Unirea, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 38-63)
1968-04-02 / nr. 38
U fi ’Ml nmnwmmwMnm* im* m ______________________^K__1_l___ai_ I. M. AI U D [MUU DE IUUESIITII «i DEittDi minim In ultimii ani întreprinderea metalurgică Aiud a fost supusă unei mari operații industriale de lărgire, sistematizare și modernizare. Alături de hala de turnătorie au fost construite alte două hale destinate atelierului mecanic, și construcțiilor metalice. In urma studiilor efectuate în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii s-a constatat că o parte din capacitatea turnătoriilor și cuptoarelor de oțel nu era utilizată din lipsă de spațiu la unele operațiuni auxiliare. Ca urmare, pentru anul în curs s-a prevăzut a se construi o hală nouă de turnătorie—curățătorie și o estacadă în depozitul final. Valoarea de plan aferentă primului trimestru este de 940.000 lei. Pentru a cunoaște stadiul lucrărilor de investiții și modul în care se ține seama de indicațiile date de partid cu privire la realizarea în primul trimestru a cel puțin 25 la sută din planul anual de investiții, am avut o discuție cu cîteva cadre de conducere de la I.M. Aiud. — Care este ritmul lucrărilor de investiții și ce rezultate preliminari pentru primul trimestru ? Mircea Popa, inginer șef al uzinei . — Din datele ce le am la îndemînă rezultă că lucrările de investiții merg bine, valoric aferent primelor Planul trei luni a fost depășit cu 260.000 lei. Este mulțumitoare și calitatea lucrărilor executate. In general, se poate spune că există toate condițiile ca pulsul șantierului să fie accelerat mai mult. — Cele spuse pînă acum vizează doar realizarea valorică a planului. Ne interesează să cunoaștem și cum a fost respectat planul fizic, graficul de execuție ? Ion Cîmpeanu, din cadrul serviciului mecanic șef . — Cîteva relații vă pot da și eu. Ca beneficiari am fost cei dintâi interesați să urmărim zilnic și să pretindem constructorului să respecte proiectul și graficul de execuție întocmit. De altfel, voiam să precizez că între proiectant, constructor și beneficiar s-au stabilit relații de colaborare și acționăm uniți. Eventualele nepotriviri între prevederile proiectului și realitate sînt soluționate operativ. Conlucrarea celor trei factori a dat rezultate bune. Iată și cîteva detalii. In trimestrul I, aveam ca plan săparea și turnarea fundației la hala de turnătorie, curățătorie și estacade. Devansarea acestor lucrări ne-a permis să montăm mai construcția metalică în devreme frontonul de vest partea laterală nordică și să asamblăm grinzile căii de rulare. In avans față de grafic se află și luminatorul halei. La noua estacadă s-a terminat turnarea fundațiilor și s-a montat întreaga construcție metalică. Au fost procurate utilaje în valoare de 450.000 lei printre care o presă hidraulică, un strung paralel, patru de găurit, transbordoare mașini etc. — Mircea Popa . Da. Noi intenționăm să scurtăm cu puțin cinci luni termenul cel de punere în funcțiune a noilor capacități de producție. Adică să fie executat volumul întreg de lucrări prevăzute pentru acest an, pînă la 30 iulie. In acest sens, întîmpinăm unele greutăți din partea I.P.R.O.M.E.T. București, care nu a depus nici pînă acum toate documentațiile. Aceasta ne îngrijorează și pune sub semnul întrebării ritmul de execuție. S-au făcut toate demersurile și sperăm să fim înțeleși și ajutați la timp. De altfel, constructorul a și dublat numărul formațiilor de lucru și susține intenția noastră. Interlocutorii noștri ne-au informat că actualmente este contractat tot utilajul și instalațiile necesare, din care 35 la sută au și fost aduse în cizmă. In lunile următoare vor sosi și celelalte. Au fost luate toate măsurile ca aceste utilaje să fie montate. Constructorii hunedoreni aflați la Aiud -U.vjtwi-ni fre.hrtf.e' de care se bucură. Există suficiente motive să credem că noua hală și estacadă vor privii botezul focului înainte de vreme. Interviu consemnat de Viorel ȚIRAU responsabilul stației de radioficare Aiud U.C.M. Zlatna. IN FOTO , secția metalurgică. Instalația de prăfuire de Tranzacții comerciale întreprinderea românească de comerț exterior „Românoexport“ a încheiat cu firme din Canada și Sudan contracte în valoare de peste patru milioane lei valută, pentru exportul de diferite țesături din in, cinepă, bumbac și celofibră. Alte tranzacții comerciale prevăd vînzarea de haine de blană în Elveția, mănuși de protecție în R. F. a Germaniei, precum și articole de sticlărie in Australia și Liban. Portul Constanța cunoaște la rîndul său o vie activitate comercială. Printre alte mărfuri au fost exportați mii de metri cubi de cherestea în Kuweit, precum și importante cantități de zahăr în Algeria și Izrael, semințe de floarea-soarelui în Italia. In același port au sosit minereu de fier, laminate, cauciuc natural, din Algeria, Anglia, azbest India, Italia, Singapore și Spania. Proletar! din toare țările, unilțî-vă I ---7 ‘ hill ANUL I, NR. 38 MARTI 2 APRILIE 1968 /1 PAGINI 30 BANI SÁRBǍTORIREA FRUNTAȘILOR Sîmbătă cuupă-amiază la sediul întreprinderii agricole de stat Aiud au avut loc festivitatea sărbătoririi fruntașilor. Au participat tovarășii inginer Octavian Pop, director în Consiliul Superior al Agriculturii, Emil Bil, președintele Consiiului județean al sindicatelor, inginer Remus Chioreanu, directorul Trustului zonal Cluj al întreprinderilor agricole de stat și alții . Datne rezultatelor bune obținute în anul trecut, cînd beneficiile ar fost depășite cu 957.000 lei, fermelor vitipomicole Asirotehnice Aiud și fermei vegetale din Lunca Mureșul s-au acordat premii bănești a căror valoare se ridică la vOOO lei. cîteva întrebări, răspunsul direcției comerciale ȘI... SE AȘTEAPTĂ REZULTATE Aprovizionarea unui oraș cu un bogat sortiment de bunuri de consum este o chestiune foarte importantă, mai ales în momentul de față cînd ecuația cerere-ofertă a devenit mai complexă, iar structura cererilor consumatorilor a suferit adînci prefaceri. Tocmai pentru a vedea modul în care sînt satisfăcute cerințele crescînde ale populației, mereu am vizitat o parte din unitățile comerciale din oraș. fiarta și cerințele consumatorilor „Nici marfă, nici cumpărători..." Sînt cuvintele rostite de Grațiela Barna, vînzătoare la magazinul „Galanterie bărbați. Eram singuri în magazin, rar intra cîte un cetățean vrînd să cumpere o pălărie ” sau basc, dar... Prin aceste cuvinte a exprimat un adevăr, care, din păcate, există și la alte magazine din municipiul nostru. Vînzătoarea amintită ne spunea că nu prea dispune de mărfuri solicitate și de aceea nici cumpărătorii nu se prea „înghesuie“. Mai sînt încă bunuri de larg consum pe care cetățenii nu le-au văzut de nu știu cît timp sau sînt în cantități insuficiente și de o slabă calitate. O „problemă“ o constituie așa-zisele „sortimente deficitare“ care (și nu știm de ce ?) pe la noi refuză să se arate (confecții din fîș, bufet, jerse, cămăși de nylon și altele) sau acei pantofi cu numere ori prea mari (43, 44) ori prea mici (37, 38). In aceeași situație se află și costumele de haine. Să vedem atunci cum stăm la unele produse care sunt căutate mai mult în această perioadă. De ce nu se găsesc oare stofe de rochițe pentru femei, rochițe, tergal negru și alb, cuverturi plușate, de ce se găsește așa de greu iaurt, de ce în magazinele alimentare nu se vinde telemea (de oi, Vacă), de ce peștele (au rămas tot rupte năvoadele I.I.P.D.-ului Tulcea !) nu reușește să ajungă la Alba Iulia, de ce-i nerentabilă îmbutelierea în sticle de 1/2 și 1/4 a unor băuturi spirtoase (I.C.R.A. n-are nici o părere ?), de ce nu sunt pătrunjel, păstîrnac, ridichi negre și atît de puțină ceapă, de ce... de cede ce ? Sînt întrebări la care cumpărătorii așteaptă răspuns. In consecință, ne-am deplasat la Direcția comercială județeană. Primele măsuri organizată de curînd, Direcția comercială județeană a căutat, prin reprezentanții săi, să ne explice cauzele acestor lipsuri, insistînd asupra măsurilor luate pentru înlăturarea acestora, pentru o cît mai bună aprovizionare a județului nostru. Am aflat că o mare vină poartă I.C.S.R.T.I. Sibiu care furnizează mărfuri, ce acoperă doar valoric comanda, nu însă și din punct de vedere structural. Așa se face că găsim pantofi și costume de haine la numere și talii extreme. Totuși o oarecare vină are și organizația comercială locală care a privit cu superficialitate prospectarea pieții, au studiat îndeajuns cererile consumatorilor. Pentru reglementarea situației se preconizează ca mărfurile să nu fie aduse direct la O.C.L. Alba Iulia, pentru a simplifica drumul întortocheat al mărfurilor de la producător la consumator. Se vor construi depozite și se prevede ca, pentru contractări, delegații Direcției comerciale județene să se deplaseze direct la întreprinderile producătoare. In privința telemelei, peștelui, s-au făcut comenzi, chiar suplimentare și s-a intervenit pe lingă Direcția Comercială Generală pentru a se onora (zilele trecute chiar s-au primit 800 kg. pește). Iaurt va fi destul, pentru că s-a luat legătura cu I.C.I.L. Turda, între Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a 2-a) Raid prin unitățile comerciale din Alba Iulia Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. Va face o vizită oficială în Finlanda, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. Au fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la București. ★ HELSINKI 31. — Trimișii speciali Aqerpres, Nicolae Io, nescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sentula. Dominat de maiestuoase păduri prin care si-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze si-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă si prietenie ce s-au dezvoltat in zilele noastre intre România si Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeților celelalte persoane oficiale venite in întîmpinare. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei și ai agenției economice ai țării noastre în Finlanda, precum și Kaarlo Veikko Makels, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea, prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a forțelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte personalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspeților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Kamalainen, s-au întreținut cordial la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. ★ * HELSINKI 1. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. Ionescu, transmit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, ministrul afacerilor însoțit de externa. Corneliu Mănescu, a depus luni dimineață coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut și la monumentul fostului președinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe țărmul Mării Baltice. In sunetele unui marș funebru, intonat de fanfara militară, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuită de mesteceni albi, la capătul căreia se înalță — dominînd orizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află mortîiimul din granit roșu înălțat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afacerilor externe și celelalte personalități păstrează un moment de reculegere. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul a (Continuare în pag. a 4-a) m OBIECTIV: RECOLTA ANULUI 1960 Bilanțul unt etape Primăvara are puternice zonanțe în preocupările 1torilor ogoarelor judi .un ii nostru. O dovedesc cu puerea de convingere a cifrelor, lizările obținute pînă acum efectuarea lucrărilor de : Datele situației operet a. centralizate în cursul zil, le ieri la Direcția agricolă eteană, ne prilejuiesc la constatări deosebit de se-cative. S-a terminat însămîrțare* lucernei și a mazării pe mir? șupijifată parifi^tă, însă *șî’culturi din prin gență în care se mai maifestă serioase rămîneri în rmâ. De exemplu orzoaica s-a semănat doar în proporție de 74 la sută. Culturile din plina urgență trebuiau însămînțate pînă ieri. Unii, se pare, au uitat acest lucru. In ceea ce privește înălțarea legumelor, există, nu prea mare decalaj între graficele de însămînțare și realitate. Doar 47 la sută din suprafață a fost semănată. Este necesar ca organizațiile de partid, consiliile de conducere și specialiștii din unități său măsuri de remediere a situației. O situație asemănătoare există și în privința plantațiilor pomiviticole, lucrare care pînă acum a fost neglijată. O dovedește faptul că, de exemplu, vița de vie a fost plantată doar pe... 12 din cele 120 hectare, cît și-au planificat unitățile agricole din județul nostru. Acum e timpul optim pentru plantarea viței de vie și a pomilor fructiferi. Ca o concluzie , exisită ferențe prea mari în ceea dice privește stadiul însămînțărilor, de la unitate la unitate. Unde-i sămînța ? La cooperativa agricolă de producție Lunca Mureșului, cartofii au fost plantați doar la s... 1 hectar. De ce ? Pentru A există sămînță. Consi- 1e conducere abia acum gi ■ i 'Undit să trimită un desin județul Covasna pentru procura cele 30 de tone sămîriță de cartofi cît le lipsește... Așadar încă o lucrare ce se va suprapune cu altele. Nu e un caz singular. Asemănător se prezintă situația la Fărău. Numai că aici s-a hilat... să se sorteze cartofii. . .ai de fapt singura exazie că pe cele 40 de hec [UNK] u s-au plantat pînă acum cartofii ! Cînd se vor planta ? întrebarea ce le-o a n cooperatorilor din Fă- Așteptăm o dată cu răsăoit și măsuri concrete de mediere a situației, asemănătoare,ezultate diferite La început o veste bună : membrii cooperativei agricole Aiud I au încheiat însămînțarea tuturor culturilor din prima urgență. De asemenea s-au plantat și cartofii pe cele 10 hectare. Asta cu ajutorul mașinii de semănat. In același timp, vecinii lor, adică țăranii cooperatori din Aiud II, nici n-au început să planteze cartofii, deși și-au planificat pentru acest an să cultive aceeași suprafață ca cei din Aiud. Explicația tovarășului Teodor Fureran, președintele cooperativei, ni se pare puerilă. Iat-o, n-am administrat încă îngrășămintele și nu puteam însămînța în teren nefertilizat. Dar de ce nu s-a fertilizat pînă acum ? Pentru că n-au fost pregătite mintele. Deci acolo, la îngrășămiul II, s-a uitat proverbul că... „Cine se scoală de dimineață, ajunge departe“. Ingrășămintele trebuiau transportate la marginea tarlalelor încă din iarnă. Acest lucru nu s-a făcut. "Acum, cînd lucrările s-au aglomerat, o bună parte din forța de muncă este folosită acolo unde putea fi întrebuințată în sezonul ...mort. Mircea MUNTEANU Se plantează cartofi pe tarlalele C.A.P. Ciumbrud. 1848-ANUL MARELUI SEISM SOCIAL In preajma anului 1848, in Transilvania existau premisele revoluției burgheze. In prima jumătate a veacului al XIX-lea, producția capitalistă se dezvoltă tot mai mult în economia țării. Marii comercianți — între aceștia și comercianții români, concentrați mai ales la Brașov, acumulînd capital, încep să înființeze manufacturi de bumbac, de piele, mori de hîrtie și alte întreprinderi. Capitalismul pătrunde și in agricultură , pe unele moșii se înființează și mici întreprinderi industriale alimentare. In calea dezvoltării forțelor de producție din Transilvania stătea orînduirea feudală, cu zecile de privilegii, cu fărîmițarea statului feudal, cu regimul absolutist al curții imperiale. Imperiul habsburgic tindea să mențină Transilvania într-o situație economică dependentă. Situația sărăcimii de la orașe era nespus de grea. Izvoarele de cîștig erau nesigure și sporadice, manufacturile și puținele fabrici ofereau numai unui mic număr de muncitori calificați o muncă stabilă, cea mai mare parte a locuitorilor din suburbii trebuind să se mulțumească cu munci ocazionale. Soarta cea mai grea era țărănimii iobage, care constituaia majoritatea populației. Ea forma acea „misera et contribuens plebe” (poporul de jos, mizer și plătitor de biruri), lipsită de drepturi și încărcată cu toate obligațiile față de statul feudal. Țăranul iobag avea să scoată, cu mijloace de lucru rudimentare, cu vite slab întreținute,vhrana nu numai pentru familia lui, dar și pentru curțile domnești și aparatul de stat feudal. Două zile pe săptămînă el făcea robotă pe pămîntul curții, trebuind să-și aducă merinde de acasă, iar în afară de aceasta dădea și dijme. Țăranul iobag era cu totul la cheremul „domnului de pămînt” (feudalului) ; acesta îl impunea și tot el îl judeca după bunul său plac. Țăranii se găseau într-o permanen prof. univ. dr. docent VICTOR CHERESTEȘIU membru corespondent al Academiei R.S.R. fă frămîntare. Mai ales în Munții Apuseni, nesupunerile, revoltele țăranilor și băieșilor (lucrători mineri — n. n.) se țineau lanț. Astfel, aproape toate straturile și păturile sociale din Transilvania erau în fierbere ; burghezia dorea să aibă și ea un cuvînt de spus în treburile țării, dorea ca reprezentanții ei să nu fie excluși de la îndeplinirea funcțiilor de stat. Cu tot mai mare tărie se manifestă, ca forțe antifeudale, mișcările naționale. Aceste mișcări au zguduit din temelii imperiul habsburgic, locuit de atîtea popoare. Contradicțiile naționale pe care le invocă dezvoltarea burgheză, iau forme deosebit de ascuțite. Situația din Ardeal și Ungaria se complică prin faptul că nobilimea și burghezia în general își păstrează tendințele de supremație care se oglindesc clar în concepțiile nobiliare despre „națiune". In Ardeal se aduc legi pentru maghiarizarea vieții publice. Naționalitățile, între ele și naționalitatea română, trezite la conștiința națională, încep să ducă însă o luptă justă pentru drepturile limbii și culturii lor naționale. Mișcările țărănimii pentru a-și scutura lanțurile iobăgiei,tru a-și redobîndi pămîntul pennăpit de către domni, pentru a lichida toate rămășițele robiei feudale, se întîlnesc cu năzuințele burgheziei române, care dorea să-și asigure un loc în viața politică și în conducerea țării, un rol care să corespundă proporției numerice, majoritare, a elementului românesc din Ardeal. Adunarea națională de la Blaj, din 15-17 mai 1848, a fost cea mai puternică manifestare politică a maselor din Ardeal, pentru desființarea iobăgiei. Se ridică și burghezia română, pentru a cuceri garanțiile unei vieți naționale libere, pentru a-și asigura un rol corespunzător, în conducerea țării, românii formînd majoritatea populației. Duminică, în 14 mai, in Catedrala din Blaj, profesorul Simion Bărnuțiu ține un cuprinzător discurs, în care exprimă aspirațiile juste ale populației românești la viață mai bună, la o viață națională proprie. Eroul adunării de la Blaj a fost acel popor chinuit de iobagi români, între care se amestecau, cu încredere și iobagi unguri și sași. Miile de țărani veniți la adunarea de la Blaj au stat pe poziții revoluționare și și-au impus voința lor : în punctul 3 al hotărîrilor s-a înscris cererea de desființare imediată a iobăgiei, fără nici o despăgubire din partea iobagilor. Adunarea a avut urmări puternice în ridicarea conștiinței naționale și a combativității unei pături largi a intelectualității. Și iată că națiunea — recunoscută ca atare sau nerecunoscută de către guvernanți — a devenit un factor important, de care oamenii politici maghiari nu au ținut seamă. In privința revendicărilor țărănimii, dieta de la Cluj a desființat robotele și dijmele iobagilor urbariali. Proprietarii de pămînt, ajutați de administrația veche, încearcă însă să mențină, sub diferite pretexte — datorii vechi etc. — robotele, iar pe teren îi mențin mai departe în dependență feudală. In multe părți, țăranii, văzînd că nu li se face dreptate, că nu li se restituie pășunile, pădurile acaparate de marii proprietari, ocupă cu forța ceea ce sunt convinși că, de drept, e al lor. Au loc ciocniri singeroase , amintim printre altele aceea de la Mihalț (comitatul Alba) din 2 iunie, care s-a soldat cu omorîrea a 12 țărani. Țăranii încep să se înarmeze — cu lănci, cu coase, cu îmblăcit. Comisarii trimiși la Zlatna (Albă), raportează, la 14 iunie 1848, că locuitorii din Cîmpeni și satele din jur se înarmează în așa mă (Continuare în pag. a 2-a)