Unirea, iunie 1968 (Anul 1, nr. 89-114)

1968-06-01 / nr. 89

SIMBATA 1 IUNIE 1968 4 PAGINI 30 BANI ANUL I NR. 89 Vizita în R.S.F. Iugoslavia a delegației de partid și de stat române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu SOSIREA LA BRIONI BRIONI. — Trimișii speciali Agerpres, S. Strujan și N. Plo­­peanu, transmit: Vineri dimi­neața, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat, a plecat cu avionul din Du­brovnik spre Pola. Oaspeții români sunt însoțiți de Rato Dugonici, președintele Confe­rinței Federale a U.S.P.M.L, membru al Consiliului Fede­rației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, membru al Prezidiului C.C. al U. C. I., președintele Skupstinei R. S. Croația, și alte persoane oficiale. Pe aeroportul din Pola, membrii delegației române au fost salutați de tovarășul Mialko Todorovici, secretar al Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., membru al Consiliu­lui Federației, Mika Șpiliak, președintele Vecei Execu­tive Federale, membru al Con­siliului Federației, mem­bru al Prezidiului G.C. al U.C.I., Petar Stambolici, pre­ședintele G.G. al Uniunii Co­muniștilor din Serbia, membru al Consiliului Federației, mem­bru al Prezidiului C.C. U.C.S. Marko Nikezici, secre­a­­tar de stat pentru afacerile ex­terne, membru al C.C. al U.C.S., precum și de Anton Pavlinici, președintele Skupștinei orășe­nești Pola, Ivan Silian, pre­ședintele Conferinței orășe­nești a U.S.P.M., și alți repre­zentanți ai organelor locale. Delegația română a pleca­t apoi din portul Pola — îm­preună cu conducătorii iu­goslavi , veniți în întîmpinare — spre Brioni, reședința de vară a președintelui R.S.F. Iugoslavia, cu nava „Podgor­­ica", escortată de vedete — torpiloare ale marinei militare iugoslave. La sosirea la Brioni, membrii delegației româ­ne au fost întîmpinați de tovarășul Iosip Broz Tito și soția, precum și de Vladimir Popovici, membru al Consiliu­lui Federației, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.S., secre­tar general al președintelui Re­publicii și de alte persoane o­­ficiale. Pe chei era aliniată o gardă de onoare a marinei mi­litare, ciali BRIONI 31 — Trimișii spe­ Agerpres, S. Strujan și N. Plopeanu, transmit: Vineri după-amiază au continuat la Brioni convorbirile­­ dintre de­legația Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat, și delegația Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, condusă de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele R.S.F. Iugoslavia, președintele Uniu­nii Comuniștilor din Iugo­slavia. Din partea română au par­ticipat tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetulu­i Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe, Aurel Măm­ășan, am­basadorul extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii So­cialiste România la Belgrad. Din partea iugoslavă au par­ticipat tovarășii : Mialko To­dorovici, secretar al Comite­tului Executiv al C.C. al U.C.S., membru al Consiliului Fede­rației, Mika Șpiliak, președin­tele Vecei Executive Federa­le, membru al Consiliului Fe­derației, membru al Prezidiu­lui C.C. al U.C.S., Petar Stam­­bolici, președintele C.C. al U.C. din Serbia, membru al Consiliului Federației, mem­bru al Prezidiului C.C. al U.C.I., Iakov Blajevici, pre­ședintele Skupstinei R.S. Croa­ția, membru al Prezidiului C.C. al U.C.S, Rato Dugonici, președintele Conferinței Fede­rale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugo­slavia, membru al Consiliului Federației, membru al Pre­zidiului C.C. al U.C.S., Vladi­mir Popovici, membru al Con­siliului Federației, membru al Prezidiului C.C. al U.C.I., se­cretar general al președintelui republicii, Marko Nikezici, se­cretar de stat al afacerilor ex­terne, membru al C.C. U.C.I., Mustafa Șabici, mem­­b­­ru al Vecei Executive Fede­rale, membru al C.C. al U.C.I., Liubo Babici, consilier al se­cretarului de stat pentru afa­cerile externe, și Iakșa Petrici, ambasadorul extraordinar plenipotențiar al R.S.F. Iugo­și­slavia la București. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cord­ală prietenească. CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE O­DATĂ CU MUGURII Odată cu mugurii respirăm soarele, soarele e cald și în­seamnă bucurie, înseamnă joacă, înseamnă copilărie... Vlăstari fragezi, încolțiți in atmosfera fulgurantă a pri­măverii, copiii au nevoie de dragoste ca florile de soare și poate, niciodată această dragoste n-a fost mai preg­nant vizibilă ca în zilele noastre cînd, ziua copilului, înnobilată cu adinci semni­ficații de viitor, a devenit o zi de sărbătoare. Azi, în toate șco­lile, la ultima oră de învățătorii și profesorii curs, vorbi despre importanța lor și semnificația zilei de 1 Iunie. Este o zi care, în calendarul copilăriei, a devenit o zi în­semnată și un prilej acordat copiilor pentru a-și prezenta „talentele“ in fața părinților și a educatorilor lor. In cinstea acestei zile, fie­care dintre grădinițele și șco­lile din raza județului nostru au programat acțiuni distrac­tive cu copiii. Tot acum, va avea loc și „vernisajul“ ex­pozițiilor celor mai tineri „ar­tiști plastici“. Din programul grădiniței nr. 1 face parte și piesa „Pregătiri de 1 Iunie“, urmată­ de cintece, dansuri și poezii. La căminul de zi, de asemenea, au loc pregătiri febrile. Aici, pe lingă dan­suri, cintece și scenete vor fi prezentate și pantomime. La școala generală nr. 2 se sur­prinde îndemînarea și price­perea elevilor care și-au ex­pus desene și obiecte, lucrate de ei, într-o expoziție orga­nizată în incinta școlii. Re­marci de la bun început îm­pletitura Corneliei Iacob, din clasa a VI-a , sau păpușa cu scufie albastră, confecțio­nată de către Georg­et­a Măr­ginean, din clasa a III-a. Se impresionează la fel de mult fantezia cromatică a desene­lor, fantezie izvorîtă dintr-o lume miraculoasă. Copacii halucinanți în coloratura lor optimistă, din acuarela „Uli­ța“ a lui Onac Nicolae, clasa a V-a, se încăpățînează să in­­tîrzie pe retină. In priceperea și migala cu­săturilor expuse, întrezărești alături de ,mîinile mici și is­cusința mamelor. De altmin­teri nici mamele nu au fost neglijate. Tot cu acest prilej va avea loc un simpozion, or­ganizat anume pentru ele, cu tema : „Rolul mamei în crea­rea unui mediu ambiant în familie“. In cadrul acestei in­­tîlniri se vor discuta proble­me esențiale în formarea u­­nui profil sănătos al copilu­lui. Printre acțiunile organizate în cinstea acestei zile un loc de seamă îl ocupă și specta­colul Kiki și Miki­, la care vor putea participa toți co­piii din raza municipiului nostru, după care vor avea loc spectacole la fiecare din­tre grădinițe. Pătrunzi în universul co­piilor înregistrînd senzații uitate, redevenite noi. Am încercat acest sentiment, vi­­zitînd grădinița nr. 4. Inter­locutoarea mea se numește Adina Singalievici și are „pa­te ani și patu luni“. Mă privește cu ochi mari și îmi povestește totul la prezent — azi s-a julit la năsuc, tot azi a fost cu mămica în oraș... își revine însă repede și-mi spune că „mâine“ a fost la Maria BUR­IAN (Continuare în pag. a 2-a) Incepînd de azi veți putea urm­ări în ziarul nostru o nouă rubrică. Reducerea consumurilor specifice IZVOR DE MARI ECONOMII Inaugurînd această rubrică redacția își propune să or­ganizeze o largă dezbatere privind valorificarea eficientă a rezervelor și posibilităților existente în unitățile economice ale județului nostru pentru reducerea consumurilor specifi­ce de materii prime și materiale — cale principală a creșterii eficienței activității de producție. Invităm conducătorii de întreprinderi, cadrele de ingi­neri, economiști și specialiști, muncitori de înaltă­­ calificare, activiști de partid, sindicat și U.T.C., pe toți oamenii muncii din întreprinderile industriale ale județului să-și spună cu­vîntul în ziar, privind măsurile ce pot fi aplicate la fiecare loc de muncă pentru continua reducere a cheltuielilor mate­riale, să împărtășească din experiența lor, să scoată în evi­dență factorii generatori de risipă și să vină cu propuneri și soluții concrete de creștere și îmbunătățire a calității produc­ției cu un consum minim de materii prime și materiale. In pagina a 111-a a ziarului de azi puteți urmări părerea specialiștilor de la U.M. Cugir despre reducerea consumurilor specifice la materii prime și materiale. CADRU LARG PENTRU DEZ­VOLTAREA MULTILATERALA A ORAȘELOR ȘI COMUNELOR Conferința Națională a parti­dului a stabilit un ansamblu de măsuri privind dezvoltarea în­tregii vieți economice și social­­culturale din țara noastră în e­­tapa actuală. Au fost prevăzute sarcini importante privind dez­voltarea în continuare a indus­triei, agriculturii, învățămîntului și culturii, a tuturor domeniilor de activitate. Un loc deosebit în cadrul a­­cestor măsuri îl ocupă perfec­ționarea organizării administra­­tiv-teritoriale a țării. Noua organizare administra­­tiv-teritorială este rezultatul a­­nalizei profunde a multiplelor transformări revoluționare petre­cute în țara noastră, a dezvoltă­rii intense, multilaterale și di­versificate a economiei, a pro­gresului înregistrat pe tărîm so­cial, științific și cultural. Necesi­tatea ei este dictată de cerința obiectivă a punerii de acord a ansamblului de factori naturali, economici, demografici și sociali care determină progresul în con­tinuare în toate domeniile și pe întreg teritoriul țării. Deosebit de important este faptul că în cadrul noii împărțiri administrativ-teritoriale se pre­văd comune mari care au largi posibilități de dezvoltare econo­mică, culturală și socială. Pe teritoriul unor asemenea comu­ne se vor putea construi noi lă­­cașe de cultură, școli, dispensa­re, întreprinderi de industrializa­re și semi-industrializare a pro­duselor agricole. Ele vor permi­te efectuarea unor lucrări edili­tare (băi, canalizări etc.), precum și întreprinderea unor vaste ac­țiuni de urbanizare și sistemati­zare. Toate acestea, au menirea să creeze condițiile cele mai propice apropierii cit mai grab­nice a satului de oraș. Avînd la bază hotărîrea Con­ferinței Naționale, indicațiile conducerii partidului și statului, biroul Comitetului județean de partid și Comitetul executiv al Consiliului popular județean, au luat măsuri ca acțiunea de deli­mitare a municipiului, orașelor și comunelor pe teritoriul jude­țului Alba să se desfășoare in cele mai bune condițiuni. Comi­sia județeană de partid și stat, alcătuită în acest scop, de consultat un mare număr de spe­­­cialiști, intelectuali, cetățeni ai satelor, oameni care se bucură de stimă în rîndul locuitorilor. Au fost efectuate ample studii a­­supra factorilor economici, de­mografici și istorici, asupra tra­dițiilor populației, mijloacelor de acces, dotărilor social-culturale și administrative ale localităților. Se poate spune că întreaga ac­țiune este rezultatul unui vast studiu efectuat cu sprijinul unor colective largi de specialiști oameni ai muncii din toate de­ci­meniile. La baza măsurilor care au fost stabilite au stat de ase­menea sugestiile și observațiile făcute de oamenii muncii în nu­meroase scrisori și cu prilejul dezbaterilor publice care au avut loc în fiecare localitate. Rezultatul tuturor acestor stu­dii și cercetări concretizate în propunerile comisiei județene de partid și de stat cu privire la delimitarea municipiului, orașe­lor și comunelor din județul Alba au fost dezbătute în plena­ra comună a Comitetului jude­țean de partid și Consiliului popular județean din 22 mai a.c. care a hotărît să fie supuse spre aprobare Consiliului de Miniștri. In numărul de ieri al ziarului nostru a fost publicată Hotărîrea Consiliului de Miniștri prin care se aprobă aceste documente. in zilele ce urmează, în co­mune, precum și în noul oraș Zlatna, va avea loc constituirea comitetelor de partid și consili­ilor populare comunale și oră­șenești. Adunările ce vor avea loc vor trebui să constituie pri­lejul unei dezbateri profunde, multilaterale, a sarcinilor com­plexe ce stau în fața organiza­țiilor de partid și de stat din noile localități. Ele vor trebui pregătite astfel incit fiecare par­ticipant să aibă posibilitatea de a-șî spune deschis părerea asu­pra problemelor majore social­­politice, gospodărești, economice și culturale ale comunei sau o­­rașului, să critice neajunsurile care se manifestă și să facă pro­puneri pentru ca activitatea de viitor să cunoască o cotitură ra­dicală pe măsura noilor sarcini. O condiție esențială a unei ast­fel de cerințe este ca materia­lele ce se prezintă în adunările respective, să fie întocmite pe baza unor ample studii asupra problemelor principale ale orga­nizațiilor de partid, ale vieții co­munei sau orașului. Să conțină măsuri concrete de rezolvare lor, care să poată deveni hotă­­­­rîri cu termene și responsabilități. In fața noilor organe de partid și de stat stau sarcini deosebit de importante. In noua structură organizatorică, organele și or­ganizațiile de partid trebuie să militeze pentru creșterea compe­tenței muncii ce o desfășoară, întărirea rîndurilor organizației și a democrației interne, inten­sificarea activității de educare a comuniștilor. Este necesar ca e­­forturile membrilor de partid să fie îndreptate spre cunoașterea nemijlocită a realității, către spri­jinirea efectivă, concretă și cu maximum de competență a uni­tăților socialiste. Consiliile popu­lare vor coordona activitatea lo­cală pentru asigurarea dezvol­tării economiei locale, a vieții social-culturale a comunale, apărarea gospodăriei proprietății socialiste, a drepturilor cetățeni­lor, respectarea legalității și menținerea ordinei publice. Ele sunt chemate să manifeste o gri­jă deosebită pentru folosirea ju­dicioasă a mijloacelor materiale, a fondurilor proprii, pentru găsi­rea și valorificarea tuturor resur­selor locale în vederea, dezvol­tării, sistematizării și înfrumuse­țării localităților. Pentru a-și putea îndeplini în bune condițiuni sarcinile ce le revin, organele locale de partid și de stat vor trebui să militeze pentru perfecționarea continuă a stilului și metodelor lor de mun­că, pentru creșterea operativită­ții și mobilității în acțiunile ce le întreprind. Cum nu se poate concepe un stil nou de muncă, o metodă perfecționată, fără receptivitate la tot ceea ce apare nou, recep­tivitatea și promptitudinea tre­buie să devină atribute ale fie­­­cărui lucrător din aparatul de partid și de stat. Este știut că principiul condu­cerii și muncii colective asigură garanția desfășurării cu cele mai bune rezultate a activității or­ganelor de partid și de stat. De aceea, este nevoie ca hotărîrile și deciziile care se adoptă să fie întotdeauna rodul unor largi con­sultări și dezbateri, al unei munci de creație colectivă. Nu­mai astfel vor putea fi realizate la timp și în bune condițiuni toate sarcinile importante ce stau în fața lor, a cetățenilor din comune și orașe, pentru ri­dicarea întregii vieți pe noi trep­te ale bunăstării și civilizației. PREOCUPĂRILE RĂU HASURĂ REALIZĂRILOR Specific acestor zile pe o­­goare este munca continuă, din zori și pînă în noapte, per­­­­­o:­un­a îu care țăranii ..co­operatori lucrează pămîntul, cu scopul de a-i smulge roa­dele chiar și în cazul acestui an, cînd natura a fost mai vi­tregă ca altădată. Realizările cooperativelor agricole din Secășel, Colibi, Veseuș, Sînmi­­clăuș, Băcăinți, Cistei și altele, care au terminat prașila­­ la porumb și cartofi, vin și întă­resc cele afirmate mai sus. Dar nu este mai puțin adevă­rat că unele situații întîlnite pe teren ne obligă să atragem atenția că orice întîrziere a lucrărilor de întreținere nu poate avea decît efecte dăună­toare asupra viitoarei produc­ții. Conform planului anual, coo­peratorii din Ciugud au de­prășit în această vară o supra­față de 245 hectare porumb și 30 hectare cartofi. Ce s-a rea­lizat pînă acum din plan ? Puțin. Neîngăduit acest de puțin. Doar 30 de hectare, și acestea numai mecanizat. De ce acest lucru ? Am încercat să aflăm adevărul la fața lo­cului. Iată ce ne-au răspuns cadrele de conducere din uni­tate. BENEDIC PUIU, președinte­le cooperativei. Am așteptat să vedem cum răsare porumbul. Apoi ni s-a promis de către conducerea S.M.T. că vom pri­mi încă un cultivator. Așa că am așteptat să ne sosească. Cînd este bine cunoscut că lucrarea cu sapa rotativă poa­te începe îndată ce plantele și-au format primele perechi de frunze, cum se face că nici pînă în prezent lucrarea aceas­ta nu este efectuată în între­gime ? ING. MINODORA CORNEA. Și la noi a început prima pra­­șilă încă din ziua de 17 mai, dar un agregat s-a defectat. La întreținerea culturilor așa că n-am putut realiza de­cît 113 hectare din totalul de 245. Cu cultivatorul am înce­put să lucrăm cînd porumbul avea cinci frunze, dar tovară­șul inginer Popa Petru de la S.M.T. Alba Iulia a scos trac­torul de la lucru sub motiv că plantele nu sunt suficient dez­voltate. După toate indicațiile primi­te de la U.J.C.A.P. Alba, re­partiția culturilor pe braț de muncă trebuia făcută încă din primăvară, pentru a se crea condiții corespunzătoare de fertilizare și întreținere a cul­turilor. Cum de la Ciugud a­­cest lucru nu s-a realizat ni­ci pînă în prezent ? AUREL MUNTEANU, in­structor comunal de partid. Am așteptat ca porumbul să ajungă la faza optimă de lu­cru ca apoi să-l­ repartizăm pe braț de muncă. De fapt, a­­seară am avut o ședință de lu­cru în care s-a dezbătut toc­mai această problemă. După cum se vede, motivă­rile cu pretenția unor argu­mente obiective, au venit mai repede decît ne așteptam. N-avem, n-am primit, am aș­teptat. In realitate însă, există condiții suficiente de înfăptui­re a tuturor lucrărilor în peri­oada optimă. Unitatea dispu­ne de două sape rotative (e drept, una a rămas părăsită în teren și nefolosită), un cultiva­tor și suficiente brațe de mun­că. Dar, dincolo de așa-zisele cauze obiective se ascunde a­­devărata față a lucrurilor și a­­nume lipsa de preocupare și de organizare a procesului de producție și a muncii. De la începutul anului și pînă în prezent nu s-a găsit timpul necesar repartizării lo­turilor personale. De abia a­­cum, cînd trebuia efectuată prașila întîi, cooperatorii își seamănă în parcelele lor po­rumbul. Acesta este și moti­vul pentru care numărul de oameni mobilizați la lucru es­te foarte mic. S-a așteptat ca plantele să atingă înălțimea de 20-25 cm, pentru a se face repartizările pe braț de mun­că, cînd de fapt prașila întîi trebuia terminată. In aceeași situație se află și cultura de cartofi, unde lucrările s-au e­­fectuat pe numai jumătate din suprafață. Aceasta e și expli­cația pentru care culturile se prezintă slab dezvoltate. Ștefan CRĂCIUN (Continuare în pag. a 2-a) Pentru impulsio­narea lucrărilor din agricultură Vineri a avut loc la Direcția agricolă județeană o ședință de lucru, în care s-a analizat mersul lucrărilor agricole de sezon din județul Alba. Au luat parte tovarășii George Homoștean, prim-se­­cretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., Titus Popescu, vicepreședinte al Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, cadre de conducere, specialiști din­ agri­cultură, specialiști din institu­tele de cercetări. Inginerul Nicolae Albu, di­rectorul Direcției agricole ju­dețene, a prezentat o informa­re privind stadiul lucrărilor de sezon. Cu acest prilej s-a adoptat un plan de măsuri care preve­de acțiuni menite să mobili­zeze toate rezervele și posibi­litățile pentru intensificarea lucrărilor. S-a subliniat necesitatea continuării irigațiilor, asigura­rea bazei furajere, extinderea culturii legumelor, repararea utilajelor ce vor lucra la re­coltat și altele. ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• Poate era mai nimerit ca a­­ceste rînduri dedicate omului și muncii sale să poarte am­prenta atmosferei de bucurie și entuziasm ce i-a cuprins li­­teralmente pe fiecare din cei 47 de medaliați din municipiul Alba Iulia. Am preferat să no­tăm fugar cîteva schițe de por­tret surprinse în antractul a­­cestui mare și emoționant ju­bileu. I­osif Moldovan este lăcătuș­­ la Atelierele de zonă C.F.R. in cei 11 ani de cînd lu­crează aici i-au trecut prin mîini zeci de mii de vagoane. După ce le-a reparat și revi­zuit, Moldovan și-a pus semnă­tura pe certificatul de garan­ție al muncii lui notînd lapidar: „Reparat — poate fi îndrumat în cursă". Să îți asumi lunar, împreună cu ortacii tăi, 300 de asemenea semnături, este un act de mare răspundere și con­știinciozitate. 300 de notificări și tot atîtea vagoane pentru călători și marfă ies lunar pe poarta acestui atelier ce se intitulează modest „de zonă”. Este un fel de a spune „de zo­nă", pentru că reanimate, va­goanele înconjoară țara și trec peste hotarele ei. Nici unul din maiștrii Gheorghe Spătaru, Petru Pancu sau lăcătușul Pe­tru Strînc, veniți cu același pri­lej la jubileu, nu-și amintesc ca vreodată materialul rulant reparat de ei să fi făcut calea întoarsă la atelier. Performan­ța a însemnat pentru fiecare din ei, dobîndirea titlului de fruntaș, cinci ani la rînd. Așa aride și seci cum cifrele își au poezia sînt și semnificația lor. Ne folosim de una singură. In cei 18 ani de cînd lucrează în triajul din Coșlariu, lăcătușul de revizie Nicolae Geman a revizuit și „i„­--------­­upiwuui IIIV-V.UU-U iii ----­I cu UI peste 5.000.000 vagoane. Mai mult decît mărimea cifrei im­presionează munca ireproșabi­lă a omului în uniformă ce a răspuns întotdeauna „prezent" în cele mai grele momente. O portretizare oricît de sumară a lăcătușului Geman trebuie fă­cută îngemănată cu eforturile și munca întregului colectiv, în fruntea căruia a pășit neconte­nit mai ales în ultimii 5 ani, pentru care e felicitat și răs­plătit astăzi. Calitatea muncii lăcătușului de revizie este siguranța cir­culației trenurilor. Medaliatul nostru a obținut în acest sens un adevărat record. De cinci ani de cînd este fruntaș în în­trecerea socialistă n-a nici o reclamație. Toate avut tre­nurile revizuite și îndrumate de el au sosit cu bine la destina­ție. Fiecare vagon a dus cu el spre cele patru zări ale Coș­­lariului, mesajul muncii și vred­­niciei acestor oameni minunați, întem bucuroși să o întîl­­nim printre fruntași și pe muncitoarea Ana Moldovan ai cărei ultimi 25 de ani se iden­tifică cu destinele și viața Fa­bricii „Ardeleana” din Alba Iulia. Evenimentul decernării Medaliei jubiliare pentru me­rite deosebite în întrecerea sa­~i:­4.x ~„A- i — Ia­r:__... i_ v­i­ui 11 a iui, cote icgut medie: ae cele mai bune rezultate obținu­te în ultimii cinci ani. La rugă­mintea noastră tovarășa Ana Moldovan ne spune că în acest răstimp fabrica nu a întîmpinat nici un refuz din partea benefi­ciarilor, cu toate că au fost a­­similate și introduse în fabri­cație cîteva zeci noi de încălțăminte­ de modele Incepînd cu acest trimestru fabrica li­vrează o cantitate importantă de încălțăminte pentru export. Ana Moldovan și-a adus o a­­preciabilă contribuție la toate aceste înfăptuiri. In cartea ei de vizită ar tre­bui înscrisă însă cu majuscule o cifră simbolică. Lucrînd secția croi, Ana Moldovan în economisit în ultimii 5 ani, mai a mult de 120.000 d.m.p. piele, cantitate suficientă pentru fa­bricarea a 6.000 perechi de pantofi, a căror valoare mai mare de o jumătate este de 1 milion de lei. a plinea caldă, obișnuim să spunem cînd vrem să a­­preciem sufletul, bunătatea și hărnicia unui om. Comparația se potrivește și brutarului ate­ MEDALIAȚII fan Lorinț, de la întreprinderea de morărit și panificație. Dacă am savurat cu plăcere mirosul piinii proaspete și am fost mul­țumiți că am găsit în gustul ei toate aromele pămîntului se cuvine să ne gîndim și la bru­tarul Ștefan Lorinț. — Vă place meseria ? — Ca pîinea pe care o fac. Altfel n-aș fi stat 18 ani în fața cuptorului să văd cum se rume­nește și se coace această bu­nătate a pămîntului. ★ La adunarea festivă ce a a­­vut loc la Casa de cultură municipiului Alba Iulia, cons­­a­crată acestui jubileu, au parti­cipat tovarășii Nicolae Roșu, prim-secretar al Comitetului municipal Alba Iulia al P.C.R., Emil Comșa, vicepreședinte al Consiliului popular municipal, și alți invitați. Au fost decorați cu „Meda­lia jubiliară pentru merite deo­sebite în întrecerea socialistă"’ și „Medalia Muncii", un număr d­e­ 47 muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile și instituțiile municipiului Alba Iulia și localitățile învecinate. Cei care au fost răsplătiți cu înaltele distincții și-au exprimat hotărîrea și angajamentul lor ferm de­ a munci cu și mai multă energie pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de producție. In cinstea celor medaliați și a familiilor lor formațiile artis­tice ale Clubului sindicatelor din Cugir au susținut un fru­mos program artistic. T. BUCERZAN

Next