Tribuna, august 1996 (Anul 112, nr. 1719-1741)

1996-08-01 / nr. 1719

Românului a început să-i fie frică şi de umbra lui. Nu-i mai urmăreşte secu­ritatea, dar el se teme, se ascunde în anonimat a­­tunci când i se cere o păre­re despre un lucru oareca­re, despre o faţă a Româ­niei de azi. Se teme de cel care umblă însoţit şi păzit de vlăjgani, de cel care a ajuns miliardar peste noapte. Dacă-i slujbaş de stat, se teme de “patronul" instituţiei care, dacă-i fesenist, spre exemplu, iar el, simplu slujbaş, este, să zicem, peunerist, riscă să i se găsească nod în papură şi să fie dat afară. Este incredibil, dar adevărat. O mafie politică locală s-a împroprietărit în oraşe şi comune cu diverse instituţii de stat, finanţate de stat, şi nu-i prea acceptă ca sluj­başi ai respectivei instituţii decât pe cei de-o culoare politică cu el, adică cu şeful. Ne-au fost povestite câteva cazuri de un om venit din­tr-altă parte a ţării şi ne-am speriat. Apoi, convinşi că în oraşul nostru, în judeţul nostru, asemenea treburi nu se întâmplă, ne-am liniştit. Cum ziceam la început, ro­mânului a început să-i fie frică. Deşi, el plăteşte poli­ţistul, dar tot el trebuie să se apere de un eventual agre­sor, el trebuie să-şi păzească casa de vreun eventual hoţ. Românul se teme de justiţie, se teme de procuratură, se teme de SRI, se teme de medici, se teme de farma­­­cişti, se teme până şi de gunoieri. Căci el este singur, el este contribuabilul, el îi plăteşte şi-i întreţine pe toţi şi lui i se dă mereu cu tifla. Cu atât mai mult cu cât nu poate fi văzut într-un Mercedes, nici luând masa la cel mai costisitor restaurant din oraş, nici mergând aplecat sub greutatea ghiulurilor şi lanţurilor de aur agăţate de gât, nici însoţit de doi­­trei vlăjgani plătiţi mai bine decât un profesor univer­sitar. Şi cu atât mai mult cu cât, singur fiind, nu le poate face pe toate. Se apără de unul, îl loveşte altul. Dacă nu la propriu, la figurat. Căci România a devenit ţara celor puternici datorită banilor pe care i-au câşti­gat fără muncă şi care sunt curtaţi, cultivaţi şi respec­taţi. Dacă respect se poate numi teama de a nu intra în dizgraţia lui. Şi-atunci, ce-i rămâne de făcut românului? O soluţie ar fi să refuze să-i mai plă­tească pe cei care trebuie să-l apere. Sau să le ceară acestora aplicarea întoc­mai şi la timp a literei legii. Dar unde-i legea, ca să aflăm şi litera ei? TRIBUNA Inspectorul şef al Inspecţiei în Construcţii confirmă că ţiganii construiesc ilegal! • “Conform legii nu trebuia demarată construcţia decât după obţinerea autorizaţiei de construire” - a afirmat ina. DUMITRU GHEORGHE • Inspectorul şef al Inspecţiei în Construcţii, Lucrări Pu­blice, Urbanism şi Amena­jarea Teritoriului din judeţul Sibiu, a confirmat, ieri, faptul că ţiganii construiesc ilegal,­­ declarând că nu trebuia de­marată construcţia decât după obţinerea autorizaţiei de construire, care - adăugăm noi - nu există nici la ora ac­tuală. Iată, însă, pe scurt, “firul” de­­mersurilor făcute de Casa Cioabă pentru realizarea Centrului Creștin al Rro­­milor, pe strada Grâului, în Cartierul Turnișor, continuare în pag. 9 Rázván MARCU Alarmă de gradul zero la Poliţie! “O cacialma, cum rar mi-a fost dat să văd” • pentru că era prea “înzestrat de natură” ... • N­. Sorin M., noul proprietar al autoturismului Audi 80, şofer la RAGCL Mediaş, era cu Niculiţă M., şofer pe salvare în Mediaş şi proprietarul apartamentului unde a fost dusă Iuliana. Cel de-al treilea se oprise, întâmplător, cu cei doi, aşa că i s-a dat drumul, cu scuze... Cei doi au declarat, separat, că au fost, într-adevăr, la Sibiu, unde fac un curs de şoferi pentru categoria D, împreună cu Eugen F., electrician la IRES Mediaş şi Dorin B. Cei patru au declarat acelaşi lucru,de parcă ar fi fost vorbiţi. Mergând vineri cu maşina prin Sibiu, au oprit, în jurul orei 16, “la teatru”. Eugen F. vrând să-şi cumpere o pereche de espadri­le de la chioşcuri, în staţia de troleu era o fată, chiar luliana noastră cu care Eugen a intrat în vorbă. A aflat că se duce acasă, în V. Aaron, în zonn Liceului Energetic. El a invi­­tat-o în maşină, ea a acceptat. Faţă de cei din maşină V.........-------------■ — s-a dat drept studentă la psihologie. Eugen a început s-o “aburească”, că merg la Mediaş să schimbe nişte valută. Vii cu noi? Vin - a răspuns ca­­ că­ nu­ place aventura. La intrarea în Mediaş, Dorin B. a coborât. Ceilalţi trei şi-au continuat drumul până la Eugen acasă, unde acesta a intrat să-şi schimbe hainele. Ca s-o “aburească” în continuare pe Iuliana a minţit că a fost la “tipul” şi a schimbat valuta. Bani avem! S-au dus, apoi, acasă la Niculiţă, care locuia singur, fiind divorţat. Au băut bere în bucătărie. La un moment dat, Iuliana, a zis că o doare spatele. Eugen s-a oferit să-i facă un masaj, în camera alăturată. A frecţionat-o niţel, apoi i-a făcut propunerea direct. Ea a acceptat. Și-a fost să fie o dată..., de două ori bu­curia. Eugen a revenit­ singur în bucătărie și i-a suge­rat să încerce și el, poate că “studenta” nu-l refuză. continuare în pag. 5 Ion SORESCU c. 11" P­romoţia 'gr din Garnizoana Sibiu , de ieri­ n­umele generalului Ion Dragalina COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU Anul CXII, nr. 1719 serie nouă Joi, 1 august 1996 10 pagini - 300 Idi­o la abonaţi -150 lei) Revitalizarea satului românesc Deocamdată... Bruiu, dragostea mea! Ieri, la “împăratul Romanilor", Societatea “ACTA”, cu sediul central, deocamdată, în Cluj-Napoca, a prezentat presei sibiene intenţiile sale cuprinse în PROIECTUL REVITA1996, proiect-pilot care vizează comuna Bruiu din Sibiu. Obiectivul principal al acţiunii este acela de a repopula localităţile rurale, în special cu tineri şi familii provenite din mediul urban, dar şi reabilitarea localităţii Bruiu, ca prim pas, urmând după reintegrarea populaţiei şi alte localităţi, continuare în pag. 10 Dan TOMOZEI Po­lu: Prad­aJUDO ________________Aia_____| O zi fierbinte pentru chiriaşi Aşteptată cu mult inte­res de chiriaşi, data de 30 iulie a reprezentat nu numai o zi călduroasă de vară, dar şi o zi în care cele 4 centre organizate la nivelul municipiului Sibiu au fost luate cu asalt de cei pentru care dreptul de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc a constituit un “ţel", uitând, pentru moment, de greutăţile cotidiene cu care se confruntă. Statistic vorbind, în prima zi, la închiderea orelor de program, au fost înregistrate 1088 de cereri pe cele 4 centre, după cum urmează: Agenţia de Fond Locativ Sibiu, strada A. Șaguna nr. 9 - 402, O.J.C.V.L. str. S. Brukenthal nr. 2, 280, R.A.G.C.L. str. Eschile nr.1­6, 215 și A.D.P.C. str.­ Autogării nr. 7, 191, continuare în pag. 9 D. TITUS

Next