Tribuna, iunie 1999 (Anul 115, nr. 2506-2531)

1999-06-01 / nr. 2506

some­r are o nouă conducere! După un examen epuizant, in care cunoştinţele în domeniu, debarasate de ingerinţe politice, au primat, Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Sibiu are o nouă conducere, compusă din următorii: ec. Eugen Niculescu, director general; Rita Constantinescu, director pentru ocupare şi formare profesională; ec. Mana Verzescu, director economic, şi Gherghina Popa, şef corp de control. Le dorim succes, întorcându-ne la “oile noastre", la nivelul judeţului rata şomajului a atins procentul de 11,9, cores­­punzându-i 22.715 şomeri aflaţi în plată din care 10.064 sunt femei. Privit din punct de vedere evolutiv, şomajul a crescut în anul 1999 astfel: 21.981 în ianuarie, 22.371 în februarie, 21.763 în martie, 22.4­70 în aprilie, iar în mai a atins cifra de 22.715. Sursa de alimentare în acest domeniu o constituie în primul rând disponibilizările efectuate de către diverşi agenţi economici. Pentru luna mai a.c., protagoniştii sunt: SC Libertatea SA, SC Compa SA, SC Panmed SA Mediaş, SC Medimpact SA, SC Com Trent Shoe România SA Agnita şi SC Mecanica SA Mărşa. Cu toate acestea, pentru săptămâna ce urmează, celor peste 22 de mii de şomeri, şi nu numai, agenţii economici le oferă doar... 112 locuri de munca, după cum urmează: Muncitori * 1 loc ifronist * 3 locuri brutar * 3 locuri circularist * 10 locuri confecţioner tricotaje * 1 loc drujbist * 4 locuri dulgher * 10 locuri electrician staţii şi reţele electrice * 3 locuri fierar betonist 1 loc finisor textile * 2 locuri fochist * 1 loc gaterist * 5 locuri operator la maşini de tricotat rectiliniu * 5 locuri tâmplar universal * 1 loc vopsitor lemn * 10 locuri zidar rosar-tencuitor Studii medii * 20 locuri agent comercial * 2 locuri coafor 1 loc contabil * 1 loc cosmetician * 1 loc secretară * 1 loc vânzător Studii superioare * 1 loc chimist * 2 locuri economist * 3 locuri inginer căi ferate, drumuri şi poduri * 3 locuri inginer confecţii textile * 4 locuri inginer construcţii civile, industriale şi agricole * 1 loc inginer de industrializare a lemnului * 2 locuri inginer hardware * 5 locuri programator software. Orice informaţie privind locurile de muncă se poate obţine de la AJOFP Sibiu, str. A.Şaguna nr.10, rrtus DUNĂREANU Casa de schimb CumpărareVânzare EXCHANGE EUROGENERAL (Str. N. Bălcescu 26) USD DM 15.050 8100 15.450 8270 ASRO (Str. N. Bălcescu) USD DM 15.300 8120 15.500 8260 CAMBIO (Mag. Dumbrava) USD DM 15.100 8050 15.500 8270 I.D.M. EXCHANGE (Ag.nr.67, Piața Mică) USD DM 15.100 8050 15.540 8290 mmiRomaMS Casa de schimb Cumpărare Vânzare BCR USD DM 15.550 8258 15.750 8534 BRD USD DM 15.500 8263 15.670 8439 Banca București USD DM 15.380 8200 15.640 8380 Banca agricolă USD DM 15.500 8200 15.700 8400 Banca Românească USD DM 15.450 8180 16.000 8450 Valute la cont Lei 1 liră sterlină 25.033 1 dolar SUA 15.622 100 drahme grecești 5.036 1 marcă germană 8.356 1 liră irlandeză 20.751 1 șiling austriac 1­186 100 lire italiene 844 1 dolar australian 10.154 100 yeni japonezi 12.861 1 franc belgian 405 1 leu moldovenesc 1­ 781 1 dolar canadian 10­ 598 1 gulden olandez 7.416 1 franc elvețian 10.257 1 coroană norvegiană 1­ 983 1 coroană daneză 2.199 100 escudos portughezi 8.152 1 liră egipteană 4.580 1 coroană suedeză 1­ 819 100 pesetas spaniole 9.822 1 EURO 16.343 1 marcă finlandeză 2.749 1 DST 21.009 1 franc francez__________2.491 1 gr. Aur (preț în lei) 136.137­­Isi® pieţei valutari a­­iSiliiiii Tribuna diverse Participare sibilinii de prestigiu la al Vlll-lea Congres internaţional al chirurgilor ortopezi în perioada 3-8 iunie, conf.dr. Ioan Baier, şeful clinicii de Ortopedie, director medical al Spitalului Clinic Judeţean, va participa la al Vlll-lea Congres EFORT al Asociaţiilor Naţionale ale Chirurgilor Ortopezi-Traumatologi care va avea loc la Bruxelles, ocazie cu care va prezenta o lucrare privind clasificarea şi tratamentul fracturilor asistate pe cal­culator, program realizat în colaborare cu Departamentul de calculatoare al Facultăţii de Inginerie Sibiu (prof. Brândaşu). Cercetarea a fost sponsorizată de AO Reserch Grant din Elveţia, care a alocat în acest sens 1600 de franci elveţieni, cu care au fost achiziţionate două computere. Cu ajutorul acestui program se poate afla operativ tot ce se ştie pe plan internaţional • tehnici chirurgicale, indicaţii terapeutice etc. - despre fiecare tip de fractură, putându-se ajunge în acest fel la o standardizare pe plan naţional a metodologiei de abordare a acestor cazuri. Lucrarea vine şi în sprijinul programului de formare­­specializare a tinerelor cadre de chirurgi ortopezi Discheta programului va fi realizată în Elveţia Ion SORESCU F­ONDUL Naţional de Investiţii Valoarea unităţii de fond:........367.050 lei­­ Numărul unităţilor de fond în circulaţie... 2.934.305 lei Activul net:..............1.077.036.650.250 lei­­ Creşterea faţă de săptămâna precedentă: 2,76 %­­ Creşterea faţă de 1.01.1999:......67,30 % Depuneri la Agenţia F.N.I. - F.N.A. din Sibiu str. Tribunei nr. 7.1Telefon 23.01.90 Consiliul Local Sibiu a respins un contract de asociere pentru exploatarea parcărilor! Contractul de asociere dintre Consiliul Local al municipiului Sibiu şi SC VALCON GRUP Serv. SRL Cluj Napoca privind exploatarea a 27 parcări din reşedinţa de judeţ a fost respins de deliberativul sibian. Susţinut puternic de Primărie, contractul a fost prezentat unora dintre aleşii sibieni chiar înaintea şedinţei Consiliului Local, fapt ce a stârnit discuţii aprinse. Nici pentru cei care cunoşteau mai dinainte însă, prevederile contractului, o hotărâre favorabilă nu a părut a fi ideea oportună considerându-se că ar putea fi primite şi alte oferte. Primăria Sibiu a organizat în dec.98, o licitaţie în vederea închirierii parcărilor, dar fără rezultat. Oricum contractul respins îşi va găsi , cu siguranţă, loc în mapa şedinţei următoare. R.MARCU 1 iunie 1999 Cu excepţia unui senatorPentru Bursa sibiană, parlamentarii de Sibiu nu au existat S|»llll4k I»r4‘«!»4k»lillt4‘l«‘ T4*4M|4»I* i\ 114*1 iţit­ ­ Domnule preşedinte, prin instituţia pe care o conduceţi, aţi făcut ca numele Sibiului să fie menţionat în mass­­media românească de multe ori asociat cu Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri. Acest fapt este onorant atât pentru dv., cât şi pentru municipiul Sibiu, în ce măsură aţi fost sprijinit de către autorităţile locale în eforturile dv. de a promova activitatea Bursei în întreaga ţară, având în vedere că instituţia bursieră reprezintă un punct de interes naţional?­­ Este adevărat că numele oraşului nostru apare în mass­­media de multe ori însoţit cu cel al Bursei Monetar- Financiare şi de Mărfuri Sibiu, motiv pentru care Sibiul este invidiat de multe oraşe mari ale ţării, însă doresc să precizez că, din partea organelor locale, nu am beneficiat de nici un fel de sprijin, exceptând doar faptul că vechiul Consiliu Local a înţeles să scoată la licitaţie spaţiul ac­tual al Bursei, în întregime, şi nu aşa cum se dorise iniţial, pe bucăţi. Licitaţia s-a desfăşurat cu participarea unor societăţi comerciale foarte puternice, aş aminti aici doar Atlassib­ ut care, probabil, ar fi dorit să înfiinţeze o nouă autogară. îmi pare rău că nici astăzi Consiliul Local nu înţelege că este nevoie, pe lângă ceea ce au făcut sufletiştii acţionari ai Bursei, să ne sprijine măcar pentru amenajarea spaţiului din faţa instituţiei, amenajare pe care am fi dispuşi s-o facem noi, dacă am avea suficiente fonduri, cu toate că acest spaţiu se află, în prezent, în proprietatea Primăriei. Lipsa sprijinului dovedeşte dezinteresul autorităţilor locale, aşa cum de altfel, această lipsă de preocupare se răsfrânge asupra întregului oraş. Autobuzele care staţionează, în prezent, în Piaţa Gării, ar fi putut staţiona în spatele Bursei, aşa cum era prevăzut în planul de urbanism al acestei zone, iar în faţă s-ar fi putut amenaja o parcare modernă cu plată sau, cel puţin, să se fi închis provizoriu acest spaţiu, să se fi desfiinţat vechea Casă de Reglaj a Gazului Metan care, oricum, este o ruină, toate acestea putând fi realizate cu costuri foarte mici. Suntem vizitaţi săptămânal de către oameni de afaceri din ţară, cât şi din străinătate (Statele Unite, Canada, India, Franţa) şi suntem jenaţi că trebuie să-i primim într-un asemenea cadru dezolant, fiind nevoiţi permanent să le explicăm că, de fapt, ceea ce este afară nu ne aparţine. “Sprijinul” acordat de Primăria Sibiu a constat în sancţionarea Bursei pe motiv că nu aveam autorizaţia de firmă, deşi actele pentru aceasta erau depuse cu multe luni în urmă, la Primărie. Cred că această instituţie, care a făcut pentru oraş poate mai mult decât altele, merită un alt tratament din partea Executivului local,­­ în cei 4 ani de activitate ai Bursei Sibiu aţi fost invitat să participaţi la numeroase forumuri şi seminarii în Bucureşti şi în alte oraşe mari ale ţării: Cluj-Napoca, Piteşti, Satu Mare, Braşov. Aţi avut, chiar, o iniţiativă pe plan legislativ prin proiectul legii Burselor de Mărfuri, în cadrul căruia am colaborat cu specialiști de marcă din domeniu. Care sunt rezultatele acestui demers legislativ, la ce s-au referit propunerile Bursei sibiene pe marginea acestui proiect de lege?­­ Până acum, cadrul legislativ privind bursele de mărfuri s-a rezumat la O.G. nr.69/1997, apărută după ce Bursa din Sibiu a demarat activitatea. Se impunea, deci, îmbunătăţirea acestui cadru şi iniţiativa nu putea veni decât din partea noastră. Noi am discutat pe marginea acestei legi încă din 1998, împreună cu dl. prof. Turcu şi cu cei doi specialişti americani, care ne-au acordat şi ne acordă în continuare asistenţă, d-nii Thomas Curtean şi Alexander Horgan dar, spre surprinderea noastră, va fi supus spre dezbatere un proiect la care noi am avut şi avem numeroase obiecţii. Deocamdată, considerăm că e mai bine ca această lege să apară cât mai repede, iar îmbunătăţirile vor veni cu timpul. La ultima întrunire a Comisiei Economice din Camera Deputaţilor, în cadrul căreia s-a dezbătut acest proiect de lege, l-am rugat să participe şi pe dl. Alexander Horgan, cu ajutorul căruia am reuşit să amendăm legea, dar nu în punctele esenţiale. Preşedintele acestei Comisii Economice, dl. deputat Iuliu Vida, ne-a promis că va încerca, în şedinţa următoare a comisiei, să mai introducă unele amendamente ale noastre, de exemplu cel cu înfiinţarea Casei de Compensaţie ca societate complet separată de Bursă, menţinerea componenţei CNVM, autoritatea de supraveghere a burselor de mărfuri, în actuala componenţă, amendamente cu care, de altfel, a fost de acord şi d-na comisar Ionescu, participantă la şedinţa Comisiei din partea CNVM.­­ Iniţiativa dv. s-a bucurat și de sprijinul parlamentarilor sibieni?­­ Cu regret trebuie să spun că nu ne-am bucurat de nici un fel de sprijin din partea nici unui parlamentar de Sibiu. Singura colaborare pe acest plan am avut-o cu dl. sena­tor Fuior, care nu ne-a uitat de tot și ne-a adus în decembrie un proiect al acestei legi, introdus spre discutare de către d-nii senatori Viorel Pană şi Ştefan Boboc. în rest, pentru această instituţie, parlamentarii de Sibiu n-au existat. Ne-am bucurat mai mult de sprijinul parlamentarilor din alte judeţe (Iuliu Vida, Ferenc Pécsi), care ne-au invitat să luăm parte la şedinţele Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor, în cadrul cărora s-a dezbătut Legea burselor de mărfuri. Acest fapt dovedeşte că, în viitor, sibienii, pentru a fi sprijiniţi, vor trebui să aleagă cu mai multă atenţie reprezentanţii în Parlament, pentru că, prin problemele expuse anterior, se dovedeşte încă o dată că pentru municipiul şi judeţul Sibiu, nu există parlamentari.­­ Care sunt obiectivele imediate ale Bursei Monetar- Financiare şi de Mărfuri Sibiu, având în vedere că vă aflaţi, în prezent, într-un stadiu de consolidare a pieţei futures?­­ Este normal ca orice instituţie de talia Bursei Monetar- Financiare şi de Mărfuri Sibiu să aibă şi planuri de dezvoltare de viitor şi de aceea o să enumăr, pe scurt, câteva din obiectivele pe care le avem în vedere în acest an: construirea unui nou sediu al ringurilor, în spatele actualei clădiri a Bursei; cooptarea de agenţii de brokeraj din fiecare judeţ al ţării (în prezent acoperim 18 judeţe); introducerea spre tranzacţionare a contractului futures pe rata dobânzii; introducerea spre tranzacţionare, începând cu luna iunie, a opţiunilor pe contractele fu­tures valutare existente deja;introducerea scadenţelor la 9 şi 12 luni pentru toate contractele futures.­­ Vă mulțumesc. A consemnat Florin STAICU

Next