Unirea, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 168-192)
1968-09-11 / nr. 176
MILIOANELE DE LA U. C. M. ZLĂTNA Efectele nemijlocite ale organizării științifice a producției și a muncii Nu mai constituie pentru nimeni o noutate faptul că Uzina chimico-metalurgică din Zlatna se numără printre unitățile economice ale județului care trăiesc o viață economico-financiară sănătoasă. Decadă de decadă, lună de lună, rapoartele statistice consemnează cu genereziste depășiri valorice și da producție, serioase economii și beneficii peste plan. Secretul acestor succese, care produc o evidentă și continuă satisfacție colectivului uzinei, l-am aflat poposind aici, discutînd cu cadrele de specialitate despre mersul producției, despre modalitatea organizării ei, despre direcțiile de acțiune și căutările întreprinse în scopul organizării științifice și perfecționării continue a producției și a muncii. Făcînd din preocuparea pentru rezolvarea acestei probleme, de care depinde fundamental progresul economic al uzinei, o piatră de temelie a muncii sale, colectivul de aici și-a îndreptat eforturile și căutările în două direcții principale : perfecționarea proceselor tehnologice în secțiile de sulfat de cupru și feros și reducerea cheltuielilor materiale și de producție. —■ Pentru traducerea în viață a acestor deziderate — ne spunea ing. Cornelia Deoanca, șeful serviciului de organizare științifică producției și a muncii, în uzina noastră s-a a desfășurat o muncă sistematică, ordonată, pe bază de studii. îmbucurător este faptul că drumul întocmirii studiilor, desfășurat sub semnul muncii laborioase, a fost simțitor scurtat, iar de îndată ce s-a ajuns la stabilirea concluziilor și elaborarea măsurilor s-a trecut, fără întîrziere, la aplicarea lor practică. Finalizarea practică grabnică a studiilor noastre, înlăturarea oricăror tendințe de tărăgănare au generat efecte economice nebănuite, au înviorat simțitor viața economică a uzinei. — Ne-ar interesa să aflăm amănunte despre munca desfășurată în această direcție... — Asta și intenționam să vă relatez. In direcția perfecționării tehnologiilor de fabricație s-au întocmit zece studii, care au scadențe diferite pe parcursul anului 1968. Pînă la începutul lunii septembrie, din prevederile studiului privind perfecționarea tehnologiei de preparare a sulfatului de cupru s-au aplicat măsurile de înlocuire a conductelor de plumb, de la refularea vombelor, cu altele din oțel A2A, montarea unei vane din oțel în locul celei cauciucate și a variatoarelor de turație la turnurile de dizolvare etc. Toate acestea aduc serioase amendamente producției, determinînd o continuitate în funcționarea agregatelor, ceea ce a eliminat opririle periodice pentru reparații curente. In urma finalizării altor studii, in sectorul metalurgic s-au întocmit cărămizile de crommagnezită cu cărămizi Radex, ceea ce a dus la prelungirea duratei de funcționare a convertizoarelor de cupru. Un indice optim de topire, și pe această cale scurtarea duratei de elaborare a șarjelor, s-a obținut prin ridicarea temperaturii de regim de la 1500 grade Celsius la 1600 grade Celsius a cuptorului de topire. De un real avantaj economic s-a dovedit a fi și măsura privind preîncălzirea aerului insuflat în convertizoare de la 350-400 grade C. Aceasta a generat o rafinare avansată a cuprului, ceea ce ne-a permis să producem cupru cu un grad de puritate mai mare decît cel prevăzut în standarde. Cercetările întreprinse de un colectiv al uzinei au permis depistarea unor rezerve în activitatea de construcție a instalației de fabricare a sulfatului feros. Prin valorificarea acestora, noua instalație a intrat în exploatare cu o lună înainte de termen, dînd astfel în plus o producție de 140 tone. De altfel, instalației amintite i s-a adus încă un amendament esențial: turnurile de dizolvare au fost înlocuite cu dizolvatoare, obținîndu-se astfel un plus total de producție de 440 tone, ceea ce Convorbire realizată de Aurel OARGA (Continuare în pag. a 3-a) 3i" I I I 8 » ! I I I 9 Noi produse cu marca „Pinguin“ pe oră. Unui tip de compresor mai vechi i s-au adus: La uzinele „Tehnofrig“ din Cluj au fost realizate o serie I de noi agregate frigorifice și utilaje pentru industria alimentară. Printre acestea se află compresoarele de 280.000, 100.000 și 71.000 kilocalorii prin reproiectare, îmbunătățiri considerabile. In prezent, acesta are o greutate de numai 675 kg, față de 2.800 kg anterior, iar randamentul său este mai mare. Au mai fost ■perfectate un tanc vertical izoterm pentru păstrat lapte, cu o capacitate de 10.000 litri, și o instalație mecanică de spălat tancuri de lapte și altele. jj Culesul strugurilor . De două zile, la Intreprinderea agricolă de stat Jidvei ,a început recoltarea strugurilor pentru vinificație. Producția depășește cu mult amintim cititorilor că în toamna acestui an noștri la Jidvei se vor vinifica aproxi- prevederile planului. De pe fiecare hectar, pînă în prezent, s-au recoltat cîte 7.000 kg struguri.I n mativ 4.700 tone struguri, 1i 35 vagoane de grîu peste plan . Unitățile agricole de stat din județul nostru au obținut un succes de seamă: ele au livrat la fondul centralizat al statului, peste prevederile planului, o cantitate de 35 vagoane de grîu. La acest succes, o importantă contribuție și-au adus-o lucrătorii întreprinderilor agricole de stat Lunca Mureșului (cu o producție medie de 3.020 kg grîu la hectar), Blaj, care au recoltat 3.014 kg la I hectar, și Jidvei cu 3.000 kg I la hectar. CONSFĂTUIRI ALE CADRELOR DIDACTICE Ieri In cinci centre ale județului nostru, din cele zece stabilite, au început consfătuirile anuale ale cadrelor didactice. La consfătuirea cadrelor didactice din orașul Aiud a participat tovarășul George Homoștean, prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele Comitetului executiv al popular județean, la Consiliului Cîmpeni tovarășul Băluț Sîrbu, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., la Alba Iulia, tovarășul roului Ion Ilișiu, membru al biComitetului județean de partid, la Teiuș tovarășul Ioan Laslău, prim-secretar al Comitetului județean Alba al U.T.C., iar la Abrud tovarășul Victor Pășteanu, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid. In prima zi în toate cele cinci centre a fost supus dezbaterilor referatul „Sarcinile care revin cadrelor didactice în noul an școlar, în lumina directivelor C.C. al P.C.R., aprobate de Plenara C.C. P.C.R. din aprilie 1968 și a Lealgii Invățămîntului din R.S.R.". Referatul a fost întocmit de Inspectoratul școlar județean și a fost prezentat de responsabilii cercurilor pedagogice pe centrele respective. Luînd cuvîntul pe marginea referatului prezentat numeroși vorbitori au relevat însemnate aspecte legate de modernizarea învățămîntului, de școlarizarea copiilor de 6 ani, de Îmbunătățirea muncii educative în rîndul elevilor, unele probleme privind îmbunătățirea bazei materiale precum și perfecționarea cadrelor didactice. In încheierea lucrărilor din prima zi a avut loc alegerea delegaților la Adunarea județeană a cadrelor Consfătuirile cadrelor didactice didactice continuă astăzi în cadrul cercurilor pedagogice. Frumuseți ale naturii: Cheia Geogelului. La ferma viticolă a Liceului agricol din Ciumbrud a început culesul și vinificarea strugurilor. In fotografie , tehnicienii Gheorghe Stoica și Basa Ladislau, fac analiza mustului. Dimineață răcoroasă de toamnă. Lăsăm undeva, în urmă, orașul și iată-ne ajunși la Combinatul de industrializare a lemnului din Blaj. Panorama „cetății lemnului", cum a numit combinatul un cetățean de prin părțile locului, îl impresionează pe noul venit. Pe suprafață de zeci de hectare, o se întind hale mari, spațioase, în interiorul cărora se găsesc mașini și instalații moderne. Muncitori harnici, pricepuți, lucrează aici după tehnologii perfecționate, de „ultimă oră". Cu cîțiva dintre ei am făcut cunoștință. ...In birou, domnește o tăcere adîncă, rar tulburată de foșnetul hîrtiei. Alexandru Ciuruș, inginerul șef al combinatului, răsfoiește filele unui caiet, scrie cifre, pe care le adună, le înmulțește. După cîteva clipe, își ridică privirea. Pare să fie pus într-o încurcătură. — Știți, mi-e foarte greu să precizez care fabrică „merge“ mai bine. Pe cele opt luni, în afară de mobilă, toate și-au depășit planul. Cît despre oameni, noi ne mîndrim cu toți, și cu cei de la P.F.L., de la placaj, de la binale... — Ce-ați zice dacă ar scrie de la P.F.L., intervine . Vasile Biriș, secretarul comitetului de partid. Muncitorii de aici — mă lămurește dînsul binevoitor — au învins multe greutăți. Vă amintiți — se adresează inginerului — problema aceea cu pistonul de la presă... ...Ne îndreptăm spre fabrica de plăci fibro-lemnoase. De-o parte și de alta a aleei, zone verzi, flori, panouri de onoare. Facem cunoștință cu Nicolae Roșu, secretarul de partid de la P.F.L., care sintetizează cîteva din preocupările colectivului de aici. Aflăm că: In anii trecuți fabrica P.F.L., vădea încă unele lipsuri. Atitudinea comuniștilor s-a dovedit a fi decisivă. In adunările de partid, ei au analizat cauzele, au venit cu inițiative și puneri pentru îndreptarea prosituației. S-a constatat că parte din agregate funcționau defectuos, datorită slabei întrețineri și nerespectării întocmai a procesului tehnologic , că în unele secții era indisciplină și se înregistrau multe absențe nemotivate. Comuniști cum ar fi Constantin Mihai, Iosif Lengher, Gheorghe Lațiu și alții, au propus să fie repartizați la utilajele „cheie“ membri de partid cu experiență în muncă, să se întărească organizația de partid de la depozitul de materii prime, să se controleze mai îndeaproape modul cum se aplică sarcinile și măsurile stabilite. Propunerile au prins viață. La utilajele de bază, cum ar fi defibratoarele și rafinatoarele, presa și instalația de deshidratat, au fost repartizați comuniști ca loan Isailă, loan Sarlova, loan Comșa, Nicolae Mărginean, Gheorghe Lațiu, muncitori conștiincioși, stăpîni pe meserie. Aceștia și alți comuniști și muncitori au creat o puternică opinie de masă împotriva celor care obișnuiau să absenteze nemotivat. Și rezultatele bune nu au întîrziat. Numărul cazurilor de indisciplină a scăzut. In acest an, fabrica și-a depășit planul cu circa 100 tone plăci fibrolemnoase și a realizat 97,4 la sută produse de calitatea întîi, față de 95 la sută cît era planificat. De reținut că, în acest an, la P.F.L., nu s-a înregistrat nici o absență nemotivată sau caz de indisciplină. Muncitorii au dovedit spirit de răspundere în rezolvarea tuturor problemelor de producție. ...Inginerul Alexandru Popescu, șeful fabricii P.F.L., încheia bilanțul lunii care a trecut. Pe masa de lucru se găseau caiete de însemnări, grafice, cărți de specialitate.. L-am rugat să ne relateze despre cel mai important eveniment petrecut în fabrică în 1968, despre care auzisem ceva de la tovarășul Biriș, la începutul vizitei. —• Intîmplarea aceasta s-a petrecut, pe neașteptate. In jurul presei, unul dintre cele mai importante utilaje din fabrică, se găseau conducerea tehnică a combinatului, cadre de specialitate, muncitori. Așteptau cu nerăbdare începerea probelor întregii instalații ieșite din reparație. Se dă semnalul de pornire. Totul pare să funcționeze normal. La un moment dat, se aude un zgomot sec. Dintr-un piston se rupsese o bucată de material din cauza unei defecțiuni de construcție care nu putea fi sesizată. Cu toții ne-am dat seama de gravitatea faptului. Piston de rezervă nu aveam, iar pînă la procurarea și aducerea lui din străinătate ar fi trecut săptămîni, luni. Specialiștii au studiat posibilitatea utilizării unui material sintetic în cu pricina. După găsirea locul soluției, fără să pierdem timp, am stabilit ce aveam de făcut. Cîțiva muncitori au demontat o parte din piesele presei, aplicînd rășină sintetică în locul spărturii. S-a lucrat zi și noapte, fără preget. Intervenția durat doar cîteva zile, în loc de 3-4 săptămîni, cît s-a prevăzut. Astfel s-a evitat pierderea unei producții echivalente cu circa 4 milioane lei. Cine s-a evidențiat în această intervenție ? Mi-e greu să dau exemple. Ai nedreptăți pe mulți, întregul colectiv a dat dovadă de spirit de abnegație, de dragoste față de fabrică, față de combinat. Lazăr DEMETER CONȘTIINȚA DATORIEI Adeziune unanimă față de politica internă și externă a partidului și guvernului Inimi care poartă sentimentul dragostei pentru țară și popor Am urmărit cu profundă atenție, alături de întregul nostru popor, lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale, cuvîntările pline de căldură și principialitate rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, de alți membri ai conducerii de partid și de stat, în diferite localități ale țării, am citit presa, am ascultat radioul și emisiunile televiziunii noastre. In aceste momente s-a consolidat în adîncul convingerii mele siguranța că destinele țării noastre, responsabilitatea pentru viitorul ei fericit se află în mîini bune, în inimi care poartă în ele sentimentul dragostei celei mai profunde pentru țară și poporul ei, care manifestă un deosebit simț de răspundere socială și istorică pentru viitorul națiunii noastre socialiste. Toate acestea le simțim și le vedem în viața de toate zilele. Puternicul flux de viață ce pulsează în țara noastră, realizările dobândite pe plan economic, sunt rodul nemijlocit al politicii înțelepte, profund marxist-leniniste duse de partidul nostru. Toate acestea au Înălțat națiunea noastră socialistă pe culmi ale prosperității și civilizației, ne-au permis să trăim, plenar, vremuri de afirmare deplină a virtuților creatoare ale întregului nostru popor, a minorităților conlocuitoare, care se bucură de aceeași atenție și prețuire ca și românii. Eu, personal, datorez partidului, al cărui membru sunt din anul 1961, însăși devenirea și întregirea personalității mele. In acești ani de viață nouă, românilor, germanilor, maghiarilor, tuturor naționalităților, li s-au oferit aceleași posibilități, aceleași condiții de înălțare socială. Pentru aceasta port în suflet sentimentul unei mulțumiri fără margini, unei încrederi depline față de partidul din care fac parte, față de conducătorii lui înțelepți, față de această țară al cărui fiu mă mîndresc că sunt. Trăim vremuri în care năzuința multor popoare spre libertate și progres social a devenit realitate deplină, vremuri de triumf al socialismului. In această conjunctură, pentru poporul nostru dorința întreținerii de relații bazate pe prietenie, stimă reciprocă, dorința nestrămutată de libertate socială, de a munci în pace, reprezintă principii sacre de viată, care călăuzesc însăși existenta noastră. Partidul Comunist Român ne-a dovedit în nenumărate rînduri că este exponentul legitim și apărătorul neînfricat al acestor năzuinți. Tocmai de aceea, apreciez din tot sufletul poziția fermă partidului nostru, care militeaază cu consecvență și curaj pentru soluționarea, pe calea tratativelor, a neînțelegerilor dintre statele socialiste, instaurarea unor relații de deplină egalitate între țările socialiste și partidele recunoașterea dreptului deplin al fiecăreia de a-și rezolva propriile probleme. Edgar PROBSDORFER șeful serviciului C.T.C. Fabrica de hîrtie Petrești Noi capacități de producție In aceste zile, la Atelierele centrale de reparații din Alba Iulia se desfășoară o vie activitate pentru mărirea capacității de producție. Recent a fost terminată execuția noii hale de forjat, care are o suprafață de 216 mp. De câteva zile, aici a început montajul unui ciocan de forjă de mare capacitate, cu greutatea „berbecului“ de 400 kgf. Noul utilaj va intra în producție la sfârșitul acestei luni. La începutul lunii septembrie, în hala de reparații mecanice va începe și montajul unui pod rulant de 5 tone. Șantiere noi pe litoral Ultimii turiști care-și petrec vacanța în stațiunile de pe litoral sunt martorii deschiderii altor șantiere menite să îmbogățească pentru viitorul sezon ansamblul construcțiilor din aceste stațiuni. In sudul litoralului, spre exemplu, au început lucrările la alte 15 hoteluri, 8 restaurante, 80 de căsuțe din prefabricate și la un camping. Toate acestea vor însuma 11.500 locuri. Noile construcții fac parte din planul celei mai tinere stațiuni a litoralului — Mangalia nord — care prevede pînă în 1971 darea în folosință a peste 26.000 locuri ln hoteluri, căsuțe și campinguri. U.M.C.LA ORA FLUXULUI La trei ore diferite, am zice la răspîntiile cardinale ale zilei de lucru, porțile Uzinei mecanice din Cugir se deschid larg. Se naște astfel, spontan, o animație deosebită, în tumultul căreia se pune în mișcare un adevărat flux uman a cărui curgere domoală încetează instantaneu. După cîteva clipe de calmitate totală, situația se repetă oarecum invers, purtînd cu ea aparențele unui reflux. Pe estacada uzinei, pași, mii de pași, mai zăbovesc o clipă. Se rostesc cuvinte de bună revedere, se string mîini. Sunt orele refluxului, ce duc cu ele, în casele liniștite ale oamenilor mentul datoriei realizate. senti- zina însă, de fiecare dată, începe o nouă viață a cărei puls cadențat stă la izvoarele orelor calde, orelor pline, rotunde, ale rezultatelor de muncă, v ocea inginerului . Stînca nu se mai Simion poate desluși limpede. Descoperim în agitația brațelor sale frânturi de explicații despre modul de aranjare al secției de mașini de cusut, despre performanțele oamenilor și mașinilor din „leagănul Ilenei". Din cînd în cînd, ajungem în locuri mai tăcute, unde zumzetul de bondar al utilajelor în plină funcționare abia mai răzbate. Abia atunci se aude vocea grav modulată a interlocutorului, care ne vorbește despre oamenii săi, despre mîndria pe care o resimte că „Ileana“ sau „Iris“ pleacă de la poalele Drăganei spre Anglia, Turcia, Irak, Iugoslavia, Mongolia, Arabia Saudită sau altele din cele 16 țări, care nu deslușesc în marca mașinilor de cusut amprentele maiștrilor principali Avram Oltean, Teodor Crișan și Maniu Bratu, ale muncitorilor Iosif Cîmpeanu, Izidor Mara, Constantin Voinea, Nicolae Gherghel, Ioan Oniță sau Ștefan Hondola, recunoscînd, în schimb marca industriei noastre socialiste. Cu alte cuvinte, citesc — și aceasta este esențial — calitățile funcționale ale mașinilor de cusut, eleganța și sobrietatea lor și, drept prețuire, se adresează cu încredere tot acestor producători. Profităm de un moment de răgaz și-i solicităm șefului de secție destăinuiri, amănunte despre fabricație, despre calitatea acesteia. — Metalul din „Ileana" pînă să devină „Ileana“ din magazine, suportă 4.700 de operațiuni, ne spune inginerul Simion Stînca. E firesc, așadar, să fim cu ochii în patru la calitate. De cîtva timp, răspunzînd chemării partidului, am hotărît să majorăm planul producției cu încă , 5.000 de mașini, din care o mare parte vor lua drumul exportului. Ca să realizăm ambele deziderate ne-am pregătit temeinic. S-a îmbunătățit asistența tehnică pe schimburi; în compartimentele tratamentului termic, șlefuire și mașini automate se lucrează în trei schimburi, față de dota cum era altădată. O bună parte din ateliere au fost dotate cu mașini-unelte, majorînd astfel capacitățile de producție. Atelierul de întreținere a S.D.V.urilor a fost întărit cu oameni din secția noastră, iar de revizia permanentă a utilajelor se ocupă o echipă special construită... Consonanta dintre hotărîre și faptă a devenit pregnantă la sfîrșit de august. Din noul angajament s-au realizat, numai într-o lună, 650 mașini de cusut. Așadar primul pas... Pe inginerul Traian Lupuțiu, șeful secției de montaj a mașinilor-unelte, n-a fost chip să-l găsim prea devreme. Treburi de producție îi reclamau prezența peste tot. După cum ne spunea chiar el, s-ar „împărți peste tot", numai să știe „că treburile merg bine". Cu toate acestea, a fost găsit. Amabil, a început să istorisească, printre mașini, părerile sale despre cel mai reputat sector al uzinei, despre satisfacția că lucrează aici, își însoțea vorbele cu gesturi largi, domoale. Din cînd în cînd se mai oprea pe lîngă cîte o mașină aflată în fază de montaj, dînd ultimele indicații. Și aproape de fiecare dată nu uita să spună : — Știți, acesta este lăcătușul Florian Miclea. Bun băiat, disciplinat și priceput... Și apoi, iarăși își relua explicațiile, însoțite invariabil de aceleași gesturi largi. Așa am reușit să-i cunoaștem pe Nicolae Lungu, Gheorghe Mușat, lăcătuși, pe frezorul Ioan Ivan, pe maistrul Ilie Dicu, sau pe mulți alții care fac din inițialele uzinei un renume. — îmi plac acești oameni, ne zicea inginerul Lupuțiu, pentru că au mîndrie profesională, că pun tot sufletul pentru ca pe nici un meridian să nu se lase vreo pată de umbră pe marca uzinei. Altfel n-am reușit să exportăm în peste 30i de țări cu tradiție: Anglia, Franța, Italia, R.F.G., Japonia, în toate țările socialiste... După o clipă de gîndire, început, în limbajul său tehnic a accesibil, să ne vorbească despre cele cinci mașini-unelte exportate în plus, despre grija și măsurile tenace aplicate, pentru ca fiecare produs ce depășește perimetrul granițelor noastre să fie foarte bun. Notînd spusele inginerului, nu făceam altceva decît să scriem frînturi din cronica cotidiană a înfăptuirii, cu entuziasm și atașament, a sarcinilor trasate de partid. La orele amiezii, aleile uzinei sînt pustii. Rar le tulbură cineva liniștea. Muncitorii uzinei, inginerii și tehnicienii săi, reunindu-se în ceea ce se numește cu adevărat un colectiv, trăiesc cu intensitate, în zumzetul acordat al mașinilor, orele fluxului de producție, care împing pe arterele economice ale patriei noi bogății. In liniștea aceasta aparentă se plămădesc noi valori materiale, care vor ridica pe nouă treaptă potențialul industrial al țării. A. ȘPARGA Muncitorii Traian Cornea și Petru Radu de la U.C.M. Zlatna se numără printre Iași. Iată-i reglînd ventilele pompelor de răcire a acidului sulfuric. frun-