de carte, veteran de război cu certificat nr. 68679, voluntar in regimentul de infanterie intre anii 1943—1945, declară greva foamei începind cu data de 16.IX. 1992 pînă la limita de rezistență a organismului. Greva este datorată Tribunalului judeţean Sibiu, care nu i-a admis recursul civil nr. 1175/8.09.1992, dosar 7038/ 91, privind înșelătoria la care a fost supus prin vînzarea casei la suma de 25 000 iei (dînsul crezînd că este vorba de un contract de întreţinere), fapt ce-l pune în situaţia de a nu mai avea, la ora actuală, un acoperiş deasupra capului. Cine ar putea să ajute acest veteran de război lipsit de orice mijloace de subzistenţă? Este inadmisibil, şi inuman ca la 73 de ani, la un stadiu avansat de boală, acest om să nu mai aibă nici un adăpost. Sintem convinşi ca omenia concetăţenilor noştri nu şi-a spus încă ultimul cuvînt. A.l. CURIERUL OMULUI DE AFACERI In această săptămină, in toate chioşcurile de difuzare a presei puteţi cere un nou număr din publicaţia noastră bilunară. Vainvitam la o nouă intilnire cu rubricile consacrate: Index-economia de piaţă, Bursa zilei, Zig-zag pe Mapamond. Vă oferim o afacere avantajoasă, în acest număr: Conferinţa de presă prilejuită de Seminarul româno-german de la Sibiu şi un studiu privind „Tendinţele în managementul american“.