Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)
1971-11-25 / nr. 1169
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITMZ&Î ------------------------------------------------— ...............11 rmo—f i ■lrikrj ANUL IV, NR. 1169 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI: 30 BANII AUTOUTUIM ASIGURĂ IMPURESIT StUKUül DI MICI Zestrea tehnică a Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș este in continuă creștere și ca urmare a preocupării întregului colectiv de muncă pentru asimilarea și realizarea unor utilaje și instalații de mare productivitate. Sarcinile ce ne revin în acest an pe luna conceperii și asimilării unor mașini și instalații noi, legate direct de mărirea capacităților de producție din secțiile de fabricație, au o valoare de 1,3 milioane lei. Dacă la început s-a manifestat o oarecare rezervă în aprecierea potențialului nostru de proiectare și producție, primele rezultate ne-au întărit încrederea în forțele proprii. încă din trimestrul I.c. au fost puse în funcțiune două spălătoare de gaze (S.R.C.L.) la secția sodă calcinată, proiectate și confecționate în atelierele uzinei. De asemenea, în cadrul lucrărilor pentru mărirea capacității de producție de ionosil, lucrare ce se execută prin investiții, am asimilat, și confecționat trei utilaje-cheie în producție. Ceea ce trebuie însă reținut este faptul că nu numai construcția acestor utilaje ne aparține ci și proiectarea și concepția, fiind realizate de un grup de ingineri și tehnicieni din uzină. In acest sens socotesc cu foarte prețioasă experiența acumulată de echipele specializate organizate în atelierul central. Așa este cazul echipei conduse de lăcătușul Ioan Vigh și maistrul Eugen Făștină, care lună de lună își depășește planul, deși execută o mare diversitate de lucrări. Acțiunea de autoutilaje are la noi o tradiție. In anii trecuți am reușit să asimilăm și să producem in mică serie peste 70 la sută din pompele utilizate în uzina noastră. In acest scop s-a asigurat in primul rînd o formație de turnători condusă de șeful de echipă Vasile Martin și un atelier de modelărie încadrat cu cadre de înalta calificare. In sectorul de prelucrare s-au format echipe de lăcătuși și strungari specializați în execuția pompelor. Execută mari 12 tipuri de pompe utilizate în secțiile uzinei și pentru nevoile altor uzine din industria chimică. Gama acestor tipuri de pompe va fi lărgită și mai mult în viitor. Este semnificativ de arătat că în mai puțin de zece luni, secțiile uzinei au primit, în urma acțiunii de autoutilaje, utilaje în valoare de 1,2 milioane lei. In acest ultim trimestru al anului au fost lansate în fabricație alte utilaje în valoare de 300 000 lei. In prezent se lucrează la stabilirea lucrărilor de autoutilaje ce Ing. Victor CORDEA, inginer-șef mecano-energetic U.P.S. Ocna Mureș I.M. Aiud. Vedere parțială a secției prelucrări mecanice și a turnătoriei de fontă. (Cuoliquate in pag. a lila) SĂRBĂTORIREA MAJORATULUI Din inițiativa Comitetului județean Alba al U.T.C., duminică, 21 noiembrie a.c., la Blaj au avut loc importante manifestări cultural-educative dedicate tineretului din localitate care a împlinit vîrsta majoratului. In holul cinematografului „Nicolae Bălcescu“, peste 800 de tineri au participat la o entuziastă adunare festivă organizată cu acest prilej. La adunare, a luat parte tovarășul Ioan Luca, secretar al comitetului orășenesc de partid. Tinerii sărbătoriți au fost felicitați de tovarășul Dionisie Heljoni, prim-secretar al Comitetului județean Alba al U.T.C. In numele celor prezenți au luat cuvîntul Emanoil Simu, muncitor la Combinatul de prelucrare a lemnului, Gheorghe Cocean, elev în anul IV la Liceul industrial, Viorica Bordaș, elevă și secretară a Comitetului U.T.C. de la Liceul pedagogic, care, după ce au mulțumit pentru felicitările aduse, au arătat că vor munci, vor învăța și vor lupta cu tot elanul și energia lor tinerească pentru înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de către Partidul Comunist Român, prin Programul adoptat la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a.c. Un impresionant moment l-a constituit gestul celor peste 120 de pionieri, delegați ai organizațiilor pionierești din toate școlile blăjene, care, în sunet de trompete și de tobe, au venit să felicite, din perspectiva virstei lor de copii și adolescenți, pe tinerii majori. In continuare, în cinstea tinerilor majori, a urmat un amplu program cultural-artistic. Oliviu IACOB, activist al Comitetului județean Alba al U.T.C. SECTORUL ZOOTEHNIC TREBUIE SĂ ADUCĂ BENEFICII, NU MOTIVE DE LAMENTAȚII ȘI JUSTIFICĂRI! — Veți putea raporta, tovarășe Hinza, la sfârșitul acestui an, beneficii din sectorul zootehnic? — Beneficii?... Abia dacă o scoatem la capăt cu producția, dar să mai obținem și ceva în plus... Intr-adevăr, la ora actuală, nimeni din conducerea C.A.P. Cricău nu se mai gîndește la realizarea de beneficii din sectorul creșterii animalelor. Și asta deoarece pînă la jumătatea lunii noiembrie aici se înregistrează restanțe la majoritatea indicatorilor de plan. De exemplu, față de 1 100 hl lapte, cit s-a prevăzut să se livreze statului în acest an, s-au livrat abia 650 hl. Nici producția de lapte pe cap de vacă furajată n-a ajuns la nivelul planului, fiind mai mică cu 338 litri, cantitate care nu va putea fi realizată integral in timpul de lună și jumătate, ci a mai rămas o pînă la finele anului în curs. — Cum s-a ajuns la o astfel de LA C.A.P. CRICĂU situație?, îl întrebăm pe tovarășul Mircea Hinza, contabilul șef al acestei unități. — Inundațiile din anul trecut ne-au calamitat aproape întreaga suprafață de pășune de care dispunem. Am intrat în iarnă cu furaje puține, rațiile de hrană au fost mici, iar producția de lapte a scăzut. Lucrurile nu stau tocmai așa cum încerca să ni le prezinte interlocutorul. Lăsînd la o parte faptul că unitățile cooperatiste învecinate au avut de făcut față acelorași greutăți, cauzate de condițiile neprielnice din anul trecut, și vom da ca exemplu cooperativele agricole din Șard și Benic, care au rezultate cu mult mai bune în zootehnie, trebuie să arătăm că minusurile de producție din C.A.P. Cricău se datorează, printre altele, slabei preocupări a consiliului de Gh. SARMAȘAN (Confinuare in pag a III-a) j Cooperarea fructuoasă Salariații cooperației meșteșugărești din județul nostru au acordat o deosebită atenție lărgirii și diversificării cooperării cu întreprinderile republicane. Ca dovadă, in cursul acestui an, cooperativele din Cugir, Blaj, Sebeș, Alba Iulia și Teiuș, execută pentru U.M. Cugir, prin cooperare, de lanțuri Gali, diferite tipuri întrerupători pachet pentru mașina de spălat rufe „Albalux“, clește de scos rufe ș.a. Cooperatorii din Ocna Mureș execută tot pentru U.M. Cugir, sertare utilizate la mașina de cusut, iar pentru U.P.S.O.M. și „Salina“, saci pentru ambalaj. Valoarea producției realizată prin cooperare depășește 40 milioane lei. t CIIPA III FOTBAL A ROMÂNII! S-A CALIFICAT IN SFIRSURIN 01 FINALĂ AU CUP FI JUROPFI ROMÂNIA-ȚARA GALILOR 2-0 ( 1-0 ) Ultimul meci al grupei I a campionatului european de fotbal inter-țări, disputat pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezența a circa 50 000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români. In partida care decidea pe câștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competiției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. Ca și în meciul de acum zece zile cu formația Cehoslovaciei, jucătorii români au abordat această partidă cu multă ambiție, fiecare dintre ei neprecupețind nici un efort pentru a obține victoria. Echipa noastră a acționat de-a lungul celor 90 de minute ca o formație matură, bine sudată, toate compartimentele și-au în care a dus contribuția la succesul final. După o scurtă perioadă, de studiu și joc de centru, fotbaliștii români trec cu hotărîre în atac și încă în minutul 9 deschid scorul. Lucescu execută cu precizie o lovitură de colț, iar Lupescu, venit din apărare, reia spectaculos cu capul balonul, care poposește pentru prima oară în plasa porții apărate de Millington. Echipa română stăpînește jocul în continuare, presează insistent și numai bara porții îl salvează pe portarul galez (in minutul 2§) de un nou gol ce trebuia să fie înscris de Dembrovschi. La numai două minute, I.Idanescu este pus în poziție ideală de a marca, însă mingea expediată de el cu capul este interceptată de apărătorul buturilor echipei oaspete. La reluare, Inițiativa aparține tot fotbaliștilor români care continuă să creeze faze periculoase la poarta adversă. Ei ratează încă două mari ocazii de a majora scorul prin același Dembrovschi (min. 62) și Dobrin (min. 68). Superioritatea echipei României este concretizată în minutul 73, cînd căpitanul echipei, Mircea Lucescu, reia direct în plasă mingea centrată de Iordănescu: 2—0 pentru România. Brigada de arbitrii belgieni, avînd la centru pe A. Delcourt, a condus următoarele formații: România: Răducanu , Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru, Radu Nunweiller, Lucescu, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu, Țara Galilor: Millington — Rodriguez, Phillips, Williams, Thomas, Hockey, Hill (din min. 46, Cyril Davies), Rees, Reece, Ron Davies, James. Iată clasamentul final al grupei I a Campionatului european de fotbal: 1. Romania — 9 puncte (golaveraj: 11—2); 2. Cehoslovacia — 9 puncte (11—4); 3. Țara Galilor — 5 puncte (5—6); Finlanda — 1 punct (1-16). 1 ÍN „ CUPA U. T. ARAD-VITORIA SETUBAL 3-0 (2-0) ARAD. — Echipa U. T. Arad își continuă seria succeselor în competiția europeană de fotbal „Cupa U.E.F.A.“. După ce in tururile anterioare au eliminat formațiile Austria Salzburg și Zaglebie Walbrzyck, ieri, pe teren propriu, fotbaliștii arădeni au învins în primul joc cu scorul de 3-0 (2-0), puternică echipă Vitoria Setubal, clasată pe locul trei în campionatul portughez. încă din primele minute ale partidei de la Arad, oaspeții s-au arătat deciși să facă totul, pentru a obține un rezultat cit mai avantajos. Avînd în componența sa citeva individualități remarcabile, echipa portugheză s-a arătat încă din primele acțiuni a fi un adversar redutabil. Dar odată depășite primele momente dificile ale jocului, arădenii și-au intrat în ritmul lor normal și au pus stăpinire pe centrul terenului, de unde Domide, in formă excelentă, a distribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broșovski și Roth. Primul gol al echipei arădene a fost înscris în minutul 9 de către Domide, intr-o manieră senzațională. El a șutat de la peste 30 m sus, în colțul lung al porții lui J. Torres, înscriind un gol de neuitat, încurajați puternic de inimoșii lor susținători, fotbaliștii români au continuat să preseze careul advers și, după șase minute, au majorat scorul la 2-0 prin Lira. Ultimul punct al partidei a fost marcat în minutul 67 de către Kun II, care a executat impecabil lovitură de pedeapsă de la marginea careului de 16 m. Arbitrul Antoine Quendeville (Luxemburg) a condus următoarele formații : U. T. Arad , Vidac, Birău, Lereter, Pojoni, Popovici, Domide, Petescu, Broșovski, Sima, Kun II, Both, Vitoria Setubal , Joaquim Torres, Carrico, Mendes, Correia, Ribelo, Măline, Jose , Maria, Octavio, Jacinto Juao, Jose Torres, Guerreiro. (Agerpres) a ROMÂNIO-IUGOSLAVE Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean — Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășul secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil membru al Comitetului Drăgănescu, Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Gheorghe Colț, director in Minissterul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo- română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslavei sînt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniinduse necesitatea intîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Vizita tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU • » prin unități industriale din In cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU și IOSIP BROZ TITO au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea de industria linii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepovaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timișoara, străveche urbe din câmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au ciștigat prin produsele lor prestigiu atît in țară, cit și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente, în unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ovaționează pentru prietenia frățească româno-iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe unor ateliere manufacturiere, vatra Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate și prezent în 37 de țări. întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației inspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate in serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și inginerii aflați în halele de producție întimpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobindite în înfăptuirea șilOSIPERDITITO Timișoara sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxistleninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date in exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute și realizate de specialiștii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeților. In discuțiile dintre oaspeți și gazde se arată, că "larga acțiune de modernizaree și diversificarea fabricației, extinderea acțiunii de autoutilaje, a contribuit la creșterea spectaculoasă a volumului producției și productivității muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producției, la sporirea eficienței activității In general. In cincinalul trecut, volumul producției a crescut cu 66 la sută, într-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor" Timișoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 și 37 KW. Numai în două zile, uzina realizează în prezent întreaga producție valorică a anului 1948. Oaspeții iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producție, de caracteristicile unor mașini și utilaje, de activitatea pe care o desfășoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. (Continuare la pag a IV-a) Dineu oferit în onoarea tovarășului IOSIP BROZ TITO Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, in saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Minescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolnat, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito. Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat in legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră; sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaților care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZINO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile Întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimind cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ,am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare, multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur, și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel încât situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra (Continuare in pag a IV-a) 111