Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)

1971-11-25 / nr. 1169

JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 »no EFECTUL MOBILIZATOR AL AGITAȚIEI VIZUALE DIN EXPERIENȚA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID In munca politică de masă, alături de asemenea forme de influențare colectivă a maselor cum sunt conferințele, simpozioanele, mesele rotunde, discu­țiile individuale sau cu grupuri de oameni, un rol important are și agitația vizuală. Forța de con­vingere, eficiența agitației vizuale, depind de o­­rientarea ce i se dă acestei forme a muncii poli­tice, de problematica abordată și, în bună măsură, chiar de forma grafică de prezentare. Pe această linie unele organizații de partid din întreprinderile aiudene, îndrumate de Comitetul orășenesc de par­tid, folosesc cu pricepere agitația vizuală, orien­­tînd-o spre mobilizarea colectivelor de muncă la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Să urmărim în cele de mai jos, spre exemplificare, cum este fo­losită agitația vizuală (panourile, graficele, lozin­cile) la I.M. Aiud. — Organizația de partid de aici, ne-a spius to­varășul Traian Miheț, locțiitorul secretarului Co­mitetului de partid, consideră că pentru a avea o contribuție activă la îndeplinirea sarcinilor economice, agitația vizuală trebuie să fie concretă, legată strîns de obiectivele economice cărora trebuie să le­­ dăm viață, să con­vingă, să atragă atenția, asupra problemelor care stau, intr-un moment sau altul, în fața colectivu­lui nostru. Totodată, urmărim prin formele agita­ției vizuale să sugerăm oamenilor nu numai ce trebuie făcut, dar și cum trebuie acționat pentru atingerea scopului propus. Desigur, în fața muncitorilor de la întreprinderea metalurgică Aiud stau in acest an sarcini deosebite privind Îndeplinirea indicatorilor de plan stabiliți, cit și îmbunătățirea eficienței economice. După a­­proape 11 luni, colectivul de aici se mîndrește că și-a depășit sarcinile de plan la producția glo­bală dar, cu toate acestea, din preocupările comi­tetului oamenilor muncii, ale organizației de partid de aici nu au scăpat din ve­ți­dere și celelalte laturi ale produc­­­­ției : eficiența economică, folosirea integrală a ca­u­ parităților de producție și a timpului de lucru. §§ De aceea și întreaga muncă politică de masă des­­tg­fășu­rată în ultimul timp aici și-a axat ca sarcină­­ îndeplinirea acestor obiective. In acest context, de­ci sigur că și agitația vizuală reflectă preocupările e­­­g­­onomice ale unității. In incinta întreprinderii­­ există un grafic pe care se poate urmări îndepli­­­­­nirea lunară a principalilor indicatori, precum și­­ a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, și Subliniem execuția grafică îngrijită a acestui pa­ls nou, ca și a altora din incinta unității. Apreciem, si cu deosebit de pozitiv, faptul că agitația vizuală B prezintă nu numai scopul urmărit, ci și modalită­ți­­ile concrete de Îndeplinire a sarcinilor economi­­­­­ce. In acest sens, in secția mecanică, în locurile­­ cele mai vizibile, sînt expuse mai multe panouri­­ sugestive. Citim textul de pe un panou : „Tovarăși ! In anul 1971, prin folosirea mai bună a timpului de lucru, eliminarea absențelor și a întîrzierilor, contribuim la creșterea productivității muncii sec­ției cu 931 lei pe un salariat“. Un alt panou, tot in aceeași secție, la fel de sugestiv executat, eviden­țiază o importantă cale de eliminare a pierderilor i „Tovarăși ! Reducînd cu numai 3 la sută cheltuie­lile de reparații și întreținere, putem realiza în 1971 o economie de 430 000 lei“. Concomitent cu preocupările pentru îndeplinirea planului de producție, o atenție deosebită se dă folosirii întregii capacități de producție și a timpu­lui de lucru. Astfel întîlnim panouri cu unele che­mări, cum ar fi : „Prin folosirea la maximum a cuptorului electric și o mai bună folosire a timpu­lui de lucru, ne-am­ angajat să dăm peste plan în 1971 cantitatea de 200 tone oțel !“ sau „Tovarăși ! Să utilizăm integral cele 480 de minute în scopul producției și să nu uităm nici o clipă că fiecare minut irosit înseamnă pentru întreprindere o pier­dere de 555 lei“. Asemenea chemări contribuie la întărirea opiniei de masă și la creșterea răspunde­rii fiecăruia față de propria muncă. Pe o serie de panouri găsim texte care cheamă salariații la res­pectarea disciplinei muncii și a celei tehnologice, îi îndeamnă să-și ridice necontenit cunoștințele profesionale, să-și sporească aportul la îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan. Dar nu numai realizarea indicatorilor de produc­ție se află în atenția agitației vizuale. O latură importantă a acesteia o constituie protecția mun­cii. In fața muncitorilor din toate secțiile, și în special la locurile de muncă unde se cere o mare atenție la manevrarea utilajelor, se găsesc panouri cu extrase din regulamentele de protecția muncii care avertizează despre consecințele grave pe care le poate avea nerespectarea normelor prescrise. Experiența dobindită pînă în prezent de orga­nizația de partid de la I.M. Aiud, în folosirea agi­tației vizuale, demonstrează forța de influențare a acesteia asupra mobilizării colectivului de muncă la realizarea sarcinilor de plan ce le stau în față. Va trebui însă, ca in lumina recentelor documente de partid, să se învioreze și mai mult agitația vizuală, pre­cum și celelalte forme ale muncii politice de masă. Lozincile, panourile și graficele să fie executate cit mai atractiv, textele să aibă un caracter cit mai mobilizator, să fie expresive și inspirate din preocupările secțiilor, a diferitelor locuri de muncă. Ele trebuie așezate în locurile cele mai vizibile și să nu fie permanentizate pe perioade lungi de timp, ci la anumite intervale să fie schimbate, actualizate, în funcție de sarcinile majore ale pro­ducției, astfel ca efectul mobilizator al agitației vizuale să fie mult mai eficient. S­CENARU ­­i’r­­ ni îi in­chrifiț"­ Peisajul urbanistic al orașului Sebeș s-a îmbogățit cu noi și moderne blocuri de locuințe. t 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricultu­ră. 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu­ și cînd mîncăm?“. 13,20 — 1 001 de seri. 19,30 Te­lejurnalul de seară. 20,00 Cin­cinalul în acțiune. 20,10 „E­^ul de la sfera 79“ — reportaj. 20,25 Avanpremieră, 20,30 Pa­gini de umor : Mari comici ai ecranului, 21,30 Interpretul săp­­tămînii : Benone Sinulescu. 21,45 Cadran internațional. 22,30 Luminile rampei. Arii din opere cu Elisabeta Carțiș, Ni­­colae Florei de la Opera Ro­mână din București, Ion Budoiu, de la Opera Română din Cluj și Vasile Pop, de la Teatrul Muzical din Galați. 22,50 Telejurnalul de noapte. SE CAUTA UN ȘORICAR. Purtînd indicativul „rugăm să fie publicat cit mai repede“, o scrisoare din satul Belioara ne anunță o stare gravă ce fiin­țează in incinta magazinului din localitate. Ființează, spus la pro­priu, deoarece„starea“ este al­cătuită din puzderie de rozătoa­re. „De peste un an de zile de cînd au apărut o serie din aces­te animale răufăcătoare în uni­tate s-a produs prin concursul lor o pagubă de peste 8000 lei“. Dar se vede că pentru conduce­rea cooperativei de consum din Sălciua, de care aparține amin­titul magazin, semnalele de alar­mă trase de gestionarul acestuia nu au fost convingătoare și nici mobilizatoare... De ce nu vă adresați, tovarăși unui șoricar? Sigur va fi mai interesat în problemă ! ÎN NECUNOȘTINȚĂ DE CAUZĂ... Două scrisori expediate din P­itești ne anunță pe un ton a­­fectat de revoltă, programarea hazardată a peliculelor ce vor rula în luna curentă la cinema­tograful din localitate. „Ce să vizionăm la Petrești ?“ pornește­ cu întrebările, încă din titlu,una din scrisori. Și urmează înșirate pe două coloane, numele filmelor și numărul programărilor lor de pînă acum, niciodată acestea scăzînd sub două. Aducînd recla­­mația la cunoștința întreprinde­rii cinematografice județene, a­­flăm că cele sesizate, reale in parte, sînt totuși mult exagerate. Aflăm și aflați și de­ stimați ci­nefili din Petrești, că dacă tre­buie să vedeți „Sărituri in în­tuneric“ a treia, sau a patra, sau a opta oară (părerile sunt împărțite) nimeni nu se va face vinovat. „Reluarea unui film la un anumit interval de timp, ne informează întreprinderea amin­tită, este regulamentară". Re­petările unor pelicule mai vechi din programul pe luna curentă se explică deci, teoretic. Și ca să vă treacă supărarea de tot, vă amintim, traducînd aproxima­tiv, că doar „repetiția-i mama învățăturii". Și la filme mergem La C.A.P. Cricău {Urmare din pag 1) conducere, pentru completarea e­­fectivului de animale. Bunăoară, față de un efectiv de 300 capete vaci și juninci, ci­ reprezintă pla­nul pe acest an, la ora actuală nu există decit 238 capete. Arătînd că luni de-a rîndul s-a mers cu o diferență în minus de 62 capete vaci și­­ juninci, este ușor de expli­cat de ce producția de lapte marfă rămîne neîndeplinită. Nu negăm faptul că C.A.P. Cri­cău a întimpinat, in acest an, unele greutăți în sectorul creșterii ani­malelor, mai ales în privința asi­gurării bazei furajere. Nu-i mai puțin adevărat că asemenea nea­­­nsuri se datoresc, în cea mai ma­re parte, nu unor cauze obiective ci, mai degrabă lipsurilor existen­te în activitatea consiliului de con­ducere al unității. Deși lipsa furajelor este conside­rată, la C.A.P. Cricău, ca princi­pala cauză a producțiilor animalie­re scăzute obținute pînă acum, aici s-au întreprins prea puține acțiuni care să ducă la remedierea unei asemenea situații. De exemplu, cu toate că unitatea are suprafețe mici de teren cultivate cu plante de nutreț, recoltatul trifoiului, lu­­cernei și a finețelor naturale nu s-a făcut conform indicațiilor pri­mite de la organele agricole jude­țene, consiliul de conducere hotă­­rînd că pentru lucrarea respectivă membrii cooperatori să fie retribu­iți în natură, primind o cotă parte din fînuri. Acest procedeu a împu­ținat baza furajeră a unității cu însemnate cantități de nutrețuri care se vor resimți, desigur, mai tîrziu în ferma de animale. Vizitînd parcul de furaje am putut constata că modului în care acestea sînt depozitate și gospodă­rite nu i se acordă atenția cuveni­tă. Aproape fiecare șiră are vîrful teșit, prin care apa poate intra în voie, iar lingă ele vîntul a adunat grămezi de fin, trifoi sau lucerna. Astfel de „priveliști“ am întîlnit și în anii trecuți și ele se repetă și acum, sub ochii îngăduitori ai tovarășilor din consiliul de con­ducere. \ S UNIREA PAGINA A III-A Fabrica de porțelan-menaj Alba Iulia. Modelorul Alfred Podler se numără printre mun­citorii evidențiați în întrecere. Iată-1 surprins în clișeu la pre­gătirea unei matrițe. 4­4 O NOUA MAȘINA DE CALCUL Specialiștii Institutului de cercetări științifice în domeniul construcțiilor de aparate din Sofia au realizat de curînd o nouă mașină­ electronică de calcul — „Kargolog“ — capabilă să calculeze deplasamentul navelor, can­titatea de mărfuri de la bordul lor, precum și zonele periculoase pentru ancorarea navelor. Mașina, care este destinată petrolierelor și navelor co­merciale bulgare, va fi produsă în serie incepînd din 1972 la uzina ’’Eleetronika“. ÎMBRĂCĂMINTE de protecție Institutul ungar de protecție muncii a elaborat un nou material a destinat confecționării îmbrăcămintei de protecție pentru muncitorii care lucrează lângă furnale, acolo unde temperatura depășește 50 ° C. Munci­torii din industria metalurgică și cea a cauciucului vor primi salopete fabricate dintr-un material textil amestecat cu aluminiu. S-a dovedit că aluminiul respinge o mare parte din razele calorice. Asemenea salo­pete vor putea fi folosite și de lu­crătorii agricoli pe cimp, in zilele cu soare puternic. PRIMELE ÎNCERCĂRI ALE SUBMARINULUI MINIATURAL GRIFFON Submarinul „miniatural“ Griffon a efectuat la Cherbourg primele încer­cări într-un cheson în care se poate realiza presiunea de 60 bari (60 kg/cml) echivalentă cu presiunea a­­pei la adîncimea maximă de lucru AUTOUTILAREA (Urinaie din pag 1) "vor fi executate în anul 1972. Desigur că majoritatea utilajelor ce N I vor fi prinse în plan sunt cele necesare secției de săruri magneziene,­­ " a cărei creștere de producție este prinsă în planul de investiții. S I Dar pe lângă acestea sunt prevăzute și utilaje pentru cuptoarele de­­ I var, pentru secția sodă calcinată și secția a III " T’~- *----------------­" tuturor lucrărilor de autoutilaje, ce vor fi p­o­tențialul productiv al secțiilor va crește cu cel puțin 700 000 lei.­­ Paralel cu această importată latură a activității noastre se des­­­­­fășoară și munca de asimilare și execuție a pieselor de schimb. "­­ Considerăm ca un succes de seamă al colectivului nostru faptul că­­ I pînă în prezent s-au asimilat și executat peste 1 800 repere de piese * N de schimb. Producem în serie robineți de fontă tip U.P.S.O.M. pen­­­­­­tru celelalte uzine aparținînd industriei chimice. Rezultatele obținute d­e pînă în prezent, în acest sector se urcă la peste 5 milioane lei și avem w­n­certitudinea că la finele anului prevederile planului vor fi depășite cu l­a cel puțin 500 000 lei.­­| Suntem­ pe deplin conștienți de fapul că uzina noastră dispune N ' de un virtual potențial de concepție și creație. De aceea, ne vom­­­­ spori eforturile pentru intensificarea muncii de autoutilaje. In mod­­ deosebit vom insista pe perfecționarea constructivă și funcțională N k a mașinilor și instalațiilor existente și pe asimilarea altora cerute ț­i de nevoile producției. III-a. Prin însumarea­­ efectuație în 1972, po­ ț AFLĂM DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE . A fost surprins cu plină de farfurii sustrase de geanta la fabrica de porțelan, muncitorul Ioan Dubaș, din cadrul serviciului transport al respectivei întreprin­deri. Ofițerul de miliție care l-a însoțit pînă la domiciliul său, din comuna Meteș, s-a găsit în locu­ință 116 farfurii, căni și tăvi, toa­te „procurate“ în același fel... ” In satul Loman (Săsciori), există un drum pe care n-a călcat încă roată de autovehicul. Era accesibil doar căruțelor și ele răzbătînd cu greu din cauza povîr­­nișurilor. Ar fi rămas drumul și azi în folosința exclusivă a aces­tui mijloc de transport dacă mai zilele trecute Mircea Costică, șo­fer la U.M.T.F. Sebeș, n-ar fi fost în plină cursă... neagră pe aceste meleaguri. Conform de bord, trebuia să-i documentelor transporte •­­cetățeanului Traian Lebu, 2 000 bu­căți țigle pînă în Săsciori. Dar cum cetățeanul locuia în Loman, nu se știe prin ce miracol l-a convins pe șofer să-și prelun­­­­gească cu de la sine putere tra­seul și să urce pe drumeagul res­pectiv pînă la locuința sa... Consecința acestui gest nesăbuit a fost tragică : autocamionul a scăpat de sub controlul șoferului, s-a sfărîmat de stînci, accidentîn­­du-l mortal pe bătrînul T.L. . La un canton Vințu de Jos a fost al gării din accidentat mortal revizorul de linii Francisc Kis. Ex­ercitîndu-și atribuțiunile de serviciu în acest punct cu linie dublă, revizorul s-a ferit de un tren, fără a se asigura dacă nu vine alt tren din sensul opus... Este regretabil faptul că, în ca­zuri similare, numai în raza co­munei, ca urmare a neatenției, au fost accidentate mortal în acest an încă 5 persoane. D In Poșaga se construiește un cămin cultural. Dimineața, cînd se prezentau constructorii la mun­că, observau că le lipsesc diverse materiale. In scurt timp a fost depistat individul care se învățase la materiale ca... ursul la miere. Se numește Vasile Bufnea. Lucră­torul de miliție i-a inventariat „încărcătura“ : 7 scînduri cu o lungime de 7 metri. Judecat în fața cetățenilor din comună, V. B. a primit pentru... osteneala de-a fura din avutul obștesc o pedeapsă de un an și trei luni închisoare. Rubrică realizată de : V. GORONEA să și învățăm, nu doar pentru distracție ! VINE IARNA, NU TE-NTREABĂ Iarna fiind de imediată pers­pectivă, am adresat noi o între­bare întreprinderii județene eco­nomice a cooperației de consum , sunt aprovizionate unitățile co­merciale din localitățile înde­părtate cu cele necesare pentru timpul friguros ? Și ni s-a răs­puns retoric că : "Au fost luate toate măsurile, s-au întocmit planuri, grafice de deplasare a merceologilor in unități de des­facere etc, etc“. Pentru un răs­puns mai concret la întrebarea de mai sus am putea folosi ob­servația (concludentă pentru efi­­­ciența planurilor și măsurilor luate) că in comuna Roșia Mon­tană, important centru minier, pînă la data de 11 noiembrie a.c. nu a fost adusă nici o pe­reche de încălțăminte de iarnă nici pentru femei, nici pentru co­pii, nici pentru bărbați. Tovară­șa vicepreședintă a Consiliului popular comunal, Elisabeta Co­­roiu, care ne-a confirmat aceas­tă situație deficitară, desigur că va putea da și alte amănunte or­ganelor comerciale responsabile de crearea, dar și de curmarea ei. rsjm rs MmsA I 1 Vjvr/^­«r/jr/jr/^r/4r/jr/jr/jr/jrhrjr/4r/jr/^r/jr> .xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx ' ALBA IULIA: Tick... tick­­tick... („Columna“); Setea („23 August"); SEBEȘ: Și caii se împușcă, nu-i așa? („Sebeșul"); Floarea soarelui („Progresul"); AIUD: Asediul; BLAJ: Articolul 420; OCNA MUREȘ: Ursul și pă­pușa; CUGIR: Ambasador al U.R.S.S. („Muncitoresc“); Ele­fantul Slowly („7 Noiembrie“); ZLATNA: Profesioniștii; TEIUȘ: Săptămîna nebunilor; PENI: Vremea zăpezilor; CIM­­A­­BRUD: Los tarantos; ROȘIA MONTANA: Aruncați banca în aer; BAIA DE ARIEȘ: Șarada. a­ h­a­imikucitati, VIND șură din lemn. Comuna Poșaga — Lunca, nr. 90. a navei. Construit de Direcția de construcții navale de la Brest, sub­­marinul Griffon are lungimea de 9 m și deplasamentul de 14 t. El fost comandat de „Centrul Național­­ pentru exploatarea oceanelor“ (C.N.E.X.O.) și Institutul francez al petrolului (I.F.P.). Submarinul miniatural este purtat in coca navei Triton și­ poate fi co­­borît în mare cu ajutorul unei maca­rale. El transportă un pilot și un observator, fiind destinat îndeplinirii unor misiuni de supraveghere și in­tervenție în cadrul exploatării zăcă­mintelor submarine de petrol situate pînă la adîncimi de apă de 600 m. DETECTAREA VAPORILOR DE APA PE LUNA Doi specialiști americani, dr. John Freeman și dr. H.K. Hills de la Uni­versitatea Rice, au declarat la 15 oc­tombrie la Houston că au detectat vapori de apă pe Lună cu ajutorul a trei instrumente analoage abandonate pe satelitul Pămîntului de către as­­tronauții misiunilor „Apollo-12“, „A­­pollo-14“ și „Apollo-15“. Pe data de 7 martie a.c. aparatul lăsat de „Apollo-12“ apoi, 12 minute mai tirziu, cel lăsat de „Apollo-14“ înregistrează timp de 12 ore prezența unor atomi cu masa cuprinsă intre 17 și 24 (masa atomului de oxigen este de 16). In momentul acela iden­tificarea naturii acestor atomi nu a fost posibilă. Dar o serie de lucrări ulterioare au permis să se tragă con­cluzia că acești atomi erau constituiți în proporție de 90 la sută din vapori de apă. In cazul în care această concluzie va fi confirmată ea va avea o im­portanță deosebită întrucit rocilor aduse de pe Lună, nu a analiza pus în evidență nici o urmă de apă. A­­numiți specialiști consideră că va­porii de apă detectați provin din­tr-un rezervor al etajului de cobo­­rîre al modulului lunar, abandonat în locul de aselenizare al navei lunare ”Apollo­ 12“, rezervor care s-ar fi spart cu puțin înainte de detecta­rea vaporilor de apă. Dr. John Freeman a declarat că el crede că există multe șanse pentru ca in unele locuri de pe Lună să se găsească apă. După opinia sa, apa detectată de aparatele sensibile pro­vine dintr-o erupție gazoasă porni­tă­ din interiorul Lunii. Un fapt care vine în sprijinul acestei ipoteze este acela că seismografele amplasate pe Lună au înregistrat cu puțin înainte de detectarea vaporilor de apă o oarecare activitate seismică lunară. FABRICA DE CIORAPI SEBEȘ str. Poștei nr. 42, tel. 115 EXECUTĂ: • Ciorapi din bumbac pentru copii, femei și băr­bați ; • Ciorapi din fire relon pentru femei ; • Ciorapi din fire su­­ praelastice pentru bărbați; • Ciorapi-pantalon din fire de bumbac pentru copii, într-un sortiment bo­­gat, în diferite modele și nuanțe coloristice. •VZAVAWIV.VJVAVAV XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVNNXXXXXXXXXXXXXXXV^ DE RETElf ELECTRICE SIBIU, CM ALBA IULIA. IMIN­E DE PORUCII­PIU, 83 AngajeAză imediat : — 1 ȘOFER MACARAGIU ; — 2 ȘOFERI CATEGORIA B, C, D Și E ; — 1 ȘOFER CATEGORIA B, C, D ȘI E CU LOCUL­­ DE MUNCA LA SEBEȘ ; — 1 ELECTRICIAN AUTO CAT. 3 SAU 4 ; — 1 VOPSITOR AUTO CAT. 2 ; — 1 LĂCĂTUȘ AUTO CAT. 2 ; — 1 LĂCĂTUȘ AUTO CAT. 4 C.E.I.S. SIBIU Angajează pentru noua fabrică de mobilă — Mediaș , tîmplari, tractoriști, lăcă­­­­tuși, electricieni, mecanici locomotivă Diesel, fochiști, electrocariști, tehnicieni pro­­­­duse finite. Angajează, de asemenea, muncitori necalificați absolvenți a 7 sau 8 clase, cu 11 stagiul militar satisfăcut, în vederea calificării la locul de muncă în următoarele me­serii : tîmplar, sculptor în lemn, intarsier, electrocalist, electrostivuitor. Informații suplimentare se pot cere la CE.I.L. Sibiu, biroul personal și învă­­țămînt, str. Rîului, nr. 23, telefon 20060 sau la Fabrica de mobilă Mediaș, str. Cojoca­rilor nr. 5, telefon 1929. IPIllIil I III I I I I I I I III llIll lll!l!!!llll!!!l!llllll!l k !<!!l!!!!lll!!!!ll!!l!ll!ll «ll i

Next