Tribuna, decembrie 1998 (Anul 114, nr. 2356-2379)

1998-12-02 / nr. 2356

Pagina 2 Tribunaectotom­a „Românii au în mod natural înclinaţia de a se gândi la familie şi viitorul acesteia“ , afirmă dl. Jetse de Vries, director general de Viaţă România SA * După cum se cunoaşte, vineri, 27 noiembrie a.c., compania Nederlanden Asigurări de Viaţă România SA s-a lansat în mod oficial şi pe piaţa sibiană. A fost o lansare tipic Occidentală începută cu o conferinţă de presă susţinută de directorii firmei şi continuată seara cu un cocktail la Hotel Palace din Sibiu. Nederlanden Asigurări de Viaţă România SA este membră a grupului ING, una din cele mai puternice instituţii financiare din lume, în acest moment fiind prezentă în 80 de ţări, prin intermediul unei reţele de 84.000 de angajaţi, în numai 6 ani, Grupul ING a reuşit să-şi dubleze valoarea de piaţă, ajungând la 55,87 miliarde guldeni (28,8 miliarde $), performanţă realizată numai de câteva companii din întreaga lume. Mai mult decât atât, valoarea totală a activelor Grupului ING a crescut în 1997 cu 27,5%, la momentul bilanțului fiind de peste 320 miliarde USD, la care se adaugă faptul, deloc neglijabil că, în domeniul asigurărilor, --------------------------------------------------------------------­evoluţia primelor a înregistrat anul trecut o creştere cu 16,9% faţă de anul precedent, atingând în valoare absolută 2.921 milioarde guldeni (moneda olandeză). ING Group este format din cinci centre de management care prestează servicii fnanciare, asigură activităţi de asigurări în combinaţie cu activităţi bancare, oferă servicii de vârf în domeniul bancar-investiţional, asigură managementul activelor, al investiţiilor imobiliare şi operaţiuni legate de investiţii de capital şi multe alte servicii clienţilor săi. Dar, să vedem care a fost evoluţia Agenţiei Sibiu a societăţii, ca unitate de sine stătătoare. La aproximativ 3 luni de la începerea activităţii, agenţia a realizat o creştere de aproximativ 300% a numărului poliţelor încheiate, precum şi o creştere de aproximativ 3 ori a numărului de consultanţi. Dacă s-a început doar cu 4 oameni, până la finele acestui an vor fi 70, ceea ce denotă expansiunea puternică a firmei pe piaţa sibiană. „Credem că produsele de asigurare de viaţă sunt necesare pe piaţă şi vor oferi românilor, care în mod natural au înclinaţia de a se gândi la familie şi la viitorul acesteia, siguranţa zilei de mâine“ - preciza dr. Jetse de Vries, care a mai adăugat că: „Sibienii au înţeles cât de important este acest sector de activitate şi au demonstrat că se aliniază rapid mentalităţilor occidentale“. Deşi piaţa asigurărilor în România se află într-un proces de dezvoltare, ponderea acestei activităţi este încă redusă, cifrându-se la doar aproximativ 8$, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, se cifrează la 1.100$. „Cererea potenţială în România este ridicată, dar cea efectivă este redusă, fiind concentrată în regiuni cu un venit mai ridicat. Nu se cunosc decât în mică măsură avantajele asigurării“, preciza d-na Violeta Ciurel, director de marketing, iar Dan Braica, directorul Agenţiei sibiene, completa. „Deşi concurenţa pe piaţa asigurărilor a crescut, ea nu este motiv de temeri. Concurenţa nu aduce decât beneficii mari publicului avizat. Noi ne-am propus să devenim prima firmă de asigurări de pe piaţa sibiană şi naţională“. Nouă nu ne rămâne decât să le dorim succes şi cât mai mulţi clienţi care să-şi asigure viitorul. Dumitru MANIȚIU Intre Sibiu si­­ Colaborare la nivel universitar in domeniul biblioteconomiei La iniţiativa Institutului de Biblioteconomie care funcţionează în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii „Humbold“ din Berlin, doamna conf. dr. Anca Sârghie, de la Colegiul de Biblioteconomie al Universităţii „Lucian Blaga“, însoţită de asistenta Lăcrimioara Cheştereanu, au făcut o vizită de documentare în capitala Germaniei. De-a lungul celor 10 zile cât a durat vizita, au participat la conferinţe ţinute de profesori germani, la cursuri şi seminarii, au vizitat principalele biblioteci ale oraşului, activitatea lor culminând cu cele două conferinţe care au avut ca teme: „Astra din Sibiu, între trecut şi prezent“ şi „ Biblioteca naţională în România - stadiu actual şi perspective“. Aceste conferinţe au fost prezentate în faţa profesorilor şi studenţilor germani. Impresia s-a întregit prin prezentarea de diapozitive şi un film cu Sibiul turistic. Materialul ilustrativ, constituit din 15 texte bibliografice realizate în România, care au stârnit un viu interes printre specialişti, duse acolo ca exemplificare, a fost oferit gazdelor ca un util fond de literatură de specialitate în domeniul biblioteconomiei, universităţii germane. Acest prim contact a pus bazele unei viitoare colaborări între Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu şi renumita universitate germană, la care, în secolul trecut, a studiat şi Mihai Eminescu, urmând ca, în acest an universitar, profesori germani să viziteze Colegiul de Biblioteconomie din Sibiu, unde vor fi ţinute conferinţe şi se vor desfăşura seminarii. Silvia BOIA De la Garda Finan „Nu sancţionăm ca să ne distrăm!“ Unul dintre organismele nou înfiinţate după revoluţie, care şi-a demonstrat eficacitatea (cel puţin în judeţul nostru) este Garda Financiară. L-am întrebat pe comisarul şef al acesteia, dl. Ioan Rotărescu, dacă îi place situaţia de... bau­-bau al agenţilor economici. S-a burzuluit: „Noi nu facem controale şi nu sancţionăm de dragul­ de a face rău. Dimpotrivă. Nu vrem să-i «speriem» decât pe cei tentaţi să încalce legea, în ciuda a tot felul de ştiri - mai mult sau mai puţin verificate­­care au apărut prin ziare, Garda Financiară este o instituţie serioasă, cu o activitate benefică pentru ţară. De noi nu trebuie să se teamă decât cei care încearcă să fure statul, care nu-şi onorează obligaţiile în funcţie de veniturile realizate“. Trecând la fapte concrete, am aflat că, în ultimele trei săptămâni, comisarii Gărzii Financiare au verificat 92 de agenţi economici, constatând 71 de încălcări ale legilor. Au fost atrase la bugetul de stat 556 milioane lei, din care 375 milioane au şi fost încasate. Cea mai mare valoare o reprezintă impozitele pe profit, TVA- ul, impozitele pe salariu şi accizele neplătite, plus majorările de întârziere - 384 milioane lei. Amenzile contraven­ţional­e au fost de „doar“ 142,7 milioane lei. între societăţile comerciale care au călcat strâmb se află Cosmin Şeica Mare, As. familială Ursea Sibiu, Marvelrom Sibiu (director Camelia Costei), Rom Textila Sibiu, Arai Sălişte (patron Dumitru Bratu) Comix Sibiu,­ Balanţa Sibiu, Ivonne Exim Sibiu, Comat SA Sibiu şi altele. Unele au fost amendate pentru încălcarea disciplinei financiare, altora li s-au confiscat marfă şi bani, altele au fost sancţionate pentru nerepatrierea în termen a sumelor rezultate din export (cazul Rom Textila SRL) etc. „De reţinut - îmi spunea dl. Ioan Rotărescu, drept concluzie - că toţi comisarii noştri vor fi pe teren permanent în acest final de an, Postul Crăciunului, duminicile şi sărbătorile neîmpiedicându-i să-şi exercite atribuţiile“. I. CIOCAN Seminar naţional Seminarul naţional „Turismul rural - o şansă...“ se va desfăşura, în perioada 4-6 decembrie, îrr comuna Gura Râului, în organizarea Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - filiala Sibiu, ne-a declarat preşedintele filialei, Iulian Preda, în cadrul seminarului vor fi dezbătute temele: Turismul rural - o şansă economică, educaţională şi de re­conversie socială * Turismul rural şi dezvoltarea locală * Rolul Bisericii Ortodoxe Române şi a slujitorilor acesteia in valorificarea patrimoniului turistic cultural românesc * Rolul instituţiilor statului în dezvoltarea şi promovarea turismului * Eco­­turismul * Turismul rural şi relaţiile regionale şi inter­naţionale * Turismul rural şi marketingul* Rolul turismului în economia naţională * Ini­ţiative proprii în turismul rural * Idei şi proiecte în par­­teneriat. Seminarul organizat de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - filiala Sibiu, se va desfăşura sub asupiciile Ministerelor Turismului, Culturii, Afacerilor Externe, Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Sibiu. * linn IOMO/.KI -----------------------------------și -------------------- ------------------............ JiMulniralistii... Marginalii la Workshop - »Promovarea economică regională“ Sibiu Revenim la lucrările consfătuirii „Workshop - Promovarea economică regională“ organizată la sediul CCIA Sibiu. De această dată, au fost prezentate participanţilor, reprezentanţi ai unor instituţii implicate direct în dezvoltarea economică regională, concluziile desprinse din dezbaterile care s-au desfăşurat pe grupe de lucru în ziua anterioară. Au fost abordate aspecte diverse, începând cu definirea noţiunii de regiune, oferta locală pentru investitori, cea a investitorilor străini, a dobânzilor şi taxelor, amplasamentelor pentru noile investiţii şi până la probleme de mediu (Eugen Iordănescu), dar şi o serie de măsuri care să faciliteze dezvoltarea economică (Liviu Cristea). Dintre acestea, am reţinut: „înfiinţarea unui Centru Regional de Afaceri, la Sibiu; editarea Ghidului investitorului în judeţul Sibiu şi, pe Internet a unui Buletin informativ; organizarea anuală a manifestării anuale Sibiu - Business Week şi finalizarea Top­ului anual al firmelor; crearea unui fond judeţean de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi ca alternativă posibilă a unui Fond Mutual, ca să ne referim doar la câteva. Gândire şi soluţii se pare că există. „Important este­­ puncta dl. Ulrich Geissler - reprezentant al Wirtschaftsförderung Frankfurt GmbH - să ne apucăm de treabă, volumul de muncă fiind foarte mare. Toate informaţiile existente în diverse instituţii trebuie concentrate într-un singur loc. Prin această manifestare s-a obţinut un rezultat important“. Hotărâtor este, însă, ca măsurile stabilite să fie şi aplicate. Nu de alta, dar în programe de măsuri suntem experţi, mai puţin în materializarea lor. Am consemnat şi două opinii: Ioan Stoia, directorul Centrului pentru Iniţierea şi Promovarea Afacerilor Sibiu: „Faptul că vine cineva din Germania şi ne găseşte pe noi, cei interesaţi in dezvoltarea economică regională, denotă că în Sibiu există o preocupare a tuturor factorilor pentru acest lucru. Este o manifestare benefică“. Ing. V.B., Facultatea de Inginerie Sibiu: „Foarte interesantă această iniţiativă pentru viaţa economică a Sibiului. Ea creează o pistă de orientare a agenţilor economici asupra modului cum trebuie realizată dezvoltarea“. D. MANIȚIU 2 decembrie 1998 S-a schimbat hotărârea privind prima pentru grâu Ajungând la concluzia că valoarea costului de producţie pentru un kg de grâu ajunge la 1300 de lei (la neirigat) şi la 1800 lei/kg (la irigat), Senatul României a decis ca prima de 200 lei pentru kg de grâu să fie acordată tuturor societăţilor comerciale care achiziţionează grâu de la producători. Termenul pentru acordarea primei a fost prelungit până la 31 decembrie ţinându-se cont de faptul că, până în prezent, nu s-au cumpărat decât 420.000 tone de grâu din cele 1,5 milioane tone estimate. Preţul de achiziţie al grâului, apreciază Senatul, este de 1000 de lei pentru 1 kg. L.B. F­­sig. Casa de schimb CumpărareVânzare OLT VEGAS (Str. N.Bălcescu) USD DM 10.100 6000 10.300 6150 ROMANIA EXCHANGE (Str. N. Bălcescu) USD DM 10.120 6000 10.289 6129 PRIMA EXCHANGE (Str. N. Bălcescu) USD DM 10.150 6000 10.400 6150 IDM EXCHANGE (Ag.nr.67, Piața Mică) USD DM 10.100 5850 10.390 6130 La Orlat Probleme cu împărţirea pământului împărţirea pământului în baza Legii 18/1991, nu a fost finalizată la Orlat şi încă constituie o problemă, ne-a informat Elena Vulcu, primarul comunei. Orlatul nu are, la ora actuală, pământ suficient pentru a fi împărţit tuturor foştilor proprietari. 260 ha au fost predate la IAS Cristian, iar când s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, pământul se afla în proprietatea IAS-ului respectiv. Pentru finalizarea Legii fondului funciar, la Orlat, mai este nevoie de 35-40 ha de pământ. Primăria a avut, de asemenea un proces cu Institutul de Montanologie din Cristian, pentru 33 ha, din care au recuperat, în luna mai, 10 ha. Sorana MAIER

Next