Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)
1971-11-25 / nr. 1169
JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 »no EFECTUL MOBILIZATOR AL AGITAȚIEI VIZUALE DIN EXPERIENȚA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID In munca politică de masă, alături de asemenea forme de influențare colectivă a maselor cum sunt conferințele, simpozioanele, mesele rotunde, discuțiile individuale sau cu grupuri de oameni, un rol important are și agitația vizuală. Forța de convingere, eficiența agitației vizuale, depind de orientarea ce i se dă acestei forme a muncii politice, de problematica abordată și, în bună măsură, chiar de forma grafică de prezentare. Pe această linie unele organizații de partid din întreprinderile aiudene, îndrumate de Comitetul orășenesc de partid, folosesc cu pricepere agitația vizuală, orientînd-o spre mobilizarea colectivelor de muncă la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Să urmărim în cele de mai jos, spre exemplificare, cum este folosită agitația vizuală (panourile, graficele, lozincile) la I.M. Aiud. — Organizația de partid de aici, ne-a spius tovarășul Traian Miheț, locțiitorul secretarului Comitetului de partid, consideră că pentru a avea o contribuție activă la îndeplinirea sarcinilor economice, agitația vizuală trebuie să fie concretă, legată strîns de obiectivele economice cărora trebuie să le dăm viață, să convingă, să atragă atenția, asupra problemelor care stau, intr-un moment sau altul, în fața colectivului nostru. Totodată, urmărim prin formele agitației vizuale să sugerăm oamenilor nu numai ce trebuie făcut, dar și cum trebuie acționat pentru atingerea scopului propus. Desigur, în fața muncitorilor de la întreprinderea metalurgică Aiud stau in acest an sarcini deosebite privind Îndeplinirea indicatorilor de plan stabiliți, cit și îmbunătățirea eficienței economice. După aproape 11 luni, colectivul de aici se mîndrește că și-a depășit sarcinile de plan la producția globală dar, cu toate acestea, din preocupările comitetului oamenilor muncii, ale organizației de partid de aici nu au scăpat din vețidere și celelalte laturi ale producției : eficiența economică, folosirea integrală a cau parităților de producție și a timpului de lucru. §§ De aceea și întreaga muncă politică de masă destgfășurată în ultimul timp aici și-a axat ca sarcină îndeplinirea acestor obiective. In acest context, deci sigur că și agitația vizuală reflectă preocupările egonomice ale unității. In incinta întreprinderii există un grafic pe care se poate urmări îndeplinirea lunară a principalilor indicatori, precum și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, și Subliniem execuția grafică îngrijită a acestui pals nou, ca și a altora din incinta unității. Apreciem, si cu deosebit de pozitiv, faptul că agitația vizuală B prezintă nu numai scopul urmărit, ci și modalitățiile concrete de Îndeplinire a sarcinilor economice. In acest sens, in secția mecanică, în locurile cele mai vizibile, sînt expuse mai multe panouri sugestive. Citim textul de pe un panou : „Tovarăși ! In anul 1971, prin folosirea mai bună a timpului de lucru, eliminarea absențelor și a întîrzierilor, contribuim la creșterea productivității muncii secției cu 931 lei pe un salariat“. Un alt panou, tot in aceeași secție, la fel de sugestiv executat, evidențiază o importantă cale de eliminare a pierderilor i „Tovarăși ! Reducînd cu numai 3 la sută cheltuielile de reparații și întreținere, putem realiza în 1971 o economie de 430 000 lei“. Concomitent cu preocupările pentru îndeplinirea planului de producție, o atenție deosebită se dă folosirii întregii capacități de producție și a timpului de lucru. Astfel întîlnim panouri cu unele chemări, cum ar fi : „Prin folosirea la maximum a cuptorului electric și o mai bună folosire a timpului de lucru, ne-am angajat să dăm peste plan în 1971 cantitatea de 200 tone oțel !“ sau „Tovarăși ! Să utilizăm integral cele 480 de minute în scopul producției și să nu uităm nici o clipă că fiecare minut irosit înseamnă pentru întreprindere o pierdere de 555 lei“. Asemenea chemări contribuie la întărirea opiniei de masă și la creșterea răspunderii fiecăruia față de propria muncă. Pe o serie de panouri găsim texte care cheamă salariații la respectarea disciplinei muncii și a celei tehnologice, îi îndeamnă să-și ridice necontenit cunoștințele profesionale, să-și sporească aportul la îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan. Dar nu numai realizarea indicatorilor de producție se află în atenția agitației vizuale. O latură importantă a acesteia o constituie protecția muncii. In fața muncitorilor din toate secțiile, și în special la locurile de muncă unde se cere o mare atenție la manevrarea utilajelor, se găsesc panouri cu extrase din regulamentele de protecția muncii care avertizează despre consecințele grave pe care le poate avea nerespectarea normelor prescrise. Experiența dobindită pînă în prezent de organizația de partid de la I.M. Aiud, în folosirea agitației vizuale, demonstrează forța de influențare a acesteia asupra mobilizării colectivului de muncă la realizarea sarcinilor de plan ce le stau în față. Va trebui însă, ca in lumina recentelor documente de partid, să se învioreze și mai mult agitația vizuală, precum și celelalte forme ale muncii politice de masă. Lozincile, panourile și graficele să fie executate cit mai atractiv, textele să aibă un caracter cit mai mobilizator, să fie expresive și inspirate din preocupările secțiilor, a diferitelor locuri de muncă. Ele trebuie așezate în locurile cele mai vizibile și să nu fie permanentizate pe perioade lungi de timp, ci la anumite intervale să fie schimbate, actualizate, în funcție de sarcinile majore ale producției, astfel ca efectul mobilizator al agitației vizuale să fie mult mai eficient. SCENARU i’r ni îi inchrifiț" Peisajul urbanistic al orașului Sebeș s-a îmbogățit cu noi și moderne blocuri de locuințe. t 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Timp și anotimp în agricultură. 19,10 Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cu și cînd mîncăm?“. 13,20 — 1 001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Cincinalul în acțiune. 20,10 „E^ul de la sfera 79“ — reportaj. 20,25 Avanpremieră, 20,30 Pagini de umor : Mari comici ai ecranului, 21,30 Interpretul săptămînii : Benone Sinulescu. 21,45 Cadran internațional. 22,30 Luminile rampei. Arii din opere cu Elisabeta Carțiș, Nicolae Florei de la Opera Română din București, Ion Budoiu, de la Opera Română din Cluj și Vasile Pop, de la Teatrul Muzical din Galați. 22,50 Telejurnalul de noapte. SE CAUTA UN ȘORICAR. Purtînd indicativul „rugăm să fie publicat cit mai repede“, o scrisoare din satul Belioara ne anunță o stare gravă ce ființează in incinta magazinului din localitate. Ființează, spus la propriu, deoarece„starea“ este alcătuită din puzderie de rozătoare. „De peste un an de zile de cînd au apărut o serie din aceste animale răufăcătoare în unitate s-a produs prin concursul lor o pagubă de peste 8000 lei“. Dar se vede că pentru conducerea cooperativei de consum din Sălciua, de care aparține amintitul magazin, semnalele de alarmă trase de gestionarul acestuia nu au fost convingătoare și nici mobilizatoare... De ce nu vă adresați, tovarăși unui șoricar? Sigur va fi mai interesat în problemă ! ÎN NECUNOȘTINȚĂ DE CAUZĂ... Două scrisori expediate din Pitești ne anunță pe un ton afectat de revoltă, programarea hazardată a peliculelor ce vor rula în luna curentă la cinematograful din localitate. „Ce să vizionăm la Petrești ?“ pornește cu întrebările, încă din titlu,una din scrisori. Și urmează înșirate pe două coloane, numele filmelor și numărul programărilor lor de pînă acum, niciodată acestea scăzînd sub două. Aducînd reclamația la cunoștința întreprinderii cinematografice județene, aflăm că cele sesizate, reale in parte, sînt totuși mult exagerate. Aflăm și aflați și de stimați cinefili din Petrești, că dacă trebuie să vedeți „Sărituri in întuneric“ a treia, sau a patra, sau a opta oară (părerile sunt împărțite) nimeni nu se va face vinovat. „Reluarea unui film la un anumit interval de timp, ne informează întreprinderea amintită, este regulamentară". Repetările unor pelicule mai vechi din programul pe luna curentă se explică deci, teoretic. Și ca să vă treacă supărarea de tot, vă amintim, traducînd aproximativ, că doar „repetiția-i mama învățăturii". Și la filme mergem La C.A.P. Cricău {Urmare din pag 1) conducere, pentru completarea efectivului de animale. Bunăoară, față de un efectiv de 300 capete vaci și juninci, ci reprezintă planul pe acest an, la ora actuală nu există decit 238 capete. Arătînd că luni de-a rîndul s-a mers cu o diferență în minus de 62 capete vaci și juninci, este ușor de explicat de ce producția de lapte marfă rămîne neîndeplinită. Nu negăm faptul că C.A.P. Cricău a întimpinat, in acest an, unele greutăți în sectorul creșterii animalelor, mai ales în privința asigurării bazei furajere. Nu-i mai puțin adevărat că asemenea neansuri se datoresc, în cea mai mare parte, nu unor cauze obiective ci, mai degrabă lipsurilor existente în activitatea consiliului de conducere al unității. Deși lipsa furajelor este considerată, la C.A.P. Cricău, ca principala cauză a producțiilor animaliere scăzute obținute pînă acum, aici s-au întreprins prea puține acțiuni care să ducă la remedierea unei asemenea situații. De exemplu, cu toate că unitatea are suprafețe mici de teren cultivate cu plante de nutreț, recoltatul trifoiului, lucernei și a finețelor naturale nu s-a făcut conform indicațiilor primite de la organele agricole județene, consiliul de conducere hotărînd că pentru lucrarea respectivă membrii cooperatori să fie retribuiți în natură, primind o cotă parte din fînuri. Acest procedeu a împuținat baza furajeră a unității cu însemnate cantități de nutrețuri care se vor resimți, desigur, mai tîrziu în ferma de animale. Vizitînd parcul de furaje am putut constata că modului în care acestea sînt depozitate și gospodărite nu i se acordă atenția cuvenită. Aproape fiecare șiră are vîrful teșit, prin care apa poate intra în voie, iar lingă ele vîntul a adunat grămezi de fin, trifoi sau lucerna. Astfel de „priveliști“ am întîlnit și în anii trecuți și ele se repetă și acum, sub ochii îngăduitori ai tovarășilor din consiliul de conducere. \ S UNIREA PAGINA A III-A Fabrica de porțelan-menaj Alba Iulia. Modelorul Alfred Podler se numără printre muncitorii evidențiați în întrecere. Iată-1 surprins în clișeu la pregătirea unei matrițe. 44 O NOUA MAȘINA DE CALCUL Specialiștii Institutului de cercetări științifice în domeniul construcțiilor de aparate din Sofia au realizat de curînd o nouă mașină electronică de calcul — „Kargolog“ — capabilă să calculeze deplasamentul navelor, cantitatea de mărfuri de la bordul lor, precum și zonele periculoase pentru ancorarea navelor. Mașina, care este destinată petrolierelor și navelor comerciale bulgare, va fi produsă în serie incepînd din 1972 la uzina ’’Eleetronika“. ÎMBRĂCĂMINTE de protecție Institutul ungar de protecție muncii a elaborat un nou material a destinat confecționării îmbrăcămintei de protecție pentru muncitorii care lucrează lângă furnale, acolo unde temperatura depășește 50 ° C. Muncitorii din industria metalurgică și cea a cauciucului vor primi salopete fabricate dintr-un material textil amestecat cu aluminiu. S-a dovedit că aluminiul respinge o mare parte din razele calorice. Asemenea salopete vor putea fi folosite și de lucrătorii agricoli pe cimp, in zilele cu soare puternic. PRIMELE ÎNCERCĂRI ALE SUBMARINULUI MINIATURAL GRIFFON Submarinul „miniatural“ Griffon a efectuat la Cherbourg primele încercări într-un cheson în care se poate realiza presiunea de 60 bari (60 kg/cml) echivalentă cu presiunea apei la adîncimea maximă de lucru AUTOUTILAREA (Urinaie din pag 1) "vor fi executate în anul 1972. Desigur că majoritatea utilajelor ce N I vor fi prinse în plan sunt cele necesare secției de săruri magneziene, " a cărei creștere de producție este prinsă în planul de investiții. S I Dar pe lângă acestea sunt prevăzute și utilaje pentru cuptoarele de I var, pentru secția sodă calcinată și secția a III " T’~- *----------------" tuturor lucrărilor de autoutilaje, ce vor fi potențialul productiv al secțiilor va crește cu cel puțin 700 000 lei. Paralel cu această importată latură a activității noastre se desfășoară și munca de asimilare și execuție a pieselor de schimb. " Considerăm ca un succes de seamă al colectivului nostru faptul că I pînă în prezent s-au asimilat și executat peste 1 800 repere de piese * N de schimb. Producem în serie robineți de fontă tip U.P.S.O.M. pentru celelalte uzine aparținînd industriei chimice. Rezultatele obținute de pînă în prezent, în acest sector se urcă la peste 5 milioane lei și avem wncertitudinea că la finele anului prevederile planului vor fi depășite cu la cel puțin 500 000 lei.| Suntem pe deplin conștienți de fapul că uzina noastră dispune N ' de un virtual potențial de concepție și creație. De aceea, ne vom spori eforturile pentru intensificarea muncii de autoutilaje. In mod deosebit vom insista pe perfecționarea constructivă și funcțională N k a mașinilor și instalațiilor existente și pe asimilarea altora cerute ți de nevoile producției. III-a. Prin însumarea efectuație în 1972, po ț AFLĂM DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE . A fost surprins cu plină de farfurii sustrase de geanta la fabrica de porțelan, muncitorul Ioan Dubaș, din cadrul serviciului transport al respectivei întreprinderi. Ofițerul de miliție care l-a însoțit pînă la domiciliul său, din comuna Meteș, s-a găsit în locuință 116 farfurii, căni și tăvi, toate „procurate“ în același fel... ” In satul Loman (Săsciori), există un drum pe care n-a călcat încă roată de autovehicul. Era accesibil doar căruțelor și ele răzbătînd cu greu din cauza povîrnișurilor. Ar fi rămas drumul și azi în folosința exclusivă a acestui mijloc de transport dacă mai zilele trecute Mircea Costică, șofer la U.M.T.F. Sebeș, n-ar fi fost în plină cursă... neagră pe aceste meleaguri. Conform de bord, trebuia să-i documentelor transporte •cetățeanului Traian Lebu, 2 000 bucăți țigle pînă în Săsciori. Dar cum cetățeanul locuia în Loman, nu se știe prin ce miracol l-a convins pe șofer să-și prelungească cu de la sine putere traseul și să urce pe drumeagul respectiv pînă la locuința sa... Consecința acestui gest nesăbuit a fost tragică : autocamionul a scăpat de sub controlul șoferului, s-a sfărîmat de stînci, accidentîndu-l mortal pe bătrînul T.L. . La un canton Vințu de Jos a fost al gării din accidentat mortal revizorul de linii Francisc Kis. Exercitîndu-și atribuțiunile de serviciu în acest punct cu linie dublă, revizorul s-a ferit de un tren, fără a se asigura dacă nu vine alt tren din sensul opus... Este regretabil faptul că, în cazuri similare, numai în raza comunei, ca urmare a neatenției, au fost accidentate mortal în acest an încă 5 persoane. D In Poșaga se construiește un cămin cultural. Dimineața, cînd se prezentau constructorii la muncă, observau că le lipsesc diverse materiale. In scurt timp a fost depistat individul care se învățase la materiale ca... ursul la miere. Se numește Vasile Bufnea. Lucrătorul de miliție i-a inventariat „încărcătura“ : 7 scînduri cu o lungime de 7 metri. Judecat în fața cetățenilor din comună, V. B. a primit pentru... osteneala de-a fura din avutul obștesc o pedeapsă de un an și trei luni închisoare. Rubrică realizată de : V. GORONEA să și învățăm, nu doar pentru distracție ! VINE IARNA, NU TE-NTREABĂ Iarna fiind de imediată perspectivă, am adresat noi o întrebare întreprinderii județene economice a cooperației de consum , sunt aprovizionate unitățile comerciale din localitățile îndepărtate cu cele necesare pentru timpul friguros ? Și ni s-a răspuns retoric că : "Au fost luate toate măsurile, s-au întocmit planuri, grafice de deplasare a merceologilor in unități de desfacere etc, etc“. Pentru un răspuns mai concret la întrebarea de mai sus am putea folosi observația (concludentă pentru eficiența planurilor și măsurilor luate) că in comuna Roșia Montană, important centru minier, pînă la data de 11 noiembrie a.c. nu a fost adusă nici o pereche de încălțăminte de iarnă nici pentru femei, nici pentru copii, nici pentru bărbați. Tovarășa vicepreședintă a Consiliului popular comunal, Elisabeta Coroiu, care ne-a confirmat această situație deficitară, desigur că va putea da și alte amănunte organelor comerciale responsabile de crearea, dar și de curmarea ei. rsjm rs MmsA I 1 Vjvr/^«r/jr/jr/^r/4r/jr/jr/jr/jrhrjr/4r/jr/^r/jr> .xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx ' ALBA IULIA: Tick... ticktick... („Columna“); Setea („23 August"); SEBEȘ: Și caii se împușcă, nu-i așa? („Sebeșul"); Floarea soarelui („Progresul"); AIUD: Asediul; BLAJ: Articolul 420; OCNA MUREȘ: Ursul și păpușa; CUGIR: Ambasador al U.R.S.S. („Muncitoresc“); Elefantul Slowly („7 Noiembrie“); ZLATNA: Profesioniștii; TEIUȘ: Săptămîna nebunilor; PENI: Vremea zăpezilor; CIMABRUD: Los tarantos; ROȘIA MONTANA: Aruncați banca în aer; BAIA DE ARIEȘ: Șarada. a haimikucitati, VIND șură din lemn. Comuna Poșaga — Lunca, nr. 90. a navei. Construit de Direcția de construcții navale de la Brest, submarinul Griffon are lungimea de 9 m și deplasamentul de 14 t. El fost comandat de „Centrul Național pentru exploatarea oceanelor“ (C.N.E.X.O.) și Institutul francez al petrolului (I.F.P.). Submarinul miniatural este purtat in coca navei Triton și poate fi coborît în mare cu ajutorul unei macarale. El transportă un pilot și un observator, fiind destinat îndeplinirii unor misiuni de supraveghere și intervenție în cadrul exploatării zăcămintelor submarine de petrol situate pînă la adîncimi de apă de 600 m. DETECTAREA VAPORILOR DE APA PE LUNA Doi specialiști americani, dr. John Freeman și dr. H.K. Hills de la Universitatea Rice, au declarat la 15 octombrie la Houston că au detectat vapori de apă pe Lună cu ajutorul a trei instrumente analoage abandonate pe satelitul Pămîntului de către astronauții misiunilor „Apollo-12“, „Apollo-14“ și „Apollo-15“. Pe data de 7 martie a.c. aparatul lăsat de „Apollo-12“ apoi, 12 minute mai tirziu, cel lăsat de „Apollo-14“ înregistrează timp de 12 ore prezența unor atomi cu masa cuprinsă intre 17 și 24 (masa atomului de oxigen este de 16). In momentul acela identificarea naturii acestor atomi nu a fost posibilă. Dar o serie de lucrări ulterioare au permis să se tragă concluzia că acești atomi erau constituiți în proporție de 90 la sută din vapori de apă. In cazul în care această concluzie va fi confirmată ea va avea o importanță deosebită întrucit rocilor aduse de pe Lună, nu a analiza pus în evidență nici o urmă de apă. Anumiți specialiști consideră că vaporii de apă detectați provin dintr-un rezervor al etajului de coborîre al modulului lunar, abandonat în locul de aselenizare al navei lunare ”Apollo 12“, rezervor care s-ar fi spart cu puțin înainte de detectarea vaporilor de apă. Dr. John Freeman a declarat că el crede că există multe șanse pentru ca in unele locuri de pe Lună să se găsească apă. După opinia sa, apa detectată de aparatele sensibile provine dintr-o erupție gazoasă pornită din interiorul Lunii. Un fapt care vine în sprijinul acestei ipoteze este acela că seismografele amplasate pe Lună au înregistrat cu puțin înainte de detectarea vaporilor de apă o oarecare activitate seismică lunară. FABRICA DE CIORAPI SEBEȘ str. Poștei nr. 42, tel. 115 EXECUTĂ: • Ciorapi din bumbac pentru copii, femei și bărbați ; • Ciorapi din fire relon pentru femei ; • Ciorapi din fire su praelastice pentru bărbați; • Ciorapi-pantalon din fire de bumbac pentru copii, într-un sortiment bogat, în diferite modele și nuanțe coloristice. •VZAVAWIV.VJVAVAV XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVNNXXXXXXXXXXXXXXXV^ DE RETElf ELECTRICE SIBIU, CM ALBA IULIA. IMINE DE PORUCIIPIU, 83 AngajeAză imediat : — 1 ȘOFER MACARAGIU ; — 2 ȘOFERI CATEGORIA B, C, D Și E ; — 1 ȘOFER CATEGORIA B, C, D ȘI E CU LOCUL DE MUNCA LA SEBEȘ ; — 1 ELECTRICIAN AUTO CAT. 3 SAU 4 ; — 1 VOPSITOR AUTO CAT. 2 ; — 1 LĂCĂTUȘ AUTO CAT. 2 ; — 1 LĂCĂTUȘ AUTO CAT. 4 C.E.I.S. SIBIU Angajează pentru noua fabrică de mobilă — Mediaș , tîmplari, tractoriști, lăcătuși, electricieni, mecanici locomotivă Diesel, fochiști, electrocariști, tehnicieni produse finite. Angajează, de asemenea, muncitori necalificați absolvenți a 7 sau 8 clase, cu 11 stagiul militar satisfăcut, în vederea calificării la locul de muncă în următoarele meserii : tîmplar, sculptor în lemn, intarsier, electrocalist, electrostivuitor. Informații suplimentare se pot cere la CE.I.L. Sibiu, biroul personal și învățămînt, str. Rîului, nr. 23, telefon 20060 sau la Fabrica de mobilă Mediaș, str. Cojocarilor nr. 5, telefon 1929. IPIllIil I III I I I I I I I III llIll lll!l!!!llll!!!l!llllll!l k !<!!l!!!!lll!!!!ll!!l!ll!ll «ll i