Tribuna, octombrie-decembrie 1993 (Anul 109, nr. 988-1052)

1993-10-01 / nr. 988

ntr Un cotidian central de mare tiraj a publicat recent secvenţe din rezultatele unui sondaj iniţiat de Institutul Academiei Române de cercetare a calităţii vieţii. La întrebarea: „sunteţi mulţumiţi de preocuparea societăţii pentru nevoile de zi cu zi? - răspunsurile denotă o stare de angoasă şi insatisfacţie generală. 85,5% din tineri sunt total nemulţumiţi că nu-şi pot obţine o locuinţă; 83,7% din cetăţeni acuză imposibilitatea asigurării unui minim de trai; 82% se plâng de nesiguranţa locului de muncă; 77,8% susţin că nu există o protecţie a consumatorilor; 73,4% trăiesc un sentiment de insecuritate vizavi de poluarea mediului; 66% sunt scandalizaţi de neregulile 3CI1EI cronice din transportul în comun; până şi în ceea ce priveşte respectarea drep­turilor şi libertăţilor cetă­ţeneşti, o proporţie substan­ţială (59%) pretinde că acestea sunt o himeră! Pe categorii sociale, trei sferturi din familiile cu copii se consideră total neocrotite de societate. La fel 68,7% din repre­zentanţii vârstei a treia, 66,4% din şomeri, 51% din orfani şi 43% din handicapaţi... Ce altă concluzie putem tra­ge de aici decât că poporul român prezintă tot mai vădit simptomele din ce în ce mai accentuate ale unei maladii ce reprezintă un amestec ciudat de nemulţumire, descurajare şi neputinţă? Să fim­ bine înţeleşi- nu este nemulţumirea aceea creatoare, capabilă să descătuşeze energii, ci pare mai curând o prăbuşire interioară, un marasm moral greu de vindecat. Ea vine din credinţa că nimic promiţător nu se mai poate petrece, că singurul drum este din rău în mai rău, că omul singur, ca parte, cu forţele lui plăpânde nu mai poate influenţa sau salva întregul. Ea vine din lipsa de încredere cronică în ziua de azi şi de mâine, în competenţa şi buna credinţă a oamenilor puşi să conducă nava aceasta greu încercată. Că este aşa o dovedesc nu numai sondajele, dar şi starea generală de spirit, lesne sesizabilă. Când se va putea întări moral românul, recăpătându-şi lumina din suflet şi încrederea? Când se va scutura de false drame existenţiale şi va lua necazurile reale de coame dându-le de pământ? Greu de spus, greu de prevăzut. Un lucru este cert: măcinându-ne aşa cum ne măcinăm acum pentru un aşa­­zis „capitalism confort II“, n­­e mai putem duce multă vreme. TRIBUNA Excursie la Blagoevgrad Agenţia de turism FAN TOURS şi Agenţia „PRIMA ARDELEANA“ din Sibiu or­ganizează o excursie la Bla­goevgrad (Bulgaria) pentru vi­zionarea meciului retur din cadrul „Cupei Balcanice“ dintre Pirin şi F.C. Inter. Preţ infor­mativ - 24.000 lei, înscrieri şi informaţii suplimentare la hotel „Silva“ (în parcul Sub­arini), telefon 44.27.48 şi respectiv, la agenţia „Prima ardeleană", te­lefon 41.17.88, până sâmbătă, 2 octombrie 1993. Grăbiţi-vă, locuri limitate! li]l£ Tribuna COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEȚUL SIBIU a­nul CIX, nr. 988 I Vineri, 1 octombrie 1993 | 6 pagini, 35 lei (la abonați - 25 lei) . în preajma deschiderii noului an universitar, prof. univ. dr. Dumitru Ciocoi Pop, rectorul Universităţii din Sibiu, declară: "Universitatea nu este numai un factor de echilibru ci şi garanţia unei angajări în efortul de modernizare a României". Luni, 4 octombrie, va avea loc deschiderea noului an universitar. După cum am relatat cu câteva zile în urmă universitatea sibiană a primit vizita unei importante delegaţii americane. Dialogul purtat între delegaţia americană şi conducerea universităţii s-a încheiat cu concluzia potrivit căreia Universitatea sibiană dispune de toate datele pentru a deveni o instituţie modernă, chiar model, nu numai pentru ţară, ci şi pentru această parte a Europei. In ciuda emoţiilor, întotdeauna la fel de noi şi de proaspete care însoţesc startul în noul an de învăţământ, şi al multor griji pe care le aduce acest eveniment, prof. univ. dr. Dumitru Ciocoi Pop, rectorul Universităţii a acceptat, cu amabilitatea ce-l caracterizează, o convorbire cu noi, pentru cititorii ziarului „Tribuna“. Discuţia noastră a abordat următoarele teme: rostul şi menirea unei universităţi pentru continuare în pagina : Ion Onuc NEMEȘ Foto: Andrei BUTA O idee de ochii lumii? Aşa cum arătam data trecută, unul din motivele care au împiedicat formarea de mult preconizatului guvern de coaliţie a fost adversita­tea CDR faţă de PUNR, considerat de Nicolae Manolescu „partid et­nic deghizat“, „faţă în faţă cu UDMR-ul“, pentru că „ în afara spiritului naţional şi al antima­­ghiarismului“, „nu are doctrină“. Am citat aici din interviul acor­dat de Nicolae Manolescu pentru „Expres Magazin“ (nr. din 15 septembrie) la care ne-am mai re­ferit şi de care ne folosim şi în continuare, pentru că aflăm de aici şi alte motive care au împiedicat formarea altui guvern cu alt spri­jin parlamentar decât cel de care se bucură cabinetul Văcăroiu. „Nucleul“ unui partid de coaliţie l-ar putea constitui, în opinia li­derului PAC, „cele şase partide din Parlament care au semnat acordul cunoscut - cinci din Convenţie, plus PD (FSN). Să amintim aici că „acordul cuno­scut“ la care se referă senatorul de Sibiu conţine, între altele, angaja­mentul partidelor amintite de a nu intra decât împreună în guvern. El punea capăt unei nervozităţi stârnit Spre un guvern de coaliţie de în rândul aliaţilor PNŢCD după convorbirile de la începutul verii dintre Corneliu Coposu şi Ion Ilies­cu, ce alimentaseră, în pofida tutu­ror dezminţirilor, zvonuri după care PNŢCD, de departe cel mai bine reprezentat în parlament dintre toa­te partidele actualei opoziţii, ar pu­tea accepta singur să participe la exerciţiul puterii. Potrivit opiniei lui N. Manolescu, la coaliţia CDR-PD(FSN) s-ar pu­tea ralia şi PDSR, cu condiţia de a se „angaja limpede“, „deschis“ formulat, „la relansarea reformei economice, cu toate componen­tele ei“. Cam aceasta ar fi propunerea făcută de opoziţie preşedintelui Iliescu. Acesta însă, ar fi dat îna­poi. „Reîntors din America latină - spunea N. Manolescu despre I.Iliescu - a făcut o declaraţie, că va remania guvernul şi vom­­ rămâne deocamdată în formula în care am fost (...) şi... „Ghideţi - cum a spus domnia sa cu un bar­barism - să etapizăm lucrurile“. Cu alte cuvinte, deocamdată nu se vrea mai mult. De aici, acuzaţia că de fapt, când i se­ propune „nu vrea decât să arunce praf în ochii lumii“, „nu vrea să cedeze din puterea pe care a acumulat-o, conform Cons­tituţiei, în ultimii doi ani". OKtMKIIV.­TOK în vizită la Sibiu O delegaţie a Bundestagului din Germania se preocupă de intensificarea raporturilor dintre cele două ţări Ieri dimineaţă, la Cercul Militar din Sibiu conducerile Prefecturii, Consiliului judeţean, Primăriei şi reprezentanţi ai unor instituţii econo­mice, culturale şi sociale au primit o delegaţie a Bundestagului din Germania, constituită din doamna Kästner Susanne, vicepreşedinta Grupului de prietenie româno-germană, domnul dr. Uwe Kunstner, manager economic al S.P.D. şi domnul Francke Klaus din partea CDU şi CSU. Până în prezent delegaţia a avut întâlniri similare în Bucureşti şi Timişoara, după Sibiu, aceasta deplasându-se la Braşov. Vinita are drept scop edificarea membrilor delegaţiei asupra unor pro­bierte cu caracter regional, în concret fiind urmărite patru ţeluri: inten­­sifcarea relaţiilor de cooperare la nivel parlamentar între Germania şi România; abordarea şi inventarierea unor aspecte economice concrete privitoare la posibilitatea intensificării schimburilor între parteneri din cele două ţări; verificarea domeniilor în care guvernul german a ajutat poporul român; măsura în care aceste ajutoare au fost transpuse în practică, dacă există şi alte dorinţe pentru viitor; asigurarea şi integra­rea României în cadrul sistemului securităţii europene. Discuţiile pe aceste teme au avut drept suport explicaţiile şi detaliile oferite de domnul Traian Muntean, prefectul judeţului, ing. Romeo Trifu, preşedintele Consiliului judeţean, ing. Sorin Şerbu, primarul municipi­ului şi ing. Nicolae Popescu, vicepreşedintele Camerei de Comerţ, In­dustrie şi Agricultură. Ion Onuc NEMEŞ Foto: Fred NUSS 'Exwulivi' In1rlligrnnk llrvirw CĂTRE CE TINDE FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL de William Engdahl însuşi ziarul Financial Times aseamănă reţetele deja defavorabile ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu timpurile barbare când depresiunile erau tratate de psihiatri cu şocuri electrice. De ce totuşi ţările fost comuniste sunt constrânse să adopte „terapia de şoc“? în spatele ei se ascunde mai mult decât „magia pieţii libere“. 1. In multe ţări est europene este din păcate, foarte răspândită convingerea că FMI poate ajuta la redresarea economică ruinată de­­a lungul deceniilor sub dictatul r­­icovit. FMI va ajuta la ini­carea standardului de viaţă şi la înnoirea industriei. Această erezie poate duce la o înrăutăţire a situaţiei din Europa de Est dacă nu găsim repede o altă formulă. La 2 ianuarie 1991 guvernul Rusiei a impus economiei sale aşa zisa „terapie de şoc“. Ministrul Igor Gaidar şi-a însuşit programul formulat de un cerc de consilieri economici sub conducerea tânărului profesor de 36 de ani de la Univ. Harvard, Jeffrey Sachs şi a economistului suedez Anders Aslund din Stockholm. Guvernul rus a liberalizat preţurile la cele mai importante bunuri de consum. Se spune că preţul celor mai importante bunuri de consum s-a înzecit sau a crescut de 12 ori. Programul elaborat de Sachs a fost coordonat în strânsă legătură cu FMI, într-un raport special din dec. 1990 înaintat grupului celor 7 (G7) FMI explica: „mai bine ar fi de găsit un program de reforme în etape, dar noi nu cunoaştem un asemenea drum. Consolidarea finanţelor cere o reducere drastică a deficitului bugetar, absorbirea creanţelor bancare (ceea ce însemna devalorizarea conturilor particulare) stoparea condiţionată a creditelor, iar dobânzile care depăşesc ratele de inflaţie să fie îngheţate. Raportul FMI recunoaşte că „stabilitatea financiară“ nu înseamnă implicit crearea unei „pieţi libere“. FMI cere, în vederea stabilităţii financiare, o „rapidă liberalizare a preţurilor“ împreună cu „liberalizarea comerţului“. Aceste măsuri nu se pot lua fără a atrage după sine o reducere a producţiei şi creştere a şomajului. Ce este această politică a FMI şi ce scop urmăreşte în ţările est europene (va umili) 1*11114*1Iv «l«fc VIMllTI1 Puterea economică a judeţului, în cifre La 31 august 1993, în judeţul Sibiu erau înmatriculate 6659 fir­me, structurate astfel: * regii autonome - 23 * organizaţii cooperatiste 87 * societăţi pe acţiuni - 240 * persoane fizice şi asociaţii fa­miliale - 346 * societăţi cu răspundere limitată - 5321; * societăți în nume colectiv - 603 * societăți în comandită simplă -39. După forma de capital, cele 6659 aparţin: capitalului de stat - 350; capitalului privat - 6309. Din totalul unităţilor comerciale existente în judeţ la aceeaşi dată, 527 erau cu capital mixt. Tribuna sporturilor nr. 184 Luni 4 octombrie a.c., în toate chioşcurile de difuzare a presei, găsiţi săptămânalul nostru. „Tribuna sporturilor“ nr. 184, cu un sumar bogat: * Fotbal- divizia naţională, divizia A, divizia C, Campionatul judeţean * Clasamente * Rugbiy, divizia A * Handbal, div. B * Sportul in lume * Informații * Foto. Ca în fiecare număr - programul săptămânal TV. EXPOZIŢIE DE CARTE La Biblioteca ASTRA a fost deschisă o expoziţie tematică lunară de carte. Sunt prezente în vitrine nume prestigioase ale istoriei şi culturii naţionale, personalităţi care s-au născut şi s-au stins în luna octombrie: Mitropolitul Dosoftei, Mihail Halici, Valentin Frank von Frankenstein, Dimitrie Cante­­mir, Dinicu Golescu, Ioan Puş­­cariu, Nicolae Văcărescu, Geor­ge Baronzi, Nicolae Beldiceanu, Zaharia Carcalechi, Teodor T. Burada, Mihail Străjanu, Dimi­trie Ralet, Petre T. Missir, An­drei Bârseanu, Alexandru Papiu Ilarian , Andrei Mureşan, Cipri­­an Porumbescu, Grigorie G. Tocilescu, Neofit Scriban, Alecu Donici, Şt. O. Iosif, Simion Mehedinţi, G. Ranetti, Mihail Sorbul, Constantin Lecca, Pe­­trache Poenaru, Ion Codru Dră­­guşanu, Duiliu Zamfirescu, Eu­gen Lovinescu, Perpessicius, Vasile Voiculescu, Alex Rose­­tti, Gheorghe Sion, Anton C. Bacalbaşa, Gheorghe Mihail Zamfirescu, Gheorghe Missail, Virgil Oniţiu, Alexandru Dima, Scipione Bădescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Danga, St. Petică, B. Fundoianu, Ana Tăl­­măceanu, Ion Dacian, Ionel Bu­­dişteanu, Ion Voicu, Alexandru Davila, Gib. I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, Pompiliu Mareea, Alexandru Andriţoiu, Ioan Gri­­gorescu, Veronica Porumbacu. Veniţi să răsfoiţi pagini de istorie şi cultură românească!

Next