Tribuna, octombrie 1998 (Anul 114, nr. 2304-2330)

1998-10-01 / nr. 2304

Pagina 2 economica a salariatului român in câteva date şi cifre Preţuri de consum Conform datelor puse la dispoziţie de specialiştii PDSR, comparativ cu decembrie 1996, indicele preţurilor de consum din luna iulie a.c. este de 316%. Practic, sub actuala guvernare preţurile de consum au crescut de circa 3,2 ori, iar tarifele de 4,3 ori. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la produse şi servicii deosebit de importante pentru populaţie, cum ar fi carnea de bovine (400%), carnea de porcine (385%), peşte (387%), îmbrăcăminte (425%), poştă şi telecomunicaţii (840%), energie electrică, gaze şi încălzire (470%), transport interurban (390%) şi transport urban (360%). Puterea de cumpărare a românului este de numai 61,3% comparativ cu octombrie 1990 Salariul real (deci puterea de cumpărare a salariaţilor) reprezintă numai 61,3% comparativ cu octombrie 1990 şi este cu circa 20% sub nivelul lunii noiembrie 1996, într-o situaţie mai gravă se află pensia reală. Nejustificate ni se par a fi marile diferenţe între câştigurile salariale medii nete. De exemplu, faţă de salariul din învăţământ, câştigul salarial este mai mare în industria extractivă, precum şi la poştă şi telecomunicaţii de 1,7 ori, la energie de peste 2 ori, iar în activităţile financiar­­bancare de aproape 3 ori. D. MANIŢIU NOUTĂȚI BANCARE * Banca Agricolă Nivelul dobânzilor (% pe an) pentru credite de consum - cu termen de rambursare la 12 luni: 52% - cu termen de rambursare la 24 de luni: 54% - cu termen de rambursare la 36 de luni: 54% Dobânzi pentru depozitele constituite și depunerile efectuate pe carnete de economii (% pe an) -la vedere: 10% - pe 3 luni: 43% - pe 6 luni: 44% - pe 12 luni: 46% Pentru investiţii (timp de 3 ani): 48% Pentru garanţii (timp de 3 ani): 46% Limita minimă a unei depuneri pe termen este de 500.000 lei. Dobânda se calculează lunar. Comision depozite constituite: 5000 lei Comision eliberare numerar: 0,3% * Banca Internaţională a Religiilor Dobânzi la disponibilităţi ce se plătesc la conturi curente şi depozite la termen __________ ____ Constituite de 1. La disponibilităţi din conturile curente Persoane juridice, unităţi de cult şi alte instituţii şi organisme Persoane fizice, personal deservent de cult, CIE 10% 11% 2. La depozite pe Agenţi economici Persoane termen de şi alte instituţii şi organisme fizice 1 lună 47% 47% 2 luni 45% 45% 3 luni 41% 41% 4 luni 46% 46% 6 luni 41% 41% 9 luni 41% 41% 12 luni 47% 47% Suma minimă pentru constituirea unui depozit este de­ 5.000.000 lei pentru persoane juridice și 300.000 lei pentru persoane fizice. V.A. 3 jiläjäln­ä ip Valute în cont Lei1 liră sterlină 15.688 1 dolar SUA 9.238 100 drahme grecești 3.202 1 marcă germană 5.5111 liră irlandeză 13.782 1 șiling austriac 783 100 lire italiene 558 1 dolar australian 5.476 100 yeni japonezi 6.801 1 franc belgian 2671 leu moldovenesc 1.862 1 dolar canadian 6.0601 gulden olandez 4.888 1 franc elvețian 6.658 100 escudos portughezi 5.375 1 coroană daneză 1.4501 coroană suedeză 1.176 1 liră egipteană ~~2.719 1000 lire turcești 33 100 pesetas spaniole 6.489 1 DST 12.711 1 marcă finlandeză 1.810 1 ECU 10.847 1 franc francez 1.6441 gr. de aur, 87.350 Preţurile acţiunilor societăţilor sibiene Societate Preţ de închidere Societate Preţ de închidere ALCOMSIB 3.500 AVRIGUL 2.700 ÎMPĂRATUL ROMANILOR 20.000 SIBIANA 3.700 CIBINUL 10.500 FLARO 3.500 METALCAR 270 AGROTRANSPORT 120 ICOS 310 LIBERTATEA 5.600 CONTEX 300 PĂLTINIŞ 7.000 RELEE MEDIAȘ 8.500 VUTROMETAN 7.800 DACIA TRAIANĂ 2.400 BALANȚA 760 TRANSCOM 210 RETEZAT 3.200 RETRASIB 210 CREIOANE 4.300 CONCEFA 510 SIMEROM 1.500 COMETEX 10.000 AUTOMECANICA MEDIAȘ 2.500 CEMA 3.800 SOMETRA 8.700 iji Vjwmmpa mumm Casa de schimb Cumpărare Vânzare BCR USD DM 9100 5382 9225 5567 BRD USD DM 9060 5377 9260 5553 Banca agricolă USD DM 9065 5402 9290 5588 Banca București USD DM 9100 5380 9300 5510 Casa de schimb Cumpărare Vânzare ASRO (Str. N.Bălcescu) USD DM 9060 5380 9150 5480 PRIMA EXCHANGE (Str. N. Bălcescu) USD DM 9060 5390 9180 5510 OLT VEGAS (Str. N. Bălcescu) USD DM 9040 5400 9150 5500 ROMANIA EXCHANGE (Str. N. Bălcescu) USD DM 9050 5400 9199 5499 Sumarul tranzacţiilor la Bursa de Mărfuri Sibiu Piaţa Futures Contractul pe indicele BMS 1 cu scadenţă la o lună şi la trei luni (valoare contract = 100 lei x indicele BMS 1) Notă: Indicele BET este un „coş de acţiuni“ al societăţilor cotate la categoria 1 a Bursei de Valori Bucureşti. Data 30.09.98 Nr. tranzacţii 3 Nr.contracte 70 Preţ mediu 290 Preţ maxim 295 Preţ minim 285 Preţ închidere 295 Volum (lei) 40.600.000 Poziţii deschise 284 Contractul pe indicele BET cu scadenţă la şase luni (valoare contract ~ 100 lei x indicele BMS 1) Data 30.09.98 Nr.tranzacţii 2 Nr.contracte 20 Preţ mediu 330 Preţ maxim 330 Preţ minim 330 Preţ închidere 330 Volum (lei) 13.200.000 Poziţii deschise 680­0 Contractul ROL/USD cu scadenţă la o lună şi la trei luni (valoare contract = 1.000 $) Data 30.09.98 Nr.tranzacţii 35 Nr.contracte 547 Preţ mediu 9211.48 Preţ maxim 9228 Preţ minim 9193 Preţ închidere 9226 Volum (lei) 5.038.680.000 Poziţii deschise 814 Contractul ROL/USD cu scadenţă la şase luni (valoare contract = 1.000 $) Data 30.09.98 Nr.tranzacţii 0 Nr.contracte 0 Preţ mediu 9800 Preţ maxim 98300 Preţ minim Preţ închidere Volum (lei) 0 Poziţii deschise 14 Contractul ROL/DEM cu scadenţă la o lună şi la trei luni (valoare contract = 1.000 $) Data 30.09.98 Nr.tranzacţii 27 Nr.contracte 697 Preţ mediu 5489.49 Preţ maxim 5507 Preţ minim 5480 Preţ închidere 5506 Volum (lei) 3.826.180.000 Poziţii deschise 792 Contractul ROLVDEM cu scadenţă la şase luni (valoare contract­e 1.000 $) Data 30.09.98 Nr.tranzacţii 0 Nr.contracte 0 Preţ mediu 0 Preţ maxim S­ 1 DB Preţ minim Preţ închidere Volum (lei) 0 Poziţii deschise 0 Tribuna 1 octombrie 1998 Puncte de vedere cum­ se poate milalizii iijji'ii'iilinra româneira? în contextul actual al reformelor social-economice din ţara noastră agricultura trece prin momente grele legate, în bună măsură, de modul de organizare, de folosire a mij­loacelor de producţie şi a forţei de muncă din domeniu. Pentru a afla cauzele care determină eficienţa scăzută în acest sector ne-am adresat dlui ing. drd. exp. Gheorghe APETROAE, vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România. - Domnule vicepreşedinte, cum se vede de la nivelul SIAR agricultura româ­nească?­­ Variile reglementări funciare şi de organizare a agriculturii au generat noi forme de proprietate în agricultură şi structuri agrare şi sociale rurale de tranziţie care, în situaţia actuală, nu pot determina imediat convergenţele interfac­­toriale de stabilitate şi de optim tehnic şi economic, nu pot asigura interferenţa sinergică şi complemen­­tarea principalelor compo­nente ale ansamblului agrar. Forţa de muncă din agricultură, pe de o parte, neiniţiată în mare parte în tehnica agricolă, a redevenit principala proprietară a mijloacelor de producţie, dar este puţin capabilă de exploatarea eficientă a acestora şi de performanţe. Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care agricul­tura românească nu este competitivă, în comparaţie cu cea din ţările europene dezvoltat.­­ Care sunt cauzele proliferării acestei situaţii paupere?­­ Cauzele proliferării acestei subtehnologizări a agri­culturii româneşti şi a înregistrării constante a unor producţii agricole şi zootehnice slabe sunt generate, în primul rând, de neînţelegerea de către cei care legiuesc destinul acestei ramuri fundamentale a economiei naţionale, a faptului că reproducţia agricolă şi zootehnică, în condiţiile actuale, nu acoperă costurile de producţie ale exploataţiilor netehnologice, paupere. Singura condiţie pentru a fi reluat un ciclu de producţie în condiţii tehnologice este o creditare avantajoasă. Când subliniez acest aspect mă refer, în principal, la creditarea solvabilă a unor cheltuieli cu lucrări mecanice, procurarea de seminţe şi material săditor, rase de animale din categorii biologice superioare, aprovi­zionarea exploataţiilor cu îngrăşăminte chimice, pesti­cide şi furaje, în prezent eficienţa acţiunilor de creditare pentru producţia agricolă este contracarată de regimul de urgenţă a rambursării, prea scurt pentru producţia agricolă, şi de rata ridicată a dobânzii. - Care ar fi soluţia? - Se impune o creditare a producţiei şi investiţiilor agricole pe termen mediu şi lung, de cel puţin 3-4 ani. De asemenea, pentru exploa­tariile agricole situate în zone mai izolate de centrele urbane şi lipsite de o serie de facilităţi moderne (comunicaţii, energie electrică, căi de acces, tehnologie, surse de apă), precum şi cele situate în pantă, deci cu fertilitate scăzută, se impune, şi pentru stabilizarea forţei de muncă în aceste zone, o subvenţionare masivă a zonei pentru utilităţi şi cultivarea terenurilor, pentru transportul produselor. în acest scop trebuie interpre­tate constructiv prevederile Legii nr. 50 privind auto­rizarea construcţiilor în intravilan şi extravilan în scopul coroborării cu prevederile Legii nr. 54/1998, privind circulaţia juridică a terenurilor pentru crearea posibilităţilor de dezvoltare a exploataţiilor agricole în extravilan. Astfel s-ar putea ajunge la mărirea suprafeţelor exploatărilor agricole prin tranzacţii funciare în sistem comasat, construirea în extravilan a unor sedii de exploatare pentru adăposturi de ani­male, spaţii de depozitare, platforme de uscare şi depozitare, parcuri pentru utilaje, spaţii pentru cazare şi grup social. - Ce ne împiedică să acţionăm în acest mod?. - Situaţia existentă in agricultura noastră şi condiţiile din zona rurală în general. Mă refer în special, la fragmentarea excesivă a terenului agricol, slaba dotare a exploataţiilor cu utilaje fiabile, starea precară a drumurilor comunale şi a celor tehnologice. La acestea se adaugă lipsa de preocupare pentru constituirea şi organizarea pieţei de desfacere, a produselor agricole şi zootehnice, lipsa unor programe de lucrări pentru combaterea eroziunii solului, desecări, re­gularizarea cursurilor de apă şi construirea de micro­­hidrocentrale, a sistemelor de irigaţii. Toate acestea sunt legate indispensabil de specialist, de omul pregătit ca să facă aceste lucruri, de sistemul legislativ, de cercetare şi învăţământul de profil.­­ Vă mulţumesc! A consemnat Liviu BREZA.

Next