Unirea, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-22 / nr. 906

PROLETARI DJISI TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAt ANUL IV, NR. 906 VINERI, 22 IANUARIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI CHEMAREA Consiliului popular al orașului Aiud adresată consiliilor populare din municipiul Alba Iulia și orașele județului Adoptînd planul economiei locale și bugetul pe anul 1971, recenta sesiune a Consiliului popular al orașului Aiud a relevat activitatea entuziastă, desfășurată anul trecut pen­­tru dezvoltarea, înfrumusețarea și mai buna gospodărire a loca­lității. Antrenînd la aceste acțiuni masa cetățenilor, consiliul popular și-a îndeplinit și depășit sarcinile anuale stabilite. IN INDUSTRIA LOCALĂ, VALOAREA PRODUCȚIEI MARFA A FOST DEPĂȘITĂ CU PESTE 6 MILIOANE LEI, S-AU ECONOMISIT 289 TONE METAL, 212 M.C. LEMN ȘI ALTE MATERIALE. DE aSemeneA, IN CADRUL ACȚIUNILOR EDILITARE S-AU EXTINS REȚELELE DE APĂ POTA­BILA, TRASEELE AUTOBUZELOR AU FOST PRELUNGITE CU 2,5 KM, S-A MARIT CAPACITATEA DE CAZARE LA CABANA „SLOBODA". PRIN MUNCA VOLUNTAR-PATRIOTICA, LOCUITORII ORAȘU­LUI AU CONTRIBUIT LA CONSTRUIREA A PESTE 4 700 M.P. NOI TROTUARE, 2 900 M.P. STRĂZI, LA REPARAREA A 200 000 M.P. întreprinderea de industrie loca­lă din Aiud Va realiza peste sarcina planificată • DEPĂȘIREA PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE CU 1 000 000 LEI. • DEPĂȘIREA PRODUCȚIEI MARFA CU 1 200 000 LEI. • REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL CU 100 TONE. • REDUCEREA CONSUMULUI DE MATERIAL LEMNOS CU 45 M.C. • DEPĂȘIREA BENEFICIILOR PESTE PLAN LA PRODUCȚIA MARFA VINDUTA ȘI ÎNCASATA CU 1 200 000 LEI. • REALIZAREA BENEFICIILOR PESTE PLAN ÎN VALOARE DE 150 000 LEI. • ASIMILAREA DE 15 PRODUSE NOI. în sectorul de gospodărie comunală și locativă Printr-o mai bună organizare a producției și folosirea chib­zuită a fondului de materiale și de muncă, in anul 1971, se va asigura : • REALIZAREA UNUI VOLUM SUPLIMENTAR DE PRODUCȚIE IN PRESTAȚII ÎN VALOARE DE 450 000 LEI, DIN CARE PENTRU POPULAȚIE 120 000 LEI. • EXTINDEREA REȚELEI DE CANALIZARE CU 100 M.L. • REDUCEREA PIERDERILOR DE APA PE REȚEA ȘI LA CON­SUMATOR, PRIN EXECUTAREA PESTE PLAN A 60 APOMETRE. • EXECUTAREA PESTE PLAN A 50 BRANȘAMENTE LA RE­ȚEAUA DE APA ȘI 50 RACORDURI LA REȚEAUA DE CANAL. • EXTINDEREA HOTELULUI CU INCA 16 LOCURI, PlNA LA 1 MAI 1971, PRECUM ȘI EXECUTAREA PESTE PLAN A REPARAȚI­ILOR CURENTE LA 5 IMOBILE PROPRIETATE DE STAT. • REDUCEREA PREȚULUI DE COST CU 25 000 LEI ȘI DEPĂ­ȘIREA BENEFICIULUI PLANIFICAT CU 100 000 LEI. • REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN LA LUCRĂRILE DE PRESTAȚII-CONSTRUCȚII CU 1 LA SUTA. • DAREA IN FUNCȚIUNE A CELOR 80 APARTAMENTE CU 30 ZILE ÎNAINTE DE TERMENUL PLANIFICAT. • REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC LA LEMN CU 2 LA SUTA ȘI LA CIMENT CU 1,5 LA SUTA. In sectorul circulației mărfurilor Prin comerțul cooperatist • PLANUL DE DESFACERE VA FI DEPĂȘIT CU 1,5 MILIOANE LEI.­­» SE VOR REDUCE CHELTUIELILE DE CIRCULAȚIE CU 100 000 LEI. • SE VOR DA BENEFICII PESTE PLAN IN VALOARE DE 200 000 LEI. REȚEAUA COMERȚULUI COOPERATIST SE VA ÎMBU­NĂTĂȚI Pr­­N MODERNIZAREA UNUI NUMAR DE 4 UNITĂȚI DE DESFACERE ȘI ÎNFIINȚAREA UNUI CAMPING CU 5 CĂSUȚE IN PUNCTUL TURISTIC ȚIFRA, CARE VA FI DAT IN FOLOSINȚĂ LA 1 MAI 1971. In sectorul cooperație meșteșugăreAscă Se vor realiza peste plan următoarele : - DEPĂȘIREA PLANULUI DE PRODUCȚIE-PRESTAȚII CU PESTE 300 000 LEI.­ STRĂZI ȘI TROTUARE, PLANTAREA A 5 600 ARBORI ORNAMEN­TALI ȘI ALTELE, IN VALOARE DE PESTE 2 650 000 LEI, CU 154 000 LEI PESTE ANGAJAMENTUL LUAT ANUL TRECUT. Ținînd seama de dorința cetățenilor orașului, de a întîmpina semicentenarul Partidului Comunist Român cu noi și importante realizări în economia locală și activitatea gospodărească, pen­tru sporirea contribuției la înfăptuirea angajamentelor asumate prin răspunsul dat de Consiliul popular județean Alba la che­marea Consiliului popular al județului Neamț, sesiunea a adop­tat hotărîrea de a adresa Consiliului popular al municipiului Alba Iulia și consiliilor populare ale orașelor din județ, o înflă­cărată chemare la întrecere patriotică. Consiliul popular al orașului Aiud va lua toate măsurile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute în planul pe anul 1971, și se angajează să realizeze următoarele obiective : • LIVRAREA DE PRODUSE CĂTRE EXPORT IN VALOARE DE PESTE 50 000 LEI VALUTĂ. © DEPĂȘIREA PRODUCȚIEI DE MOBILA CU 200 000 LEI. © INTRODUCEREA DE NOI PRODUSE DESTINATE POPULAȚIEI CA : GARNITURI DE MOBILĂ, PIESE DE MOBILA IZOLATE, GARA­JE METALICE, PORT-GARAJE, ARTICOLE DE PLAJA, ETC. ,DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚII EXISTENTE DIN RAMURA ME­TAL, LEMN ȘI CONSTRUCȚII ȘI DESCHIDEREA UNOR NOI SECȚII ȘI ANUME : SECȚIE DE TRICOTAJE, SECȚIE DE COVOARE ÎNNO­DATE DE TIP DORNA ȘI BUCUREȘTI, SECȚIE DE HAINE DE PIELE, ATELIER DE CEAPRAZARIE ȘI MAROCHIN­ARIE.­­ PENTRU EXTINDEREA PRESTAȚIILOR CĂTRE POPULAȚIE SE VA EXECUTA SUPRAETAJAREA COMPLEXULUI EXISTENT PINA LA DATA DE 15 SEPTEMBRIE 1971 ȘI SE VA PREGĂTI DO­CUMENTAȚIA PRECUM ȘI ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR UNEI UNI­TĂȚI DE AUTOSERVICE. PriN COntribuția vOLUNTară A LOcuitorilor . TERMINAREA CĂMINULUI CULTURAL DIN LOCALITATEA CIUMBRUD PINA LA 1 MAI 1971 ȘI CONTINUAREA LUCRĂRILOR LA CĂMINUL CULTURAL DIN MAGINA. • ADĂUGIREA UNEI SĂLI DE CLASA LA ȘCOALA DE 4 ANI DIN LOCALITATEA SÎNCRAI, CARE VA FI DATA IN FOLOSINȚA PINA LA DATA DE 10 AUGUST 1971. © ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR PENTRU 5 SĂLI DE CLASĂ ȘI UNA SALĂ DE GIMNASTICA IN LOCALITĂȚILE AIUD II ȘI GÂRBOVA DE JOS ȘI DAREA LOR IN FOLOSINȚA PINA LA DATA DE 15 SEP­TEMBRIE 1971. © MONTAREA ȘI CONSTRUIREA A 19 PODEȚE TUBULARE IN LUNGIME TOTALA DE 200 M.L. ÎN LOCALITĂȚILE GÂRBOVA ȘI AIUD N­.­­ TRANSPORTUL ȘI AȘTERNEREA A 4 000 M.C. MATERIAL PIETROS PE DRUMURILE DIN LOCALITĂȚILE APARȚINĂTOARE ȘI COMPONENTE ALE ORAȘULUI. Pentru ridicarea aspectului edili­­tar-gospodăresc al orașului Vom asigura mobilizarea cetățenilor pentru realizarea prin muncă voluntar-patriotică a următoarelor lucrări: © CONSTRUCȚII TROTUARE 11 800 MP. ^ REPARAȚII DE TROTUARE 4 500 MP. ^ CONSTRUCȚII DE STRĂZI 2 000 MP. ^ REPARAȚII STRĂZI CU PIATRA SPARTA 39 300 MP. © REPARAȚII DE DRUMURI 28 000 MP. – AMENAJARE ȘI EXTINDERE SPAȚII VERZI 10 000 M.P. - ÎNTREȚINERE PARCURI ȘI ZONE VERZI 15 HA. © PLANTARI DE ARBORI ȘI TRANDAFIRI 10 000 BUC. © AMENAJĂRI PIEȚE DE DESFACERE IN STR. 30 DECEMBRIE 1 500 MP. PINA LA 1 MAI 1971. VALOAREA TOTALA A MUNCILOR PATRIOTICE SE VA RIDICA ÎN ANUL 1971 LA 2 800 MII LEI, DIN CARE 1 200 000 LEI PINA LA 1 MAI 1971. In domeniul învățămîntului Se vor realiza următoarele : - ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII PREDĂRII ÎNVĂȚĂMÎNTULUI, FOLOSINDU-SE MIJLOACE MODERNE IN TOATE UNITĂȚILE ȘCOLARE. (Continuare in pag. a IlI-a) ll!l!lllllll!lllllllll!!llll!!!!l!l!ll!llllllllil!llll CRONICĂ MUNCII H­Ă DOARE ! Terenul fertilizat ( cu vorbe nu dă­­ roade bogate­ !i Este inutil să mai vorbim des­­­­pre însemnătatea pe care o prezintă fertilizarea terenului în o H creșterea producțiilor vegetale.­­­ De importanța acestei acțiuni i s-au convins, de mult, atît coo­­­­perator­i din C.A.P. Cenade, cit­ij și tovarășii din consiliul de­­ conducere al unității respective, g Dar ce folos ! Lucrările de fer­­­­tilizare a solului, capitol la care C.A.P. Cenade și-a prevăzut să transporte sute de tone de în­grășăminte naturale, necesare culturilor de porumb, cartofi, viță de vie etc., dat din păcate, pasul pe loc. Nu s-ar putea spune că a­­ceastă unitate n-are create toate condițiile pentru buna desfășu­rare a lucrării respective. Dim­potrivă, Secția de mecanizare ce deservește cooperativa din Ce­nade, condusă de tovarășul Ioan Banciu, dispune de un greifer și remorci suficiente pentru încăr­carea și transportul gunoiului de grajd. Atunci, ce mai lip­sește ? Nimic mai mult decit preocuparea, interesul conduce­rii C.A.P. și a secției de me­canizare pentru repunerea in stare de funcționare a trac­toarelor, actualmente aflate pe butuci, cu care să se efectueze, cu­ timpul mai permite, trans­portul în cîmp a cantităților de îngrășăminte naturale plan­fi­cat­e. Asociație inter­­cooperatistă la Vințu de Jos Nu peste mult timp, în cadrul Cooperativei agricole de produc­­­ție Vințu de Jos se va organiza asociație intercooperatistă pentru exploatarea balastului din riui Mureș și confecționarea unor prefabricate din beton. A­­sociația, constituită din inițiati­va cooperatorilor din Vințu de Jos, se va profila pe producerea grătarelor de beton necesare îngrășătoriilor de animale, stîlpi și plăci pentru garduri, spalieri pentru plantațiile vi­ticole, precum și alte elemente prefabricate din beton, necesare lucrărilor de pavaj, canalizare etc., executate în cadrul acțiu­nilor edilitar-gospodărești ale consiliilor populare comunale. In primul an de funcționare a asociației intercooperatiste res­pective, C.A.P. Vințu de Jos și-a prevăzut să obțină un be­neficiu în valoare de 100 000 lei, sumă ce va duce la creșterea veniturilor bănești ale unității și, totodată, ale membrilor coo­peratori. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU PRIN MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALĂ leii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, fost din nou oaspetele colective­a lor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lu­cru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezenta­tive pentru industria constructoa­re de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", Uzina de mașini grele, Secția de pereți membra­nă și țevi pentru cazane de a­­buri a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidu­lui a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Ilia Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii par­tidului și statului cu oame­nii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile a­­griculturii socialiste, cu repre­zentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și pro­fesiile — români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități — la început de an, de nou cinci­nal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, mar­chează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre , indisolubilă legătură dintre partid și popor, temelie de gra­nit a orîndui­rii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al începe cu Uzina de motoare zilei și compresoare „Timpuri noi". In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți con­ducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salu­tă din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, o­­vaționează pentru partid și Co­mitetul său Central, pentru se­cretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obiș­nuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidu­lui, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au deve­nit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cu­prinse înre 12 și 110 C.P, mo­toare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabri­cate de întreprinderile construc­toare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu fost asimilată nici o licență, to­­­tul este produs original. In actualul plan cincinal valoa­rea producției uzinei va­de la 215 milioane lei în crește acest an la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecani­ce, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și com­­­presoarelor care în urma repro­­iectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații,în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai moto­rului D.120, introdus recent în fa­bricație. Intre oaspeți și factorii de răs­pundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea in continuare a a­­cestei întreprinderi și cu profila­rea ei mai precisă. Pentru rea­lizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii u­­nor suprafețe de producție, do­tarea întreprinderii cu noi insta­lații și utilaje, folosirea la întrea­ga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența prin­­tr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a pro­duselor. Se recomandă conduce­rii Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini, specialiști­lor uzinei, găsirea unor modali­tăți de cooperare cu întreprin­deri din apropiere pentru con­struirea și exploatarea în co­mun a turnătoriei și forjei preco­nizate. — întreprindeți cît mai curînd studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restu­­diați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvolta­rea activității. Se cere să reali­zați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini groig — București. Scr intrared în blocul-turn care adăpostește bi­rourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări ener­getice și termoenergetice, de pe lingă această Uzină, conducăto­rii de partid și de stat sunt întîm­­pinați de ing. Nicolae Constan­tin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al Uzi­nei, care prezintă cîteva din rea­lizările și perspectivele între­prinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva per­formanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate, destinate hidro­­agregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria elec­trică p­­oduc­e anual peste 122 000 tone oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de litri aliate și speciale menite oțe­să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cinci­nal oțelăria să ajungă la o ca­pacitate de 200 000 tone? — Am putea, intr-adevăr, să amplasăm un nou cuptor elec­tric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspun­de ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă se­cretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la o­­biect, se naște o inițiativă im­portantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colec­tivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 mi­lioane lei­ valută în 1971, la 62,4 milioane lei-valută în 1975. Realizări remarcabile a înre­gistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energe­tice și termoenergetice. Directo­rul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală într-o fra­ză concludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale elec­trice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoa­re a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Reportaj realizat de : N. Popescu-Bogdăn­ești Paul D­iaconescu Mircea S. Ionescu (Continuare în pag. a IV-a) ' ibhiHB ADUNĂRI GENERALE IN C.A.P. RĂSPUNSURI ENEURASEE LA RIN COMPIRATORI IN GALDA JOS In cooperativele producție din județul agricole de Alba au început, de cîteva zile, adunările generale de dare de seamă ca­re dezbat, în spirit analitic, prin­cipalele aspecte ale muncii des­fășurate în anul 1970, precum și sarcinile de plan ce revin unită­ților cooperatiste pe anul 1971, primul an al actualului cincinal, analizîndu-se temeinic posibili­tățile ce există pentru creșterea producției in toate ramurile de activitate: îndreptar prețios în munca lucrătorilor de pe ogoa­re, expunerea făcută de secreta­rul general al partidului la șe­dința de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna noiembrie cît și celelalte măsuri luate 1970, de conducerea partidului și statului pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agricul­turii sînt primite cu un viu inte­res de către țărănimea coopera­tistă, cadrele de conducere și de specialitate din unități, de către mecanizatori. Cum e și fi­resc, măsurile cuprinse în expu­nerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la organi­zarea consiliilor intercooperatis­te, îmbunătățirea organizării muncii și a producției în coope­rativele agricole, introducerea u­­nui nou sistem de plată, asigura­rea unui venit lunar minim ga­rantat membrilor cooperatori pentru munca depusă, acordarea de indemnizații de stat cadrelor de conducere din C.A.P., precum și asigurarea plății integrale pensiilor majorate membrilor co­o operatori, constituie un imbold în munca lucrătorilor de pe o­goare, aceștia exprimîndu-și ho­tărîrea de a depune toate efor­turile pentru dezvoltarea econo­­mico-financiară a unităților coo­peratiste, pentru consolidarea­ a­­vuției obștești. Demn de remarcat este faptul că adunările generale care au avut loc în C.A.P. Stremț, Sebe­­șel, Colibi, Crăciunelu de Jos, Cîlnic, Măhuceni, Șard, Blaj, Pe­­trești, Aiud­­, Băcăinți, Ocnișoa­­ra, Bălcaciu, Săliștea, au deve­nit adevărata ședințe de lucru, prilej de dezbateri fructuoase în care participanții la discuții s-au referit pe larg la cauzele care au dus la nerealizarea sarcinilor de plan în anumite sectoare de producție, criticînd cu curaj lip­surile și pe cei ce se fac vino­vați de ele. în cuvîntul lor, coo­peratorii Emil Mircea, Ilarie Po­pa, Maria Pârduț, Augustin Mol­dovan, de la C.A.P. Măhuceni, Gheorghe Crîstea de la Colibi, Katerina Wegnelli, C.A.P. Ilie Ursu, Vasile Barbuș de la C.A.P. Cîlnic, au criticat consiliile de conducere ale unităților respec­tive pentru slabul interes mani­festat pentru mobilizarea la lucru a masei de cooperatori, ampla­sarea culturilor, fertilizarea so­lului etc. Mai mulți cooperatori de la C.A.P. Petrești s-au referit la calitatea necorespunzătoare a unor lucrări executate de meca­nizatori, cum ar fi semănatul po­rumbului și întreținerea culturilor.­­ Producțiile mici pe care le-am obținut­ în sectorul vegetal nu se datoresc numai condițiilor climaterice nefavorabile din a­­nul trecut, spuneau cooperatorii Vasile Osvada, Iacob Neic, Au­gustin Moldovan, de la C.A.P. Măhuceni, Zevedei Nandrea de la C.A.P. Colibi, Iosif Schmidt, de la C.A.P. Cîlnic. Nerealizarea sarcinilor de plan la principalele culturi își găsește explicația, în­tre altele, și în faptul că ferti­lizării terenului nu i s-a acordat atenția cuvenită. Pe viitor — a­­rătau ei — consiliile de condu­cere, brigadierii, șefii sec­țiilor de mecanizare vor trebui să ia măsuri pen­tru transportul și administra­rea în cîmp a întregii cantități de îngrășăminte chimice și na­turale existente, în acest scop fi­ind necesar să se pună în stare de funcționare toate mijloacele de transport. Mulți cooperatori prezenți la aceste adunări au făcut prețioa­se propuneri pentru îmbunătăți­rea activității de producție în toate sectoarele agricole, pentru creșterea răspunderii fiecărui om față de cantitatea și calitatea munci depuse. Deosebit de in­teresante sunt în acest sens pro­punerile cooperatorilor Augustin Radu, Teofil Tot și Todor Drăgan, de la C.A.P. Băcăinți, referitoare la organizarea unei echipe spe­cializate în cultura viței de vie, efectuarea unor lucrări de îmbu­nătățiri funciare prin care să se redea circuitului agricol însem­nate suprafețe de teren actual­mente mlăștinoase, redresarea sectorului zootehnic ș.a. Nume­roase propuneri au fost făcute, de asemenea, pentru pregătirea (Continuare în pag. a III-a) CHEMA­­R HIN

Next