Tribuna, iunie 2007 (Anul 123, nr. 4956-4981)

2007-06-01 / nr. 4956

ȘTIRILE DE PE STUNDA MEA I în vizor, un proiect de alimentare cu apă­ ­ potabilă t IonSORESCU Tribuna Primăria­­comunei Boiţa are în vedere realizarea u­­­­nui proiect de alimentare­­ cu apă potabilă a localităţii.­­ Studiul de fezabilitate a­­ I fost realizat cu forţe proprii.­­ Primăria este în tratative ţ i cu o firmă de consultantă 1 [ pentru faza de proiectare j ! tehnică. I Valoarea întregului pro- j­­ iect se ridică la 16 miliarde j ' de lei vechi. Edilii locali spe- I ! ră ca finanțarea să fie fă- j ! cută de Uniunea Europea- j I nă pe fonduri de mediu. I Pe terenul fostului CAP - un centru de sănătate publică între proiectele de inte- j j res public prevăzute pen- j j tru acest an de Primăria j j comunei Apoldu de Jos, j j figurează și construirea j , unui centru de sănătate. Acest obiectiv ar urma să fie amplasat pe un teren al fostului CAP. Din j păcate, situaţia juridică a­­ acestui teren este cam­­ încurcată (a fost cumpărat­­ de o asociaţie care nu­­­­ şi-a onorat obligaţiile financiare) Primarul Ioan Nicoară promite însă că în maxim două săptămâni va limpezi situaţia. Noul centru­ de sănătate va fi compus dintr-un­­ cabinet medical, un­­ cabinet stomatologic şi o I farmacie. I Refacerea I Monumentului­­ Eroilor a costat • bugetul local 500­­ milioane de lei Monumentul Eroilor din I ! comuna Sadu a fost refă­­­ cut prin grija edililor locali I şi dezvelit recent în pre- i zenţa marii majorităţi a­­ localnicilor­ şi a unor I invitaţi.­­ Atât monumentul, cât şi­­ spaţiul din jurul acestuia , au fost reamenajate, totul­­ fiind refăcut: monumentul propriu-zis, gardul, dalele sau crucile celor patruzeci­­ de soldaţi căzuţi la datorie, care îşi dorm aici somnul de veci. S-a ţinut o slujbă de pomenire aşa cum este­­: obiceiul, s-au rostit cuvinte­­ frumoase, iar elevii şcolii­­ din localitate au susţinut un scurt program artistic, investiţia a costat bugetul­­ local aproximativ 500­­ milioane lei vechi. PUBLICITATE___________________________ BELGIA oferă locuri de munca din industria prelucrării cărnii pentru muncitorii romani cu minim 5 ani experienţa!­­ Informaţii la 0236/313.355 sau j­­­ohs@canro-international.ro Serviciile oferite sunt gratuite! Vizita Excelenţei Voastre la Sibiu, Capitala Culturala Europeană 2007, este un fericit prilej de reevaluare din perspectivă istorică a rapor­turilor dintre ţările noastre şi în mod special a rolului pe care l-a jucat Sibiul în ampli­ficarea cunoaşterii reciproce şi a consolidării prieteniei Între români şi slovaci. Caracterizat prin spiritul tolerant etnic şi confesional, prin interesul sporit pentru educaţia prin cultură, Sibiul a fost şi este un centru repre­zentativ, din Transilvania, pentru legăturile istorice, politice şi culturale româno­­slovace. Românul Nicolaus Olahus (1493 Sibiu - 1568 Târnava) cinstit cu veneraţie de popo­rul slovac, rămâne pentru noi rom­­ânii un mare cărturar şi istoric umanist şi o punte de legătură importantă între românii şi slovacii din toate timpurile. Pe de altă parte, slovacul Nicolai Elias (1600 Spis - as­tăzi Spissko Sobota - 1660/ 1661 Sibiu), pietrar şi sculp­tor, este cel mai important reprezentant al Renaşterii transilvănene târzii. Stabilit definitiv la Sibiu (este menţionat documentar pentru prima dată în 1636)­­ desfăşoară o intensă activi­tate în special în domeniul plasticii funerare. Multe dintre operele sale pot fi admirate și astăzi în bisericile din Sibiu, Mediaș, Sighişoara, Biertan sau Cluj-Napoca. Sebastian Flann, argintar­­aurar (1644 Spis-1715 Sibiu) este un alt slovac alungat de Contrareformă, stabilit la Si­biu Printre orfevrierii transil­văneni de faimă europeană, Sebastian Hann rămâne cel mai înzestrat creator de com­poziţii cu teme biblice, mitolo­gice şi istorice, în decorul ves­titelor sale căni cu capac aflate în multe muzee ale lumii. Şi lista poate continua cu pictorul Jeremias Stravonius, constructorul de orgi Johann West, zugravul Paul Demosch etc. în secolul al XIX-lea, un loc aparte îl ocupă Jan Levoslav Bella (1843-1936) organist și compozitor. El a făcut din Sibiu un oraș muzical euro­pean. Prima operă slovacă "Wie­land Fierarul" a fost compusă la Sibiu. Nu putem să nu-l amintim pe ziaristul Gustav Augustini (1851-1900, Arad), redactor al cotidianului Tribuna din Sibiu, între anii 1893-1897 întreaga lui activitate publicistică de la Sibiu a fost o punte de legătură între viaţa politică şi culturală slovacă şi cea românească din Transil­vania. Augustini a fost cel care a convins autorităţile şcolare din Sibiu şi Braşov să accep­te elevi slovaci exmatriculaţi pentru panslavism, din şcolile ungureşti din Slovacia. Ca urmare, la Sibiu au venit 10 elevi slovaci din rându cărora s-au ridicat persona­lităţi marcante ale culturii slovace: poetul Ivan Krasko­vei este şi traducătorul liricii poetului national roman Minai Eminescu în limba slo­vaca I şi nu în ultimul rând Mihari Ilodza (1878-1944) pe drept amintit în culturile noastre pentru testamentul său politic paneuropean. în încheiere, aş dori să amintesc pe Excelenţele lor, ambasadorii Milan Resutik, Peter Kopecky şi Jan Soth, care în perioada şederii lor în România, au continuat şi amplificat moştenirea comună culturală, politică, şi economică româno-slovacă. Pentru toţi, Sibiul a fost şi va rămâne un oraş de suflet Bun venit la Sibiu! Prof. Cornel LUNGU BUN VENIT, Excelenţei Sale, domnul Dusán Caplovic, vice-prim ministru al Guvernului slovac vineri, 1 iunie 2007 ■ Tribuna­l Cu jalba­n proţap la Consiliul Local ■ o sibiancă ce locuieşte în condiţii mizere a solicitat locuinţă socială ■ locuitorii de pe strada Dârstelor sunt nemulţumiţi de faptul că trotuarul este înclinat şi se circulă greu ■ Sorana MAIER Tribuna Mai mulţi sibieni s-au adresat ieri, consilierilor locali, la finalul şedinţei care a avut loc la Primăria Municipiului Sibiu, pentru diverse probleme, de la locuinţe sociale, la asfal­tări, în stradă O sibiancă bolnavă, ce locuieşte cu un nepot într-o fostă toaletă de la Cedo­­nia ,la patru metri sub pământ, cu şobolanii, fără curent, fără apă", le-a cerut aleşilor locali să-i ofere un adăpost ca să nu fie nevoită să mai ceară de pomană la biserici. Marianne Fritzmann, şefa Comisiei Sociale, a explicat că acest caz este cunoscut comisiei, dar locuinţele în Sibiu sunt puţine şi reco­mandarea este să obţină un venit pentru a putea primi locuinţă dintr-o altă sursă. Nemulţumiţi de Dârstelor După ce ani de zile au aşteptat asfaltul pe strada de pământ, locuitorii de pe Dâr­stelor spun că sunt nemul­ţumiţi de faptul că între pro­prietăţile lor şi trotuare este o diferenţă de nivel de 30 de centimetri, iar trotuarele sunt înclinate şi au un unghi foarte abrupt, motiv pentru care pensionarii nu vor putea cir­cula pe aici pe timpul iernii şi vor folosi carosabilul. "De 30 de ani aşteptăm asfaltarea asta şi acum când a venit ne pare rău", a spus unul dintre cei nemulţumiţi. Printerul Klaus Johannis a explicat că este singura soluţie găsită de proiectanţi şi că problema va mai fi discutată pentru a găsi o rezolvare. O sibiancă s-a adresat consilierilor deoarece are nevoie să traverseze cu conductele de utilităţi o pro­prietate privată, care însă la momentul depunerii docu­mentaţiilor aparţinea Pri­măriei. Femeia a acuzat faptul că în momentul în care a aflat că terenul respectiv se scoate la licitaţie şi-ar fi dorit să participe, însă nimeni nu i-a oferit amănunte des­pre locul de desfăşurare şi condiţii. PUBLICITATE Posibilitatea dezvoltării personale intr-o echipă tânără, dinamică. Maşină de serviciu, telefon mobil, PC Pocket. Candidaţii interesaţi sunt rugaţi să trimită CV-ul la fax: 021-317.38.00, 317.38.10 sau e-mail: cv@valrom.ro,­­ specificând codul postului. Doar candidații selectați vor fi contactați. PUBLICITATE Tribuna TALON DE PARTICIPARE nr.1 Nume, prenume................................................... Adresa: ..................................................................... Actul de identitate: .......................................... . Câştigă un televizor color! Decupează 15 taloane din cele 26 pe care le publică TRIBUNA până la data de 30 iunie 2007 şi trimite-le pe adresa redacţiei până la 6 iulie 2007, data poştei. Tragerea la sorţi va avea loc în 10 iulie 2007. PNŢCD vrea pol de dreapta Liderii PNŢCD Sibiu au afirmat ieri că este necesară coagularea forţelor politice de centru-dreapta într-un pol, în acest sens fiind demarate discuţii cu PNL şi Alianţa Populară (AP). "PNŢCD este interesat de formarea unui astfel de pol şi vedem ca parteneri PNL-ul şi AP-ul. Am fost în discuţii cu democraţii dar ei au spus că nu pot face o asemenea alianţă cu noi din cauza statutului parti­dului. Adică, noi să fuzionăm cu ei, ceea ce este exclus Dar, dacă ne uităm la decla­raţiile şi intenţiile liderilor PD de a modifica statutul care cuprindea o clauză de neco­laborare cu PSD... Ei sunt după cum bate vântul, deci după interese", a declarat ieri preşedintele interimar al PNŢCD Sibiu, Minerva Gra­ma. Totuşi, reprezentanţii ţă­răniştilor sibieni au subliniat că, în cadrul partidului, nu s-a discutat despre o eventuală fuziune cu nici o formaţiune politică. "PNŢCD crede că mult mai importante sunt problemele românilor", susţin liderii PNŢCD Sibiu. Pe lista lor de priorităţi, ţărăniştii sibieni au accentuat faptul că introducerea votului uninominal pentru Parlament este imperativ necesară pen­tru epurarea actualei clase politice. "De asemenea, cre­dem că trebuie promulgată Legea lustraţiei, care este o iniţiativă a PNŢCD-ului încă din 1999", a declarat liderul ţărăniştilor sibieni, Minerva Grama, adăugând că lista mai cuprinde şi absorbţia fondurilor structurale şi ga­rantarea separaţiei puterilor în stat. "Dorim o nouă clasă politică deschisă către cetă­ţeni”, a mai spus Grama. Altfel, organizaţia munici­pală Mediaş a partidului a fost aleasă statutar, pe 28 mai, preşedinte devenind Dumitru Roşu. Echipa de conducere a PNŢCD Mediaș cuprinde 11 membri. (I.P.)

Next