Unirea, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-26 / nr. 1118

I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRIL­E, UNIȚI VĂ! ANUL IV, NR. 1118 DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANII UN IMPERATIV AL ACESTOR ZILE: URGENTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNĂ­ . La C.A.P. Tărtăria, însămînțatul griului poate să înceapă. In clișeu , mecanizatorul Gheorghe Radu, executînd pregătirea ultimelor hectare de teren. PRODUCȚIA ANULUI VIITOR PRI CĂUTĂ TE IUS IX IC!­ Ih prezent conștiente de importanța folosirii fiecărei clipe prielnice de lucru, atenția organelor și orga­nizațiilor de partid din agricultura cooperatistă a județului nostru, precum și a Consiliilor de condu­cere ale cooperativelor agricole de producție, a comuniștilor, este îndreptată în prezent spre mobilizarea tuturor forțelor în vederea desfășurării cu intensitate sporită a însămînțării griului și a altor culturi, pentru strîngerea și depozitarea recoltei în condițiuni bune. Asemenea preocupări, de cea mai mare importanță și actuali­tate, am întîlnit și la Comitetul comunal de partid Galda de Jos, pe raza căruia își desfășoară ac­tivitatea cooperativele agricole de producție din Galda de Jos și Be­­nic. Subliniem, de la bun început, faptul că, pînă în prezent, în cam­pania agricolă de toamnă, în cele două unități s-au obținut rezultate bune, creindu-se astfel premisa terminării, în perioada optimă, a tuturor lucrărilor agricole. La data vizitei noastre (20 septembrie a.c.) din cele 400 ha planificate a fi însămințate cu grîu, la C.A.P. Galda de Jos s-au arat 232 ha (avînd ca premergătoare legumi­noase și păioase), din care 181 ha erau pregătite (fertilizate, discuite etc) pentru însămînțarea griului. De altfel marți, 21 septembrie, s-au și semănat primele hectare cu grîu. Restul terenului, 168 ha, urmează să fie arat și pregătit pentru însămînțare în aceste zile, lucru posibil întrucît aici s-a ter­minat recoltatul cartofilor, al sfe­clei de zahăr, iar recoltatul tutu­nului s-a făcut în proporție de peste 90 la sută din suprafața cul­tivată. Totodată a început recol­tatul porumbului de pe­­ tarlalele ce urmează a fi cultivate cu grîu. In privința seminței de grîu, re­levăm faptul că întreaga cantitate necesară (din soiurile Bezostaia, Favorit și Aurora) este asigurată și selectată, iar o mare parte tra­tată, urmînd ca la semănat să fie așternută sub brazdă nu numai o sâmînță de calitate, ci și soiul po­trivit la tarlaua potrivită. In acest se­ns merită subliniată și preocu­parea pentru asigurarea seminței, necesară anului viitor, prin culti­varea pe lotul semincer al coope­rativei a 8 soiuri de grîu. Intr-un stadiu avansat se află și însămin­­țarea orzului ; din cele 100 ha pla­nificate sînt pregătite 60 ha, iar însămințare 50 ha. Avînd în ve­dere că în campania de însămîn­­țări vor lucra permanent, sub di­recta supraveghere a specialistu­lui, 4 semănători, se apreciază că pînă la 15 octombrie se va ter­mina această lucrare. Este, de alt­fel, și angajamentul mecanizatori­lor și al celor 4 echipe permanente de cooperatori ce le vor deservi. Ei au fost instruiți cu sarcinile ce le revin din planul special de mă­suri pentru însămînțarea griului, întocmit de specialistul unității, pe baza indicațiilor cuprinse în scri­soarea tovarășului N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu și a concluziilor des­prinse din Consfătuirea județeană privind cultura griului. Paralel cu pregătirea și desfășu­rarea campaniei de însămînțări, o agenție sporită se acordă și recol­tării porumbului de pe cele 400 de hectare. Acțiunea a început, așa cum aminteam, pe tarlalele ce urmează a fi însămințate cu grîu, Gheorghe CIUL (Continuare in pag a lll­a) FRUSTRÎND SOCIETATEA, TE ÎNȘELI PE TINE! înainte de a veni la Cîmpeni, la Combinatul de Exploatare și prelucrare a lemnului, intr-un post de conducere, care presu­punea din partea celui care-1 ocupă nu numai o înaltă pro­fesionalizare, dar mai ales un acut simț al răspunderii, prin­cipialitate, alese calități morale, Cornel Moșneag lucrase la Blaj. Ca pentr mulți alți tineri ce-și căutau făgașul în viață, Com­binatul din Blaj nu a fost pen­tru el numai un loc unde putea să muncească, dar a găsit aici în unitate, în co­lectivitatea mare a angajaților, un adevărat tutore care s-a îngrijit de creșterea sa. A trecut un timp de la angajare, și iată că i se oferea posibilitatea de a urma o școală de maiștri. Era o pri­mă și importantă dovadă des­pre încrederea cu care colecti­vul de aici îl investea. Era mo­mentul cînd Cornel Moșneag trebuia să se pătrundă de obli­gațiile morale ce le avea­u față de cei din jur, de gîndul că o dată va veni rîndul lui să dea, așa precum a și primit, sau chiar mai mult decit atît. Nu peste multă vreme de la absol­virea școlii, pe harta industri­ală a județului apăruse o nouă unitate de exploatare și prelu­crare a lemnului. Cea din Cîm­peni. Era nevoie de brațe de muncă, era nevoie de oameni, s-au făcut eforturi pentru ca­lificarea multora, au fost che­mați din alte părți și încadrați în posturi de conducere, cei ce doreau și puteau, prin pregăti­rea lor, să lanseze în circuitul productiv noul combinat. Prin­tre aceștia a fost și Cornel Moș­neag. A primit postul de mais­tru mecanic la atelierul me­canic din combinat. O nouă probă a creditului pe care-l primea persoana lui.. . Dar această învestitură, cre­ditul pe care cu atîta generozita­te societatea i l-a acordat rămas neacope­­­rit. Cornel Moș­neag, de data aceasta fost maistru mecanic la C.E.P.S. Cîmpeni, a furat. A furat din bunul comun, din avutul ob­ștesc, din proprietatea socialis­tă. A sustras­­ lin­unitatea care-1 chemase aici pentru alte tre­buri, între care una fundamen­tală, și esențial opusă faptei sa­le, aceea de a apăra și a crește bunurile, proprietatea ei și tuturor celor care nu numai le a folosesc, le mînuiesc, dar le stăpînesc. C. M. a furat și s-a furat pe sine, a înșelat și s-a înșelat. Ascult mărturisirea lui Ileana DINICA (Continuare în pag a III-a) Pregătirea din timp a producției de legume In multe unități cooperatiste din județ se obțin an de an venituri importante din secto­rul legumicol. O mare parte din aceste venituri sunt aduse de culturile timpurii și extratim­­purii. Pentru a putea oferi pieței cantități suficiente de „trufan­dale“ culturile respective tre­buie însămințate la timp și nu bune condițiuni. Printre coope­rativele care au însămînțat deja suprafețe însemnate cu arpagic amintim pe cele din Teiuș, Cis­­teiul de Tîrnave, Crăciunel, Mi­­răslău. La Lunca Mureș, Rădești, Ciumbrud se desfă­șoară lucrările de pregătire terenului și însămînțare a sa­a­latei, iar la C.A.P. Mihalț se însămînțează spanacul. Au terminat însămînțatul orzului profitînd de timpul bun din săptămîna care s-a încheiat, ță­ranii cooperatori și mecaniza­tori din comuna Șibot, mobili­zați de organizația de partid, au desfășurat o activitate susținu­tă pentru strîngerea recoltei din acest an și pregătirea celei din anul viitor. Ca urmare ei au venit după cum ne-a informat tovarășul Vasile Rusu, secreta­rul Comitetului comunal de partid, să termine însămînțatul orzului pe cele 95 ha planifica­te. Aceasta va permite ca toate semănătorile să poată fi folosite din plin la însămînțatul 230 ha cu grîu, suprafață celor din care s-au și semănat pînă acum peste 50 ha. NOU TA 11 m­ ULTI MXmm I ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CELEI DE-A VII-a CONSFĂTUIRI A RE­PREZENTANȚILOR ACADEMIILOR DE ȘTIINȚE DIN ȚĂRI SOCIALISTE In­ pe­rioada 21-25 septembrie 1971 a avut loc la București cea de-a VII-a Consfătuire a reprezentanți­lor academiilor de ș­­iințe din țări socialiste. La consfătuire au parti­cipat delegații ale­ academiilor de științe din Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Ce­hoslovacă, Republica Populară De­mocrată Coreeană, Republica Cuba, Republica Democrată Germană, Re­publica Populară Mongolă, Repu­blica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republi­ca Populară Ungară și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Consfătuirea a examinat rezul­tatele cercetărilor științifice efec­tuate pe baza colaborării multila­terale și a înscris noi probleme din domeniul științelor naturii și al ști­ințelor sociale în programul de colaborare, între care „Neuro-fi­­ziologia și actitiv­atea nervoasă su­perioară“, „Economia și politica țărilor independente din Africa“, „Clasa muncitoare în procesul re­voluționar mondial“. Participanții la consfătuire au convenit să examineze proiectul unei convenții de colaborare mul­tilaterală între academiile de științe din țări socialiste și și-au exprimat dorința ca aceasta să poată fi sem­nată pînă la sfîrșitul anului 1971. De asemenea, i s-a analizat activi­tatea desfășurată în unele comisii pe probleme, și s-au recomandat măsuri menite să îmbunătățească activitatea lor viitoare. Participanții la consfătuire au convenit asupra unor modalități (de) lărgire a colaborării și a consulta­țiilor în probleme științifice de interes reciproc. S-a convenit, de asemenea, ca următoarea consfă­tuire să aibă loc în R. P. Polonă în anul 1973. Lucrările consfătuirii s-au desfă­șurat într-o atmosferă caldă, prie­tenească, de înțelegere și stimă reciprocă. (Agerpres) AZI, 26 SEPTEMBRIE A.C.. ARE LOC LA MICEȘTI o consfătuire cu responsabilii brigăzilor știin­țifice din județ. Se va prezenta, de asemenea, o brigadă model și un program artistic. ANSAMBLUL DE MUZICA POPULARA ’’ȚARINA“, în colabo­rare cu formația de muzică ușoa­ră „Tineret-club" din Alba Iulia, susțin astăzi, 26 septembrie, in orașul Blaj, două spectacole-con­­cert cu soliștii Antonio Furnari, de la Televiziunea italiană și Ion Cristoreanu, își mai dau concursul soliștii vocali de muzică ușoară și populară, Rodica Rusu, Lia Iancu, Emil Negruțiu, Marian Albu, A­­vram Deoancă, Iosif Bulucz, Tina Ureche, Cornel Munteanu și alții. Aceleași formații vor mai pre­zenta spectacole la Cîmpeni și Baia de Arieș (28 septembrie), la Alba Iulia (29 septembrie) și Sebeș (30 septembrie). IN COMUNA CRICAU, AU ÎNCEPUT LUCRĂRILE PREGĂTI­TOARE DE ASFALTARE a dru­murilor comunale, care se vor în­tinde pe o lungime de 3 km. Prin amenajarea acestor drumuri se va putea realiza o legătură mai bună între centrul comunei și șoseaua județeană. Lucrările vor fi execu­tate prin muncă, patriotică și con­tribuție bănească a cetățenilor. IN COMUNA LOPADEA NOUA, prin munca voluntar-patriotică a locuitorilor și din resurse­le­ care se lucrează la construirea unei stații de așteptare I.T.A. și ame­najarea a 150 m.p. trotuare. De asemenea, în satul Băgan s-au procurat materialele necesare pen­tru construirea unui nou cămin cultural. La toate aceste acțiuni și-au adus un aport substanțial cetățenii : Ștefan Tamaș, Molnár Iosif, Molnár Fery Katalina, Mar­tin Szigmond și Goji Ștefan. ZILELE TRECUTE, PESTE 3011 DE CETĂȚENI DIN LOCALITA­TEA BETA au întreprins o vastă acțiune de muncă voluntar-patrio­tică pentru amenajarea drumului dintre localitățile Beța — Lopadea Nouă, în vederea introducerii unui autobuz I.T.A. pe ruta Aiud — Beța. S-au evidențiat, în mod deo­sebit, deputații : Gheorghe Molnár, Martin Tövisi, Mihai Gyorfy, pre­cum și cetățenii : Ștefan Kiss, Ioan Horvath și Clara Fülöp. IN SCOPUL EDUCAȚIEI ESTE­TICE A TINERETULUI, a început la Clubul tineretului din municipiul Alba Iulia un ciclu de expuneri pe teme de artă plastică. Expunerile, realizate cu sprijinul specialiștilor Muzeului de istorie și arheologie din localitate, sunt ilustrate cu lucrări de artă plastică, diafilme etc. DE LA BANCA DE INVESTIȚII aflăm că a fost deschisă finanța­rea pentru construcția, in orașul Cîmpeni, a unui cinematograf cu 350 locuri. Noul obiectiv social­­cultural va fi executat de către I.J.C.M., unitate specializată în construcții social-culturale. LA PUNCTUL DE ACHIZIȚII A FRUCTELOR DE PĂDURE, deschis recent in comuna Blandiana, s-au achiziționat, pînă în prezent, peste 1 700 kg diverse categorii de ciu­perci, precum și 5 000 kg măcieșe și 700 kg mure. CASA DE CULTURA A ORA­ȘULUI BLAJ, în­­ colaborare cu biblioteca orășenească din loca­litate, a organiat zilele acestea un montaj literar-muzical întitu­lat ’’Fragmente de epopee. Toam­na in poezie“. La spectacol și-au adus contribuția numeroși elevi de la școlile din oraș. BRIGADA ȘTIINȚIFICA A CA­SEI MUNICIPALE DE CULTURA este azi invitata satului Micești cu ai cărui locuitori va purta discuții pe teme diverse, de știință și cultură. In continua­re, taraful, dansatorii și soliștii de muzică populară vor susține un program artistic. LA ALBA IULIA AU ÎNCEPUT Lucrările Conferinței județene a Organizației pionierilor Ieri, au început în municipiul Alba Iulia, lucrările celei de doua Conferințe județene a Orga­a­nizației pionierilor. La lucrările conferinței participă delegați toate unitățile de pionieri de din la școlile din județ, aleși la conferin­țele municipale și orășenești, co­mandanți de detașamente și unități, activiști ai caselor de pionieri din localitățile județului, reprezentanți ai Inspectoratului școlar județean, precum și numeroși invitați din rândul elevilor de liceu, uteciști­­ și foști pionieri. La lucrările Conferinței județene a Organizației pionierilor iau parte tovarășii Ioan Stoica, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. și Florin Moraru, membru al bi­roului Consiliului Național al Or­ganizației Pionierilor, șeful comi­siei sport-turism. In prima zi a conferinței au a­­vut loc dezbaterile secțiunii pio­nierilor. Lucrările conferinței au fost des­chise de tovarășul Traian Contan, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, care a trecut în revistă principalele suc­cese obținute de purtătorii crava­telor roșii în activitățile patriotice și cultural-sportive, în buna pre­gătire politico-ideologică, sublini­ind în același timp, sarcinile im­portante ce stau în fața organiza­țiilor de pionieri în lumina amplu­lui program de măsuri politico-ide­­ologice și cultural-educative, i­­nițiat de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cadrul discuțiilor pio­nierii : Marcela Enesel de la Școala generală nr. 1 din Alba Iu­­lia, Emilia Batia, Școala generală Scărișoara, Ștefan Tatar, Școala generală Cîmpeni, Angela Cristea, Școala generală nr. 1 Aiud, Miha­­ela Kadar, Școala generală nr. 1 Blaj, Elisabeta Bîrleancea, Școala generală Valea Lungă, Monica Ce­­tean, Școala generală nr. 1 Cugir, Adriana Oprea, Școala Ocna Mureș, Tudor Boțea, generală Școala generală Abrud, Maria Dobrin, Școala generală Fărău, Neagu. Școala, generală Gheorghe Gîrbova, în numele colegilor­ și al lor personal au adus mul­țumiri partidului pentru grija pă­rintească ce le-o poartă, au dez­bătut o serie de probleme care pri­vesc viața de organizație, făcînd propuneri concrete pentru îmbună­tățirea activității și a proiectului de Statut al organizației. u. INTILNIRE EMOȚIONANT! In cadrul manifestărilor care au avut loc cu ocazia celei de a doua Conferințe a Organizați­ei județene a pionierilor, ieri, în municipiul Alba Iulia, la obe­liscul „Horea, Cloșca și Crișan“, delegații la conferință s-au în­­tîlnit cu tovarășul Ioan Stoica, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. Cu această ocazie, tovarășul Ioan Stoica a evocat celor pre­zenți figurile luminoase ale eroi­lor de la 1784, precum și alte momente importante din lupta strămoșilor noștri pentru drep­turi naționale și sociale, arătînd că idealurile pentru care în trecut poporul nostru a dat atîtea jertfe, sunt azi realități vii ale regimului socialist. In continuare vorbitorul a prezen­tat delegaților la Conferință am­plul tablou al dezvoltării econo­mice și social-culturale a jude­țului și municipiului Alba Iulia, ca rezultat al înfăptuirii poli­ticii înțelepte a partidului, de dezvoltare armonioasă a întregii țări. In același timp a­­ arătat că, prin tot ce se face azi, în in­dustrie, agricultură și cultură, se înfăptuiește în fond un act istoric pentru generația de azi și pentru cea de mîine. Prezentînd perspectivele viito­rului, tovarășul Ioan Stoica subliniat că la transpunerea lor­­ în viață purtătorii cravatelor roșii sunt chemați să contribuie cu toate forțele. In continuare, a arătat că pentru realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin, este necesar ca orga­nizațiile de pionieri din județul nostru să acorde o atenție deo­sebită perfecționării pregătirii lor politice și instructive, edu­cării în spiritul înaltelor trăsă­turi ale patriotismului socialist, al atașamentului față de partid și întregul nostru popor. In încheierea cuvîntului său, tovarășul Ioan Stoica a urat delegaților mult succes în des­fășurarea Conferinței, exprimîn­­du-și încrederea că, o dată re­­întor­și în școli, participanții la Conferință vor trebui să-și a­­ducă o contribuție deplină la impulsionarea activității orga­nizațiilor din care fac parte. Luînd cuvîntul, tovarășul Tra­ian Contan, președintele Consi­liului județean al Organizației pionierilor, a arătat că pe vi­itor, organizația de pionieri nu va precupeți nici un efort pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin și a încredințat biroul Comitetului județean de partid de hotărîre a tuturor pionierilor din județ de a dovedi prin fap­te că sunt fii de nădejde ai României socialiste. In fața obeliscului „Horea, Cloșca și Crișan" din Alba Iulia. In pagina a li-a la confluenta săptăminilor DE LA FILIALA JUDEȚEANĂ A. C. R. Amintim posesorilor de auto­turisme, membri A.C.R. ca pot să-și facă revizia tehnică a­­nuală a mașinilor în mod gra­tuit, să-și remedieze unele de­fecțiuni în timpul călătoriei cu ajutorul tehnicienilor de pe furgoneta-atelier „Renault 4“. Filiala A.C.R. asigură, de ase­menea, membrilor săi o serie de materiale de reclamă cum sunt : brelocuri pentru chei, in­signe radiator metalic, manuale tehnice de specialitate pentru diferite tipuri de automobile. Anunțăm cu acest punct că sediul filialei județene A.C.R. s-a mutat în clădirea Direcției comerciale județene, Piața E­­roilor nr. 11 camera nr. 7.

Next