Unirea, iunie 1971 (Anul 4, nr. 1017-1042)
1971-06-10 / nr. 1025
ÎNTREȚINEREA CULTURILOR—lucrare de care depinde soarta recoltei REALITATEA DE PE OGOARE CONFIRMA UN ADEVAR: Cine muncește bine, nu are nevoie de 1 • C.A.P. ȘONA — LUCRĂRI INTENSE IN SECTORUL LEGUMICOL. • C.A.P. SINCEL — 40 HA DE VIE LĂSATE LA VOIA INTIMPLARII ?! • PREȘEDINTELE LE SOCOTEȘTE „NECAZURI VECHI". AȘA SA FIE ?! • C.A.P. CRACIUNELUL DE JOS : „TIMPUL ASTA SCHIMBĂTOR NE-A CAM ÎNCURCAT, DAR NU NE-AM DAT BATUJI. ta C.A.P. Șona. In ziua raidului nostru, (8 iunie), un număr mare de cooperatori executau lucrări de întreținere la ceapă, în vii și la pepiniera de vie. Cele 50 ha cu ceapă (plantate mecanic), au fost prășite pînă acum de trei ori și de două ori stropite contra manei. La pepiniera viticolă (26 ha) cooperatorii Matei Göbel, Katarina Götzi, Wilhelm Fleps, Sara Weit, Daniel Gall, Andrei Weitz, soții Ecaterina și Ioan Miess alții, efectuau prășitul ultimei sașiprafețe rămase. „Și celelalte lucrări de întreținere — ne spunea tovarășa ingineră Viorica Popa — se află într-un stadiu avansat, cu toate că ploile căzute ne-au provocat destule greutăți. Sfecla de zahăr, 50 ha, a fost prășită de două ori, rărită și fertilizată cu azotat, iar la cartofi, pe 30 ha, după ce au fost prășiți de două ori, s-a terminat și stropitul contra dăunătorilor. Se lucrează intens la prășitul celor 223 ha cu porumb boabe, la care al doilea prășit mecanic s-a făcut pe 170 ha, iar manual pe 75%. Un volum mare de muncă a fost depus în sectorul legumicol care însumează 100 ha. Tomatele (3 ha), dintre care 2 ha în solarii, au fost prășite de cinci ori. S-a terminat stropitul contra manei, legatul și copilitul, iar la rădăcinoase (28 ha cu morcovi, țelină, pătrunjel), s-a efectuat prășitul și răritul. Intr-adevăr, volumul de lucrări existent în această perioadă a fost mare, dar rezultatele obținute oferă o imagine clară a modului operativ în care consiliul de conducere a știut să-și organizeze munca, să folosească cu eficiență fiecare ceas al zilei prielnic lucrului. Cu aceeași răspundere se fac și pregătirile necesare începerii in bune condițiuni a campaniei de recoltare. Cele 6 combine și 2 prese de balotaj ale secției I.M.A. sunt gata de recepție, iar lângă acestea se adaugă utilajele aflate în proprietatea cooperativei : 4 autocamioane, 2 tractoare și 30 de atelaje toate aflate intr-o bună stare de funcționare. Nu au fost neglijate nici eventualele situații dificile pe care timpul nefavorabil poate să le creeze în perioada recoltării. Consiliul de conducere a analizat și varianta recoltării manuale a suprafețelor pe care recoltatul mecanic nu va putea fi efectuat. S-a discutat și cu cooperatorii acest aspect iar aceștia s-au arătat gata a răspunde oricînd la consiliului de conducere, chemarea cînd momentul recoltării va atunci fi declanșat. Dintre toate culturile cooperativei agricole de producție din Since], via este cea mai vitregită. Aceasta nu atît din cauza condițiilor naturale, cît din insuficienta preocupare a consiliului de conducere al C.A.P. (președinte Nicolae Bărbat) în a depăși acest impas. „Acestea sînt necazuri vechi“ ne spunea tovarășul președinte, socotindu-se absolvit de răspundere, față de această realitate total necorespunzătoare.. Din 67 de ha cu vie, pe rod sînt doar... 5, iar despre 25 există oarecari speranțe că vor învia. Intr-adevăr, via a avut de suferit în anii trecuți, a fost, în bună parte, calamitată. Dar aceasta nu înseamnă că ea trebuie părăsită. Nicăieri nu se intimplă un asemenea lucru care pune intr-o lumină puțin favorabilă competența și răspunderea consiliului de conducere. Aceasta, cu atît mai mult cu cît există și rezultate demne de reținut în legătură cu lucrările de întreținere la celelalte culturi. Din 591 ha cu porumb boabe, 514 au fost prășite manual, la sfecla de zahăr (60 ha) s-a terminat prășitul I, și al II-lea s-a efectuat pe 35 ha. S-au terminat două prașile la legume (12 ha), iar la cartofii de toamnă mai sunt de prășit 10 ha din cele 71 ha. Intr-adevăr, sunt Horea SANDU (Continuare în pag. a II-a) Legumicultura a adus cooperatorilor de la C.A.P. Cunța, mari venituri. Acum, ei muncesc cu hărnicie să sporească producția de legume. Paralel cu efectuarea altor munci agricole, la ferma din Oarda de Jos, care aparține de întreprinderea agricolă de stat Alba Iulia, se execută din plin prășitul mecanizat al porumbului. In fotografie, o secvență surprinsă în timpul efectuării acestei operații. Viile-o mare comoară a județului. SĂLI íIVCIIIJIIUCV In acest an, în cooperativele agricole de producție din județul nostru au fost efectuate o serie de lucrări pentru extinderea suprafețelor viticole. Astfel, la C.A.P. Sebeș se pregătește terenul pentru plantatul viței de vie pe pante, iar la C.A.P. Șard și Bucerdea Vinoasă s-a plantat via , pe curbele de nivel la distanțe care vor asigura mecanizarea lucrărilor de mobilizare a solului și de stropit, rezolvîndu-se, in acest fel, în mare măsură problema forței de muncă în viticultură. Asemenea exemple trebuie să fie urmate și de alte unități agricole cooperatiste, deoarece cultura viței de vie este una dintre cele mai rentabile ramuri ale agriculturii județului Alba, prin care se valorifică terenurile în pantă, improprii altor culturi. Paralel cu acțiunea de extindere a suprafețelor viticole, un accent deosebit trebuie pus pe întreținerea viilor pe roci existente, în scopul obținerii unor producții mari de struguri și de bună calitate. Putem evidenția, în acest sens, pe cooperatorii din C.A.P. Crăciunelul de Jos, Șona, Sînmiclăuș, Galda de Jos, Lopadea Nouă, Benic, Totoi, Noșlac și altele, unde lucrările de întreținere a viilor sînt efectuate la timp, asigurîndu-se condiții optime de sporire a producției de struguri la hectar. Nu aceleași cuvinte se pot spune despre consiliile de conducere ale C.A.P. Bucerdea Grînoasă, Ighiu, Biia, Sîncel, Blaj, Bucerdea Vinoasă, Cetatea de Baltă, Ghirbom, Tătîrlaua, Fărău etc., unități în care există însemnate suprafețe de vii nelucrate sau lăsate în paragină. Timpul ploios din ultima perioadă, precum și temperaturile ridicate, favorizează apariția și dezvoltarea manei care, netratată la timp, poate diminua producția de struguri. Pentru a preveni acest neajuns în multe cooperative agricole s-au luat măsuri de combatere a acestei boli, prin efectuarea stropirilor cu substanțele chimice de care dispun, respectîndu-se întrutotul indicațiile centrelor județene de prognoză și avertizare. Pînă la această dată, al treilea stropit împotriva manei s-a efectuat pe mai bine de 10 la sută din suprafețele ocupate cu vii pe rod, lucrarea fiind în plină desfășurare. Desigur, această cifră ar putea fi mai mare dacă peste tot s-ar acorda aceeași atenție lucrării respective. Dar consiliile de conducere ale C.A.P. Valea Lungă, Unirea, Ighiu, Bucerdea Grînoasă, Drașov și Tăuni, deși au fost avertizate de apariția bolii, au întreprins prea puține măsuri pentru mobilizarea cooperatorilor la acțiunea de combatere. Ca urmare a delăsării și superficialității acestora, stropitul viței de vie împotriva manei se desfășoară anevoios, fapt ce va duce, implicit, la obținerea unor producții scăzute de struguri. Pentru ca o astfel de situație să fie evitată este necesar ca podgorenii să respecte indicațiile date de unitățile de prognoză în legătură cu stropirea la timp și în bune condițiuni a viei. Aplicînd consecvent toate lucrările prevăzute in planul de producție, se va putea asigura o recoltă abundentă de struguri, precum și vinuri de bună calitate, fapt ce va contribui într-o măsură importantă la consolidarea economică a cooperativelor agricole de producție. Ing. Alexandru HONDOLA director al întreprinderii viei și vinului Alba Iulia ! N0UTATI DE ! I ULTIMĂ ORĂ ! ! • I LA MAGAZINUL DE MOBILAR I DIN CIMPENI a fost amenajată , o expoziție cu produse ale C.P.L. II din localitate. Aici sunt expuse 1 I diverse fotolii, scaune, cufere de * v tipul „Mara“ și „Pia“ etc. De o bună apreciere se bucură bufetul " I de colț, format din mai multe , elemente care permit folosirea efficiență a spațiului din noile a * jepartamente. ® ! * AU ÎNCEPUT PROBELE TEHINOLOGICE LA NOUA FABRICA I DE FĂINURI PROTEICE DIN „ 1 TEIUȘ. Aici se vor produce, t I anual, 1250 tone făinuri proteice destinate unităților agricole de 1 producție de stat și cooperatiste. ! • I O ORIGINALA MANIFESTARE ! * ARTISTICA A AVUT LOC LA « CLUBUL UZINELOR DE PRODU-S I SE LODICE DIN OCNA MUREȘ. ! * Este vorba de concertul-spectacol » " susținut de artiștii amatori ai ai acestei întreprinderi care au pre iezentat o suită din melodiile compozitorului local ing. Taar Bela, si un autentic talent in muzica sa ușoară. ' în ' NOMENCLATORUL PRODUCIȚIEI DE MOBILA DE LA COM- INPLEXUL DE PRELUCRARE AL LEMNULUI BLAJ CUNOAȘTE O NI MARE DIVERSITATE. Aici a fost ’ asimilată recent cea de a 18-a , " garnitură de mobilă combinată. . j Paralel cu producția de serie au fost asimilate peste 300 diverse , * piese de mobilier destinate echipării hotelurilor și satisfacerii di [ feritelor cerințe ale cetățenilor. , ia !r LA ÎNDEMNUL DEPUTAȚILOR. . . PE STRADA MOȚILOR DIN CIM j ä PENI se desfășoară ample lucrări ; * de muncă voluntară pentru amenajarea trotuarelor și degajarea I 1 pămîntului rezultat în urma lucră ■rilor de canalizare. La aceste lucrări participă cu însuflețire un I I mare număr de cetățeni. . . @ 1 * PE STRADA HOREA DIN CIMI PENI, COOPERATIVA DE CONSSUM DIN LOCALITATE VA DES JCHIDE IN ACESTE ZILE D . 1 UNITATE care va aproviziona [ * populația de aici cu produse alimentare. De menționat că noua , 1 unitate este construită din fonduri de mică mecanizare. , VIZITA DELEGAȚIt ROMĂNE jA REPUBLICA POPULARĂ CHIZA Semnarea comunicatului comun româno-chinez Miercuri dimineața, în reședința oficială, a delegației de partid și guvernamentale române a avut loc ceremonia semnării comunicatului comun româno-chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, iar din partea chineză de tovarășul CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de față membrii delegației române — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Populară Chineză, consilieri și experți. Erau prezenți, din partea netă, Huan Jun-sen, membru chial Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-nen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Central al Politic al Comitetului Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Fîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășa Lin Ciamei, soția vicepremierului Li Sien-men. După semnare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu Enlai și-au strîns cu căldură mîinile. Comunicat la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul MAO TZEDUN, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicpreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Lin Biao, au avut o întrevedere cu tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. In continuare, președintele MAO TZEDUN, vicepreședintele LIN BIAO și tovarășii Ciu En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și soția sa, cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guvernamentală a României. In timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română a vizitat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și instituții de învățămint, s-a intîlnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de primire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie sentimentelor de prietenie frățeasacă dintre poporul român și poporul chinez. Delegația română a exprimat mulțumiri sincere pentru ospitalitatea pritenească, pentru sentimentele cu care a fost întîmpinată peste tot în Republica Populară Chineză. In timpul vizitei, părțile română și chineză au purtat convorbiri într-o atmosferă de prietenie cordială și înțelegere reciprocă, în legătură cu dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. La convorbiri au participat, din partea română, tovarășii — NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat — conducătorul delegației de partid și guvernamentale, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist mân, președintele Consiliului Rode Miniștri al Republicii România, Manea Mănescu, Socialiste bru al Comitetului Executiv, memal Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primsecretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socialiste România in Republica Populară Chineză, loan Florescu, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct de șef de secție la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Constantin Mitea și Emilian Dobrescu, membri supleanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, consilieri Central al Partidului la Comitetul Comunist Român. Din partea chineză, tovarășii CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat, Iluan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen Juan, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Li Sien-men, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui-tso, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, șeful Secției relații externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Ci Pîn-fei, ministru adinterim al afacerilor externe, Fang, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru al relațiilor economice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Socialistă România, Li Lien-cin, Han Liu și Liu Ka-min, lucrători cu munci de răspundere în ministerele interesate. română a informat partea Partea chineză despre realizările obținute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, în edificarea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfășoară muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal 1971-1975 în vederea dezvoltării continue a economiei, științei și culturii, a perfecționării organizării și conducerii vieții sociale, a realizării obiectivului trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii in interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificația și necesitatea marii revoluții culturale proletare, inițiată și condusă personal de tovarășul Mao Tzedun, și despre marile victorii obținute în această revoluție. De asemenea, ea a informat despre construcția socialismului în Republica Populară Chineză și despre succesele obținute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Chinez pentru desfășurarea continuă a procesului luptă-critică-transformare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revoluția, de a stimula munca, producția și pregătirile împotriva războiului. Partea română a subliniat uriașa însemnătate internațională a victoriei luptei revoluționare a poporului chinez, sub conducerea partidului comunist. Crearea Republicii Populare Chineze a determinat o cotitură radicală în destinele poporului chinez și, totodată, a produs o schimbare istorică în raportul de forțe pe plan internațional, sporind considerabil potențialul socialismului în lume. Prin munca sa eroică și plină de abnegație, harnicul și talentatul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea gloriosului partid comunist, în frunte cu tovarășul Mao Tzedun, profunde transformări revoluționare în toate domeniile vieții sociale, a obținut succese strălucite în opera de făurire a societății noi, socialiste. Poporul român se bucură din toată inima de marile realizări dobîndite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potențialului economic, tehnic și științific țării, văzînd în acestea o contriaibuție de preț la creșterea puterii și prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forțelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate și independență, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adresează poporului chinez felicitări cordiale și îi urează noi succese în opera de construire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul revoluționar de luptă al poporului român. Harnicul și curajosul popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, a ținut piept cu hotărîre presiunilor imperialiste, obținînd astfel victorii însemnate în lupta pentru apărarea independenței naționale și a suveranității țării. Poporul român, ducînd în mod consecvent o politică independentă de sine stătătoare, de valorificare a propriilor forțe și a resurselor țării, a dezvoltat, prin munca sa harnică, economia într-un ritm accelerat și a dobîndit în felul acesta mari succese în opera de construire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluție culturală proletară, îndeplinindu-și îndatoririle internaționaliste, sprijină cu fermitate, ca și pînă acum, lupta dreaptă a poporului român pentru apărarea independenței naționale și suveranității de stat, sprijină cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părți au subliniat că poporul român și poporul chinez și-au manifestat întotdeauna simpatia unul față de altul, s-au sprijinit reciproc și au închegat o profundă prietenie militantă în lupta comună împotriva imperialismului și reacțiunii, împotriva politicii de forță, precum și în opera de construire a socialismului în ambele țări. Cele două părți au relevat cu satisfacție că, în ultimii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relațiile dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei, au sporit întâlnirile dintre conducătorii celor două țări, s-a adîncit cunoașterea reciprocă, a cunoscut o întărire și lărgire însemnată colaborarea româno-chineză în domeniile politic, economic, cultural și in alte domenii. Relațiile de prietenie și colaborare dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei sunt bazate pe marxism-leninism și internaționalism proletar, pe respectarea cu strictețe a principiilor egalității depline în drepturi, independenței, respectului reciproc și neamestecului in treburile interne, relații care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și China este in folosul cauzei revoluționare a celor două popoare și a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părți au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluționară și unitatea de dintre cele două partide, țări luptă și popoare, de a lărgi relațiile de colaborare în diferite domenii. Partea română a exprimat și cu acest prilej Partidului Comunist Chinez și Guvernului Republicii Populare Chineze vii mulțumiri din partea poporului român pen(Continuare in pag. a IV-a) comun româno-chinez