Unirea, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 38-63)

1968-04-02 / nr. 38

U fi ’Ml nmnwmmwMnm* im* m ______________________^K__1_l___ai_ I. M. AI U D [MUU DE IUUESIITII «i DEittDi minim In ultimii ani întreprinde­rea metalurgică Aiud a fost supusă unei mari operații in­dustriale de lărgire, sistemati­zare și modernizare. Alături de hala de turnătorie au fost construite alte două hale des­tinate atelierului mecanic, și construcțiilor metalice. In ur­ma studiilor efectuate în ac­țiunea de organizare științifi­că a producției și a muncii s-a constatat că o parte din capaci­tatea turnătoriilor și­­ cuptoa­relor de oțel nu era utilizată din lipsă de spațiu la unele o­­perațiuni auxiliare. Ca urma­re, pentru anul în curs s-a prevăzut a se construi o hală nouă de turnătorie—curățăto­rie și o estacadă în depozitul final. Valoarea de plan aferen­tă primului trimestru este de 940.000 lei. Pentru a cunoaște stadiul lucrărilor de investiții și mo­dul în care se ține seama de indicațiile date de partid cu privire la realizarea în primul trimestru a cel puțin 25 la su­tă din planul anual de investi­ții, am avut o discuție cu cî­­teva cadre de conducere de la I.M. Aiud. — Care este ritmul lucrări­lor de investiții și ce rezultate preliminari pentru primul tri­mestru ? Mircea Popa, inginer șef al uzinei . — Din datele ce le am la în­­demînă rezultă că lucrările de investiții merg bine, valoric aferent primelor Planul trei luni a fost depășit cu 260.000 lei. Este mulțumitoare și ca­litatea lucrărilor executate. In general, se poate spune că e­­xistă toate condițiile ca pulsul șantierului să fie accelerat mai mult. — Cele spuse pînă acum vi­zează doar realizarea valorică a planului. Ne interesează să cunoaștem și cum a fost res­pectat planul fizic, graficul de execuție ? Ion Cîmpeanu, din cadrul serviciului mecanic șef . — Cîteva relații vă pot da și eu. Ca beneficiari am fost cei dintâi interesați să urmă­rim zilnic și să pretindem constructorului să respecte proiectul și graficul de execu­ție întocmit. De­­ altfel, voiam să precizez că în­tre proiectant, constructor și beneficiar s-au sta­bilit relații de colaborare și acționăm uniți. Eventualele nepotriviri între prevederile proiectului și realitate sînt so­luționate operativ. Conlucra­rea celor trei factori a dat re­zultate bune. Iată și cîteva de­talii. In trimestrul I, aveam ca plan săparea și turnarea fun­dației la hala de turnătorie, curățătorie și estacade. Devan­sarea acestor lucrări ne-a per­mis să montăm mai construcția metalică în devreme fron­tonul de vest partea laterală nordică și să asamblăm grin­zile căii de rulare. In avans față de grafic se află și lumi­natorul halei. La noua estaca­dă s-a terminat turnarea fun­dațiilor și s-a montat întrea­ga construcție metalică. Au fost procurate utilaje în va­loare de 450.000 lei printre care o presă hidraulică, un strung paralel, patru de găurit, transbordoare mașini etc. — Mircea Popa . Da. Noi in­tenționăm să scurtăm cu puțin cinci luni termenul cel de punere în funcțiune a noilor capacități de producție. Adi­că să fie executat volumul în­treg de lucrări prevăzute pen­tru acest an, pînă la 30 iulie. In acest sens, întîmpinăm u­­nele greutăți din partea I.P.R.O.M.E.T. București, care nu a­ depus nici pînă acum toate documentațiile. Aceasta ne îngrijorează și pune sub semnul întrebării ritmul de e­­xecuție. S-au făcut toate de­mersurile și sperăm să fim în­țeleși și ajutați la timp. De altfel, constructorul a și du­blat numărul formațiilor de lucru și susține intenția noas­tră. Interlocutorii noștri ne-au informat că actualmente este contractat tot utilajul și in­stalațiile necesare, din care 35 la sută au și fost aduse în ci­zmă. In lunile următoare vor sosi și celelalte. Au fost luate toate măsurile ca aceste utila­je să fie montate. Constructo­rii hunedoreni aflați la Aiud -­­U.vjtwi-ni fre.h­rtf.e' de care se bucură. Există su­ficiente motive să credem că noua hală și estacadă vor pr­­ivii botezul focului înainte de vreme. Interviu consemnat de Viorel ȚIRAU responsabilul stației de radioficare Aiud U.C.M. Zlatna. IN FOTO , secția metalurgică. Instalația de prăfuire de Tranzacții comerciale întreprinderea româneas­că de comerț exterior „Ro­­mânoexport“ a încheiat cu­ firme din Canada și Sudan contracte în valoare de pes­te patru milioane lei valută, pentru exportul de diferite țesături din in, cinepă, bum­bac și celofibră. Alte tran­zacții comerciale prevăd vîn­­zarea de haine de blană în Elveția, mănuși de protec­ție în R. F. a Germaniei, precum și articole de sticlă­rie in Australia și Liban. Portul Constanța cunoaște la rîndul său o vie activita­te comercială. Printre alte mărfuri au fost exportați mii de metri cubi de che­restea în Kuweit, precum și importante cantități de za­hăr în Algeria și Izrael, se­mințe de floarea-soarelui în Italia. In același port au so­sit minereu de fier, lamina­te, cauciuc natural, din Algeria, Anglia, azbest India, Italia, Singapore și Spania. Proletar! din toare țările, unilțî-vă I ---7 ‘ hill ANUL I, NR. 38 MARTI 2 APRILIE 1968 /1 PAGINI 30 BANI SÁR­BǍTORIREA FRUNTAȘILOR Sîmbătă cuupă-amiază la sediul­ întreprinderii agricole de stat Aiud a­u avut loc festivitatea sărbătoririi fruntașilor. Au participat tovarășii inginer Octavian Pop, director în Consiliu­­l Superior al Agriculturii, Emil Bil­, președinte­le Consi­i­ului județean al sindicatelor, inginer Remus Chio­­reanu, directorul Trustului zonal Cluj al întreprinderilor a­­gricole de stat și alții . Da­t­n­e rezultatelor bune obținute în anul trecut, cînd beneficiile a­r fost depășite cu 957.000 lei, fermelor vitipomi­­cole Asi­r­otehnice Aiud și fermei vegetale din Lunca Mureșul s-au acordat premii bănești a căror valoare se ridică la vOOO lei. cîteva întrebări, răspunsul direcției comer­ciale ȘI... SE AȘTEAPTĂ REZULTATE Aprovizionarea unui oraș cu un bogat sortiment de bunuri de consum este o chestiune foarte importantă, mai ales în momentul de față cînd ecua­ția cerere-ofertă a devenit mai complexă, iar structura cereri­lor consumatorilor a suferit adînci prefaceri. Tocmai pen­tru a vedea modul în care sînt satisfăcute cerințele crescînde ale populației, mereu am vizitat o parte din unitățile comerciale din oraș. fiarta și ce­rințele con­sumatorilor „Nici marfă, nici cumpără­tori..." Sînt cuvintele rostite de Grațiela Barna, vînzătoare la magazinul „Galanterie băr­bați. Eram singuri în magazin, rar intra cîte un cetățean vrînd să cumpere o pălărie ” sau basc, dar... Prin aceste cuvinte a expri­mat un adevăr, care, din pă­cate, există și la alte magazi­ne din municipiul nostru. Vînzătoarea amintită ne spu­nea că nu prea dispune de mărfuri solicitate și de aceea nici cumpărătorii nu se prea „înghesuie“. Mai sînt încă­ bu­nuri de larg consum pe care cetățenii nu le-au văzut de nu știu cît timp sau sînt în canti­tăți insuficiente și de o slabă calitate. O „problemă“ o con­stituie așa-zisele „sortimente deficitare“ care (și nu știm de ce ?) pe la noi refuză să se arate (confecții din fîș, bufet, jerse, cămăși de nylon și alte­le) sau acei pantofi cu nume­re ori prea mari (43, 44) ori prea mici (37, 38). In aceeași situație se află și costumele de haine. Să vedem atunci cum stăm la unele produse care sunt că­utate mai mult în această pe­rioadă. De ce nu se găsesc oare stofe de rochițe pentru femei, rochițe, tergal negru și alb, cu­verturi plușate, de ce se găseș­te așa de greu iaurt, de ce în magazinele alimentare nu se vinde telemea (de oi, Vacă), de ce peștele (au rămas tot rup­te năvoadele I.I.P.D.-ului Tul­­cea !) nu reușește să ajungă la Alba Iulia, de ce-i nerentabilă îmbutelierea în sticle de 1/2 și 1/4 a unor băuturi spirtoase (I.C.R.A. n-are nici o părere ?), de ce nu sunt pătrunjel, păs­­tîrnac, ridichi negre și atît de puțină ceapă, de ce... de ce­de ce ? Sînt întrebări la care cum­părătorii așteaptă răspuns. In consecință, ne-am deplasat la Direcția comercială județeană. Primele măsuri organizată de curînd, Direc­ția comercială județeană a că­utat, prin reprezentanții săi, să ne explice cauzele acestor lip­suri, insistînd asupra măsuri­lor luate pentru înlăturarea a­­cestora, pentru o cît mai bună aprovizionare a județului nos­tru. Am aflat că o mare vină poartă I.C.S.R.T.I. Sibiu care furnizează mărfuri, ce acoperă doar valoric comanda, nu însă și din punct de vedere struc­tural. Așa se face că găsim pantofi și costume de haine la numere și talii extreme. To­tuși o oarecare vină are și or­ganizația comercială locală care a privit cu superficialita­te prospectarea pieții, au studiat îndeajuns cererile con­­­sumatorilor. Pentru reglemen­tarea situației se preconizează ca mărfurile să nu fie aduse direct la O.C.L. Alba Iulia, pentru a simplifica drumul în­tortocheat al mărfurilor de la producător la consumator. Se vor construi depozite și se prevede ca, pentru contractări, delegații Direcției comerciale județene să se deplaseze di­rect la întreprinderile produ­cătoare. In privința telemelei, pește­lui, s-au făcut comenzi, chiar suplimentare și s-a intervenit pe lingă Direcția Comercială Generală pentru a se onora (zilele trecute chiar s-au pri­mit 800 kg. pește). Iaurt va fi destul, pentru că s-a luat le­gătura cu I.C.I.L. Turda, între­ Augustin PRESECAN (Continuare în pag. a 2-a) Raid prin unitățile comerciale din Alba Iulia Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de mi­nistrul afacerilor externe, Cor­­neliu Mănescu. Va face o vizită oficială în Finlanda, la invita­ția guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovară­șii Ilie Verdeț, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Ră­­dulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai gu­vernului și alte persoane ofi­ciale. Au fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bu­curești. ★ HELSINKI 31. — Trimișii speciali Aqerpres, Nicolae Io, nescu și Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de a­­proximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se a­­flau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Sen­­tula. Dominat de maiestuoase păduri prin care si-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei fin­landeze si-a primit oaspeții în­­tr-o atmosferă sărbătorească — expresie a relațiilor de stimă si prietenie ce s-au dezvoltat in zilele noastre intre România si Finlanda. Arborate pe fron­tispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României și Finlandei. La coborîrea din avion, oas­peții români au fost salutați cu căldură de președintele Consiliului de Miniștri al Fin­landei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oas­peților celelalte persoane ofi­ciale venite in întîmpinare. Au fost de față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai amba­sadei și ai agenției economice ai țării noastre în Finlanda, precum și Kaarlo Veikko Ma­kels, ambasadorul Finlandei la București. Erau, de asemenea,­ prezenți numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai presei străine. O companie de elită a for­țelor armate finlandeze a pre­zentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Finlandei au trecut în re­vistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte per­sonalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oas­peților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul a­­facerilor externe, Ahti Kam­a­­lainen, s-au întreținut cordial la o cupă de șampanie, cu președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. ★ * HELSINKI 1. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­cu și Mircea S. Ionescu, trans­mit: Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Fin­landa, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, ministrul afacerilor însoțit de externa. Corneliu Mănescu, a depus luni dimineață coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut și la monumentul fostului președinte al Finlan­dei, Mannerheim, situat în ci­mitirul Hietaniemi, pe țărmul Mării Baltice. In sunetele unui marș fune­bru, intonat de fanfara militară, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuită de mes­teceni albi, la capătul căreia se înalță — dominînd orizon­tul — o imensă cruce de mar­mură neagră. Alături se află mortîiim­ul din granit roșu înălțat în memoria lui Man­nerheim. Garda militară prezintă o­­norul. Premierul român, mi­nistrul afacerilor externe și ce­lelalte personalități păstrează un moment de reculegere. Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministrul a­ (Continuare în pag. a 4-a) m OBIECTIV: RECOLTA ANULUI 1960 Bilanțul unt etape Primăvara are puternic­e zonanțe în preocupările 1­­­torilor ogoarelor judi .un i­i nostru. O dovedesc cu pu­erea de convingere a cifrelor, lizările obținute pînă acu­m­­ efectuarea lucrărilor de : Datele situației oper­et a. centralizate în cursul zil­­­­, le ieri la Direcția agricolă e­­teană, ne prilejuiesc la constatări deosebit de se­­-­­cative. S-a terminat însămîr­țare* lucernei și a mazării pe m­i­­r? șu­pijifată parifi^tă, însă *șî’culturi din prin gență în care se mai ma­i­fes­tă serioase rămîneri în­­ rmâ. De exemplu orzoaica s-a se­­mănat doar în proporție de 74 la sută. Culturile din plin­a urgență trebuiau însămînțate pînă ieri. Unii, se pare, au ui­tat acest lucru. In ceea ce privește în­ă­l­­țarea legumelor, există, nu prea mare decalaj între grafi­cele de însămînțare și realita­te. Doar 47 la sută din supra­față a fost semănată. Este ne­cesar ca organizațiile de partid, consiliile de conducere și spe­cialiștii din unități să­u mă­suri de remediere a situației. O situație asemănătoare e­­xistă și în privința plantați­ilor pomiviticole, lucrare care pînă acum a fost neglijată. O dovedește faptul că, de exemplu, vița de vie a fo­st plantată doar pe... 12 din cele 120 hectare, cît și-au­ planifi­cat unitățile agricole din ju­dețul nostru. Acum e timpul optim pentru plantarea viței de vie și a pomilor fructiferi. Ca o concluzie , exisită ferențe prea mari în ceea di­ce privește stadiul însămînțărilor, de la unitate la unitate. Unde-i sămînța ? La cooperativa agricolă de producție Lunca Mureșului, cartofii au fost plantați doar la s... 1 hectar. De ce ? Pentru A există sămînță. Consi- 1­e conducere abia acum gi ■ i 'Undit să trimită un des­­in județul Covasna pentru procura cele 30 de tone să­­mîriță de cartofi cît le lipseș­te... Așadar încă o lucrare ce se va suprapune cu altele. Nu e un caz singular. Ase­mănător se prezintă situația la Fărău. Numai că aici s-a hilat... să se sorteze cartofii. . .­­a­i de fapt singura ex­­azie că pe cele 40 de hec­­­ [UNK]­­ u s-au plantat pînă acum cartofii ! Cînd se vor planta ? întrebarea ce le-o a­­­ n cooperatorilor din Fă- Așteptăm o dată cu răs­­ă­oi­t și măsuri concrete de­­ mediere a situației, ase­mănătoare,­ezultate di­­ferite La început o veste bună : membrii cooperativei agricole Aiud I au încheiat însămînța­­rea tuturor culturilor din pri­ma urgență. De asemenea s-au plantat și cartofii pe cele 10 hectare. Asta cu ajutorul ma­șinii de semănat. In același timp, vecinii lor, adică țăranii cooperatori din Aiud II, nici n-au început să planteze cartofii, deși și-au planificat pentru acest an să cultive aceeași suprafață ca cei din Aiud­­. Explicația tovarășului Teo­­­­dor Fureran, președintele co­operativei, ni se pare puerilă. Iat-o, n-am administrat încă îngrășămintele și nu puteam însămînța în teren nefertili­zat. Dar de ce nu s-a fertili­zat pînă acum ? Pentru că n-au fost pregătite mintele. Deci acolo, la îngrășă­miul II, s-a uitat proverbul că... „Cine se scoală de dimineață, ajunge departe“. Ingrășăminte­­le trebuiau transportate la marginea tarlalelor încă din iarnă. Acest lucru nu s-a fă­cut. "Acum, cînd lucrările s-au aglomerat, o bună parte din forța de muncă este folosită acolo unde putea fi întrebuin­țată în sezonul ...mort. Mircea MUNTEANU Se plantează cartofi pe tarlalele C.A.P. Ciumbrud. 1848-ANUL MARELUI SEISM SOCIAL In preajma anului 1848, in Transilvania existau premisele revoluției burgheze. In prima ju­mătate a veacului al XIX-lea, producția capitalistă se dezvoltă tot mai mult în economia țării. Marii comercianți — între aceș­tia și comercianții români, con­centrați mai ales la Brașov­­, acumulînd capital, încep să în­ființeze manufacturi de bumbac, de piele, mori de hîrtie și alte întreprinderi. Capitalismul pă­trunde și in agricultură , pe une­le moșii se înființează și mici în­treprinderi industriale alimenta­re. In calea dezvoltării forțelor de producție din Transilvania stătea orînduirea feudală, cu zecile de privilegii, cu fărîmițarea statului feudal, cu regimul absolutist al curții imperiale. Imperiul hab­­sburgic tindea să mențină Tran­silvania într-o situație economi­că dependentă. Situația sărăcimii de la orașe era nespus de grea. Izvoarele de cîștig erau nesigure și spora­dice, manufacturile și puținele fabrici ofereau numai unui mic număr de muncitori calificați o muncă stabilă, cea mai mare parte a locuitorilor din suburbii trebuind să se mulțumească cu munci ocazionale. Soarta cea mai grea era țărănimii iobage, care constitu­a­ia majoritatea populației. Ea forma acea „misera et contri­­buens plebe” (poporul de jos, mizer și plătitor de biruri), lipsi­tă de drepturi și încărcată cu toate obligațiile față de statul feudal. Țăranul iobag avea să scoată, cu mijloace de lucru ru­dimentare, cu vite slab întreți­­nute,vhrana nu numai pentru fa­milia lui, dar și pentru curțile domnești și aparatul de stat feu­dal. Două zile pe săptămînă el făcea robotă pe pămîntul curții, trebuind să-și aducă merinde de acasă, iar în afară de aceasta dădea și dijme. Țăranul iobag era cu totul la cheremul „dom­nului de pămînt” (feudalului) ; acesta îl impunea și tot el îl ju­deca după bunul său plac. Ță­ranii se găseau într-o permanen­ prof. univ. dr. docent VICTOR CHERESTEȘIU membru corespondent al Academiei R.S.R. fă frămîntare. Mai ales în Mun­ții Apuseni, nesupunerile, revol­tele țăranilor și băieșilor (lucră­tori mineri — n. n.) se țineau lanț. Astfel, aproape toate stra­turile și păturile sociale din Transilvania erau în fierbere ; burghezia dorea să aibă și ea un cuvînt de spus în treburile țării, dorea ca reprezentanții ei să nu fie excluși de la îndepli­nirea funcțiilor de stat. Cu tot mai mare tărie se ma­nifestă, ca forțe antifeudale, mișcările naționale. Aceste miș­cări au zguduit din temelii im­periul habsburgic, locuit de atî­­tea popoare. Contradicțiile na­ționale pe care le invocă dez­voltarea burgheză, iau forme de­osebit de ascuțite. Situația din Ardeal și Ungaria se complică prin faptul că nobilimea și bur­ghezia în general își păstrează tendințele de supremație care se oglindesc clar în concepțiile no­biliare despre „națiune". In Ar­deal se aduc legi pentru ma­ghiarizarea vieții publice. Națio­nalitățile, între ele și naționali­tatea română, trezite la conștiin­ța națională, încep să ducă în­să o luptă justă pentru dreptu­rile limbii și culturii lor naționa­le. Mișcările țărănimii pentru a-și scutura lanțurile iobăgiei,­tru a-și redobîndi pămîntul pen­nă­pit de către domni, pentru a li­chida toate rămășițele robiei fe­udale, se întîlnesc cu năzuințele burgheziei române, care dorea să-și asigure un loc în viața po­litică și în conducerea țării, un rol care să corespundă propor­ției numerice, majoritare, a ele­mentului românesc din Ardeal. Adunarea națională de la Blaj, din 15-17 mai 1848, a fost cea mai puternică manifestare politică a maselor din Ardeal, pentru desființarea iobăgiei. Se ridică și burghezia română, pen­tru a cuceri garanțiile unei vieți naționale libere, pentru a-și a­­sigura un rol corespunzător, în conducerea țării, românii for­­mînd majoritatea populației. Du­minică, în 14 mai, in Catedrala din Blaj, profesorul Simion Băr­­nuțiu ține un cuprinzător discurs, în care exprimă aspirațiile juste ale populației românești la viață mai bună, la o viață na­­­țională proprie. Eroul adunării de la Blaj a fost acel popor chinuit de iobagi români, între care se amestecau, cu încrede­re și iobagi unguri și sași. Miile de țărani veniți la adunarea de la Blaj au stat pe poziții revo­luționare și și-au impus voința lor : în punctul 3 al hotărîrilor s-a înscris cererea de desființare imediată a iobăgiei, fără nici o despăgubire din partea iobagi­lor. Adunarea a avut urmări pu­ternice în ridicarea conștiinței naționale și a combativității unei pături largi a intelectualității. Și iată că națiunea — recunoscută ca atare sau nerecunoscută de către guvernanți — a devenit un factor important, de care oame­nii politici maghiari nu au ținut seamă. In privința revendicărilor ță­rănimii, dieta de la Cluj a des­ființat robotele și dijmele ioba­gilor urbariali. Proprietarii de pămînt, ajutați de administrația veche, încearcă însă să mențină, sub diferite pretexte — datorii vechi etc. — robotele, iar pe te­ren îi mențin mai departe în de­pendență feudală. In multe părți, țăranii, văzînd că nu li se face dreptate, că nu li se restituie pă­șunile, pădurile acaparate de marii proprietari, ocupă cu for­ța ceea ce sunt convinși că, de drept, e al lor. Au loc ciocniri singeroase , amintim printre al­tele aceea de la Mihalț (comita­tul Alba) din 2 iunie, care s-a soldat cu omorîrea a 12 țărani. Țăranii încep să se înarmeze — cu lănci, cu coase, cu îmblăcit. Comisarii trimiși la Zlatna (Albă), raportează, la 14 iunie 1848, că locuitorii din Cîmpeni și satele din jur se înarmează în așa mă­ (Continuare în pag. a 2-a)

Next