Tribuna, octombrie-decembrie 1994 (Anul 110, nr. 1247-1311)

1994-10-01 / nr. 1247

Anul CX, nr._1247 / sâmbătă, 1 octombrie 1994 TRIBUNA America e o altă lume ... La 23 septembrie 1970, când era în toi războiul din Vietnam, Katherine Ann Power, o studentă americană, împreună cu patru complici a atacat State Street Bank & Trust Co. din Boston, jefuind 26.000 dolari. La plecare, într­­un schimb de focuri, Walter Schroeder,un poliţist de 42 de ani, a fost ucis. Katherine a condus maşina comandoului care, ulterior, a­ anunţat că acţiunea a fost organizată ca semn de protest împotriva războiului din Vietnam şi a invadării Cambodgiei de trupele americane, iar banii au fost donaţi organizaţiei Black Panthers. Pentru a scăpa de pedeapsă (fiind dată în urmărirea FBI-ului) Katherine şi-a schimbat numele, luând identitatea unei fetiţe - Alice Metzinger - născute, ca şi ea,­în 1949, dar moartă şi, o vreme, a bătut America-n lung şi-n lat, activând în cadrul unor organizaţii feministe, in 1979, la 30 de ani a ajuns în orăşelul Corvallis (Oregon), având o populaţie de doar 10.000 de locuitori, i-a plăcut şi-a rămas acolo, ducând o viaţă liniştită, de cetăţean model. S-a măritat cu un contabil, a născut un băiat, şi-a făcut numeroşi prieteni, nimeni nebănuind că "Alice” nu-i alta decât periculoasa Katherine - Ann Power ce se găsea în fruntea celebrei liste de Most Wanted (criminalii cei mai căutaţi în SUA)... Intr-o zi, toţi prietenii ei au primit o invitaţie la masă. S-au strâns vreo 40 de persoane, împreună cu fiul ei Jamie,, le-a distribuit fiecăruia câte o foaie pe care tipărise un poem scris de ea însăşi, apoi le-a spus cine este de fapt şi că nu mai poate suporta această falsă identitate. Trei zile mai târziu, după ce şi-a vizitat părinţii, care o credeau moartă de aproape 25 de ani, "Alice” s-a predat poliţiei din Boston. Avocatul ei, Steven Black - un fost luptător pe frontul din Vietnam - a tratat cu oficialităţile statului, obţinând doar o condamnare la 12 ani de închisoare în locul uneia pe viaţă. "Actele ilegale pe care le-am comis - a declarat fosta revoluţionară - n-au fost determinate de dorinţa de îmbogăţire personală, ci de convingerile mele filosofice şi '"Spirit-rate­. Eram convinsă că trebuie făcut ceva pentru a corecta răul din societate”. Aşa ceva doar în America se poate întâmpla... (n.r.d.) 20 milioane pe apa Sâmbetei Milionarul danez Karsten Ree, sfătuit de nişte “căutători de comori” în adâncurile mărilor şi oceanelor, a acceptat să dea fondurile necesare pentru operaţiunile de scoatere la suprafaţă a submarinului german “U-354”, scufundat în largul coastelor daneze în ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial. Se spunea că este încărcat cu o parte din trezoreria nazistă.­ Operaţiunea l-a costat pe Karsten Ree circa 20 milioane franci şi-n “burta” submarinului au fost găsite câteva zeci de sticle cu vin alterat, imposibil de băut, un binoclu spart și o ladă cu câteva sute de... prezervative, și acestea de nefolosit după ce au stat atâta vreme în apă. Acum, hulpavul milionar vrea să transforme epava submarinului într-un muzeu... Alertă în Italia Imaginea mamei italiene - grasă, veselă, guralivă, înconjurată de o droaie de copii - a devenit ceva de domeniul amintirii.­Conform unor statistici ale ONU, Italia bate toate recordurile în ce priveşte lipsa natalităţii: cu 1,3 copii pe cap de femeie. Peninsula se situează departe de SUA­­ cu 2,1 sau de media mondială care este de 3,3. Cu o asemenea rată a natalităţii, în 20 de ani, în Italia vor fi doi pensionari la un om activ, plătitor de cotizaţie. Ministrul educaţiei a anunţat că, din lipsă de elevi, au fost desfiinţate acum 56.000 de clase. I­nora Ie place politica! George Stephanopoulos este un tânăr de mare viitor. Consilier politic al lui Bill Clinton, George lucr­ează 18 ore pe zi, sarcinile lui fiind multiple: să găsească o idee nouă, să găsească o frază meşteşugită pentru această idee, care să meargă la sufletul americanului, fie el miliardar sau şomer, în timpul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui au fost nopţi când nu dormea decât 2-3 ore, pentru că un discurs care le plăcea celor din Nord, nu ar fi fost pe placul celor din Sud, o frază­ care i-ar fi impresionat pe negri, ar fi putut să provoace reacţii negative în rândul americanilor de origine hispanică. Sub lupa televiziunii, orice lapsus sau eroare poate însemna eşecul campaniei electorale a unui candidat. George îi ştia punctele vulnerabile ale lui Clinton, cele care vor fi speculate de rivali. Ştia, de exemplu că, în tinereţe, Clinton a făcut tot ce-a putut pentru a nu ajunge pe frontul din Vietnam. Cum să transformi­ un punct nevralgic într-unul puternic, un defect într-o calitate. Tocmai aici trebuie un consilier politic să-şi demonstreze calităţile. Fiul unui preot al bisericii ortodoxe din Cleveland, George i-a dat liniile directoare lui Clinton în timpul campaniei pentru preşedinţie. El se află şi în prezent în imediata apropiere a preşedintelui, în semn de recunoştinţă a acestuia pentru serviciile aduse. Grec de origine, George Stephanopoulos iubește politica și, fără a apărea vreodată în prim plan, este unul dintre cei mai influenți oameni din Statele Unite. - Rugăciune de seară Doamne fă ca lăcomia Existentă-n România Care bântuie-n prezent Să dea astăzi faliment. Şi regiilor sus-puse Ce cresc preţu’la produse Dă-le minte înţeleaptă Ca s-apuce calea dreaptă Că de nu, le cântă mierla în clopotniţă la­ Gherla (N. MIEILA) Fumătoare la 117 ani Doamna din fotografie este franţuzoaică, are 117 ani, trăieşte într-un cămin de bătrâni din regiunea Bouches-du- Rhone, se numeşte Jeanne Calment şi­ fumează."‘Am început să trag din ţigară pe la 16-17 ani. Atunci fumam 10- 15 ţigări pe zi. Acum am redus “raţia” la două pe zi. N-am avut niciodată probleme de respiraţie. Din când în când beau şi câte un pahar de porto. La vârsta mea numărul plăcerilor s-a redus foarte mult...” Cu 100 de ani de fumat la activ, doamna Calment cred că bate toate recordurile. Ne vom referi în episodul de astăzi la dispariţiile de oameni, însă nu la acelea în care erau implicate obiecte zburătoare neidentificate. Astfel, vă este desigur cunoscut fenomenul (?) cunoscut sub numele “Triunghiul Bermudelor”. Numai între anii 1945 şi 1965, în zona amintită, au dispărut circa 100 avioane cu aproximativ 1000 oameni la bord. Iată însă şi cazul vestitului “Zbor 19”, caz prezentat de Dan D. Fărcaş în cartea sa “Extratereştrii printre noi...?” Cinci bombardiere torpiloare TBM-Avenger, cu un echipaj total de 14 persoane, au decolat în după-amiaza zilei de 5 decembrie 1945 de la Fort Lauderdale (Florida - SUA), pentru un zbor obișnuit de antrenament de circa 500 kilometri. Zborul trebuia să dureze două ore însă combustibilul ajungea pentru cinci. După o oră de zbor, comandantul C. Taylor (2500 ore de zbor la activ) anunţă că busolele s-au defectat şi că escadrila se pare că a deviat de la traseu, necunoscând unde se află şi cum să se întoarcă la bază, în următoarele două ore, contactele radio, sporadice şi tot mai slabe, evidenţiau că piloţii, cu convingerea că s-au rătăcit deasupra Golfului Mexic, încercau să regăsească pământul zburând spre nord-est. Straniu era că, admițând că busolele se defectaseră în blo­c, Soarele trebuia să se vadă tot timpul, făcând orientarea perfect posibilă. între timp, de la bază este trimis în căutarea lor un hidroavion cu un echipaj de 13 membri, dotat cu echipament de salvare. Nu peste mult timp, însă, se pierde legătura radio și cu hidroavionul. în­ locul în care ar fi trebuit să se afle în momentul întreruperii contactului radio, un petrolier a raportat că a observat o izbucnire de lumină și, mai târziu, o pată de ulei pe apă. Prin dispariţiia escadrilei şi a hidroavionului, forţele armate americane au înregistrat cea mai mare pierdere în timp de pace. Cinci zile, o suprafaţă de 650.000 kmp, cuprinzând zone din Atlantic, Florida, Golful Mexic şi Caraibe a fost cercetată de un mar­e număr de avioane care au efectuat în total 4100 ore de zbor la cca 100 metri deasupra apei. Nici o urmă nu a fost găsită. . Razván MARCU Lumi paralele Dispariţii Pagina 3 In SUA fiecare individ visează că, într-o zi, va ajunge milionar, că doar de aceea este "ţara tuturor posibilităţilor”. Bineînţeles că, până la urmă, cei mai mulţi mor tot săraci, privind cu jind la casele, la limuzinele, la locurile exotice prin care-şi petrec vacanţele cei avuţi. Totuşi, unii reuşesc să devină milionari. Este cazul domnişoarei din imagine, pe nume Marjorie Thoresoi dansatoare într-un cabaret din New-York. într-o seară, după un spectacol, directorul cabaretului a invitat-o la el în birou, i-a făcut cunoştinţă cu un prieten care o remarcase şi-a întrebat-o dacă acceptă să se­ culce cu el . (ştiind, probabil, că nu se dă înapoi de la asemenea aventuri pasagere). Marjorie, însă, a făcut pe ofensata, a plecat val­­vârtej, l-a dat în judecată şi-a câştigat procesul, instanţa obligându-l să-i plătească angajatei sale 4 milioane de dolari daune morale... Vorba ceea: scopul scuză mijloacele. “^Uio^fameie cu vte­­fienie femeile Majoritatea femeilor este obsedată de greutatea corporală: cele slabe vor să se îngraşă, cele grase nu ştiu ce să mai facă pentru a slăbi. Şi, uite aşa, la nenumăratele probleme cotidiene se mai adaugă un stress. Revista franceză “Marie Claire" publică două interviuri paralele cu două tinere: Manu, 21 ani, 1,80 m, 85 kg şi Maguy, 21 ani, 1,68 m, 45,6 kg. Cele două au fost colege de şcoală. Părăsite de prietenii lor, s-au mutat împreună. Manu­: “îmi găsesc greu haine pe măsură şi pantofi, deşi n-am picior chiar aşa mare (nr.41). De aceea, ca să nu trebuiască să­­mi fac la comandă, fiindcă nu-mi ajung banii, mă îmbrac la magazinele pentru bărbaţi, unde găsesc pantaloni, sacouri, cămăşi pe măsură”. Magny: “Pentru mine e simplu pentru că mă îmbrac la magazinele pentru copii, iar lumea nu-mi dă vârsta pe care o am. întotdeauna am fost mică şi slabă, deşi în familia mea toţi sunt solizi. în copilărie m-au îndopat cu vitamine şi mă duceau de câteva ori pe an la doctor să vadă dacă nu-s bolnavă de nu pun nimic pe mine". Manu: “Eu am început să mă îngraş pe la 16 ani. Am o poftă de mâncare nemaipomenită. Mi-am propus de nenumărate ori să încep o cură de slăbire, dar nu pot. Sunt ospătăriţă într-un restaurant şi când nu prea­ avem clienţi, mă retrag în bucătărie şi mănânc câte ceva”. Magny: “Şi eu mănânc foarte mult, dar nu se prinde nimic şi mă enervează când cineva se uită cu milă la mine şi-mi spune cu reproş: ar trebui să cheltuieşti mai puţin­ pe îmbrăcăminte şi să mănânci mai bine!" Manu: “Ar trebui să fac sport, dar n-am timp şi, s-o recunosc, când aş avea, mi-e lene. Măcar de-aş putea renunţa la dulciuri. Mă abţin 3-4 zile şi când scap într-o cofetărie, fac prăpăd. Oricum, acum arăt bine. Să mă fi văzut când aveam 90 de kg”. Magny: “Important este să nu dramatizăm. De exemplu, când suntem bine dispuse, ne facem complimente una alteia: eu îi spun lui Manu că este puternică, este voinică,­este impozantă, că mă simt în siguranță cu ea, iar Manu îmi spune că sunt delicată, că sunt biberou, că arăt ca o fetiţă...” Manu: “Ştiţi ce-i curios, că la restaurantul unde lucrez,, cei care-mi fac complimente şi chiar propuneri sunt bărbaţii mai mărunţei. Pe mulţi i-am văzut cum le lucesc ochii când se uită la pieptul şi la şoldurile mele. Dar cum să te măriţi cu un bărbat mai mic şi mai slab ca tine?” Magny: "Eu sunt avantajată faţă de Manu pentru că mi se potriveşte orice bărbat, deşi, vorba ei, destui se uită mai degrabă la o femeie cu forme mai pline. Oricum, suntem tinere şi, până la urmă, vom găsi şi noi bărbaţii potriviţi. Tot timpul îi spun lui Manu să nu intre în panică fiindcă,­vorba ceea, ce- i al nostru-i pus deoparte”. Adevărul e că frumuseţea fizică-i trecătoare. Caracterul contează. (E. Candid) Unuia care obişnuie să lovească pe la spat Mă roade unul prichindel Sfios şi blând precum un­­miel Să-l devorez nu se cuvine. Sunt lupi destui în MAR­­GINIME! Goana partidelor PUNR şi PRM după posturi de miniştri Patriot înflăcărat - Zise deputatul Tristu - Eu voi fi cu-adevărat Numai când ajung ministru. “Penurie” Bani mărunţi sunt tot mai rari Cum sunt astăzi fete mari. I. MĂRGINEAN La un spectacol de umor Am rămas perplex, deodată Toată lumea încruntată. Mi-a şoptit o babă slută:, - Maică, râsu-i pe valută! George MIEREANU Ofrandele unor corupţi De business, acuzaţi din greu, Ofrande-aduc lui Dum­nezeu, Ca azi, prin bunătatea Lui,­­ Să intre-n lumea... raiului! Unei personalităţi marcante Ca şi eroul de baladă, Azi, cu corupţia se luptă, Dar ce vă spun nu-i o butadă.. leşi-va-nvins, că spada-i... ruptă. Naum Smarandache “Genocid” economic La tranziţia actuală Se adaugă o boală. La produse expirate . Preţuri cât mai piperate. “Concurs” La patroni - mai nou- e moda Junele să treacă proba Dacă tipa nu... cedează, Patronul n-o angajează. Nicolae Mierlă

Next