Unirea, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)
1972-12-07 / nr. 1489
I ANUL V, NR 1489 JOI, 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI | - IN INTIMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII I ț^"^XXXX\XV^X*XXV\X\XXXXV»XXXXXXN\XXXV\XXSXXXX\X\NX\X\XX\XXX\XXXXXNXX\XXX\\XXXXXXXX\XXX\XXXXXXXX\XXX\XXXXXX\XXXXXVvNXXNXXXNX\XXXXVNXN\XXXXV»iii» II Prin depășirea producțiilor și reducerea cheltuielilor neeconomicoase I.A.S. JIDVEI VA ÎNCHEIA ANUL 1972 CU UN BENEFICIU DE APROAPE 4 000 000 LEI ^ Vorbind despre activitatea comuniștilor, a întregului colectiv de lucrători din I.A.S. Jidvei ^ desfășurată în anul 1972, aceasta s-ar putea refima la cîteva date suficient de semnificative. ^ Planul de beneficii va fi depășit, conform celor mai reale previziuni, cu aproape 4 000 000 lei, ceea ce denotă o armonizare perfectă a eficacității economice, a raportului dintre cheltuielile materiale și veniturile realizate. Și asta nu numai la nivelul întreprinderii, ci în toate sectoarele de producție, în fiecare fermă. Comuniștii s-au situat mereu în fruntea tuturor acțiunilor , au avut valoroase inițiative,n-au rămas nici o clipă, indiferenți în privința modului cum se gospodăresc fondurile bănești și bunurile materiale, cum se îndeplinesc sarcinile de plan. Acționînd cu fermitate pe linia încadrării în consumurile specifice și a reducerii acestora, conducerea întreprinderii, la indicația comitetului de partid, a urmărit ca fiecare produs să fie realizat cu cheltuieli cit mai mici. S-au făcut, economii de 921 000 lei la lucrări servicii prestate de terț, la reparații la mașini și utilaje, la consumuri de materiale. N-am putea încheia acest capitol fără să amintim preocuparea constantă a șefilor de fermă pentru realizarea și depășirea producțiilor planificate. Din multele exemple ce ne-au fost furnizate, vom reda doar cîteva. Ferma pomicolă nr. 18. Șona, condusă de Iboka Török, a realizat o cantitate totală de fructe de 924 tone față de 655 tone câ era prevăzut, depășind producția medie planificată cu 27 kg fructe pe pom. De asemenea, fermele viticole conduse de Viorel Crețu și Constantin Mielea, au obținut importante depășiri la producția de struguri la hectar, iar în sectorul vegetal producțiile medii realizate sunt cu mult superioare celor planificate. Nu Ioan POTERA, secretarul Comitetului de partid de la I.A.S. Jidvei (Continuare în pag. a IlI-a) I .ÄXxxxxxxxx'exxxxxxxxxxxxxxxxxwxvxvxxxxvxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxv».xxxxxxxxxxxxxxxxxxNxxxxxxxxxxxxxxxxxx f Cu planul anual îndeplinit Știrile care sosesc în ultimul timp la redacție ne prezintă însemnate fapte din marea întrecere premergătoare sfertului de veac pe care îl împlinește Republica» noi colective de oameni ai muncii raportînd cu satisfacție realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul in curs. Alăturîndu-se acestor unități, colectivul întreprinderii de construcții căi ferate Cluj a reușit să obțină un prestigios succes, îndeplinind cu 33 de zile mai devreme volumul de lucrări de construcții-montaj aferent obiectivelor ce se execută în zona județului Alba. Concentrîndu-și cu precădere eforturile în vederea scurtării duratelor de execuție, prin extinderea mecanizării și industrializării lucrărilor, s-au atins stadii fizice superioare prin punerea în funcțiune cu 33 de zile înainte de termen a tronsonului de cale ferată dublă Lancrăm-Vințu de Jos, pe o lungime de 4,8 km. De asemenea, s-a scurtat cu 15 zile predarea tronsonului Sîntimbru-Barabant, pe o lungime de 4,4 km. Prin aceasta se dublează capacitatea de transport feroviar și se evită strangulările, asigurîndu-se un maximum de randament și siguranță a circulației. Ca urmare a acestor rezultate deosebite, colectivul I.C.C.F. Cluj are posibilitatea ca pînă la finele anului să depășească cu peste 4 500 000 lei sarcinile de plan în cadrul lucrărilor de construcții-montaj, creîndu-se premise certe pentru abordarea lucrărilor prevăzute în anul 1973 cu un potențial sporit. ________________ 4 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE PUBLICISTUL ITALIAN VALERIO PELLIZZARI In ziua de 6 decembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului nist Român, președintele ComitConsiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe publicistul italian Valerio Pellizzari. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.G. al P.G.R., și Constantin Mitea, consilier al președintelui Consiliului de Stat. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista italiană „L'Europeo". „COMORILE In municipiul Alba Iulia a avut loc o întilnire cu tovarășul Dionisie Heljoni, prim-secretar al Comitetului județean Alba al U.T.C., la care au participat peste 200 de tineri. In cadrul acestei întilniri tovarășul D. Heljoni a prezentat expunerea „Tineretul — participant întitulată activ la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate". Expunerea a fost urmată de un frumos program artistic susținut de formația artistică a elevilor din municipiu, program care a cuprins: cîntece populare, recitări de poezii patriotice, grupul vocal etc. In cadrul festivalului culturalartistic „Comorile Albei" în municipiul Alba Iulia a fost invitat tovarășul Leonard Mehedinți, redactor la Agerpres. La Liceul economic reprezentantul Agerpres s-a întîlnit cu activul U.T.C. din școală, iar după-masa în sala Clubului tineretului din oraș a avut loc o întilnire cu tineretul din municipiu, în cadrul căreia tovarășul Leonard Mehedinți le-a vorbit despre „Politica externă a României — politica păcii și prieteniei între popoare", după care, a răspuns întrebărilor pe care tinerii i le-au adresat. ★ O* la sala clubului sindicatelor, în cadrul manifestărilor artistice ce se desfășoară cultural, sub semnul festivalului „Comorii Albei", a fost expusă o interesantă cronică economică privind „Dezvoltarea mineritului socialismului la I.M. Baia în anii de Arieș și perspectivele de viitor in lumina documentelor ființei Naționale a P.C.R.". ConfeAu participat la această manifestare tovarășii Sabin Pandora de la Consiliul județean al sindicatelor: Vasile Gîrlan, ing. șef la I.M. Baia de Arieș, ing. loan Soia, șeful E.M. Zlatna, Aurel Sîntimbreanu, inginer șef la E.M. Roșia Montană. A urmat, apoi, un bogat și interesant program artistic. COMORILE ALBEI • IN ORAȘELE ALBA IULIA ȘI BLAJ se află în stadiul final de execuție două mari și moderne complexe de deservire, unde se va realiza o gamă variată de servicii și prestații pentru populație. In cadrul acestor complexe vor funcționa mai multe secții, specializate în executarea anumitor lucrări, fiecare secție urmînd să fie înzestrată cu mașini, instalații și mobilier adecvat. • PESTE 120 DE TINERI MUNCITORI de la Fabrica de porțelan și Atelierele centrale din Alba Iulia vor pleca sîmbătă, 9 decembrie, în excursii cu caracter de schimb de experiență și documentare, prin intermediul agenției județene a Biroului de turism pentru tineret. Ei vor vizita întreprinderi similare din Sighișoara, Brașov și Sibiu, admirînd totodată, frumusețile naturale, monumentele istorice, obiectivele social-culturale din aceste localități. • FRUMUSEȚEA COVOARELOR EXECUTATE de către cooperatoarele din C.A.P. Cetatea de Baltă este binecunoscută și apreciată atît în județul nostru cit și în afara lui. După cum ne-a informat tovarășul Petru Toma, director al Agrocoop Alba, numai în județul nostru, prin intermediul magazinelor proprii din Aiud, Alba Iulia și Cugir, valoarea covoarelor vîndute pînă la această dată se ridica la aproape 50 000 lei. Cereri similare au fost onorate și în județele Arad și Bihor. UN ACCIDENT DE CIRCULAȚIE cu urmări grave a avut loc recent pe raza municipiului. Conducătorul auto, Gheorghe Dăian, de profesie contabil șef la I.A.S. Albă, posesor al autoturismului Dacia 1300 cu numărul I AB-2720 după ce a consumat o cantitate apreciabilă de alcool a intrat cu mașina într-un stîlp de pe marginea șoselei. Pe lingă avarierea gravă a autoturismului, în timpul accidentului o bucată de sticlă din parbrizul care s-a spart l-a sărit in ochi unei persoane care se afla în mașină. CUM ÎNCHEIAȚI ANUL 1972 7 CE MĂSURI AȚI LUAT PENTRU RITMICITATEA PRODUCȚIEI IN IRIS f AUTODEPAȘIRE IN ÎNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ cuvântul de ordine al metalurgiștilor aiudeni Pe măsură ce ne apropiem de finele anului — dată marcată de sărbătoarea celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii — nu toate unitățile economice din județul Alba există o preocupare tot mai mare pentru obținerea unor remarcabile succese. Paralel eforturile colectivelor de muncă din industria județului nostru sînt îndreptate înspre pregătirea temeinică a producției pe anul 1973 — an hotărîtor în îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen. Din de a afla cum vor încheia dorința metalurgiștii aiudeni anul 1972 și în ce stadiu se află pregătirea producției viitoare, am avut o convorbire cu inginerul Nicolae David, inginer șef adjunct la întreprinderea metalurgică Aiud. Pentru început interlocutorul nostru ne-a declarat: — Cu toate greutățile întîmpinate în acest an prin punerea cu întîrziere a unor obiective cuprinse în planul de investiții, colectivul întreprinderii noastre. Îndrumat de către organele și organizațiile de partid, s-a străduit să învingă toate impedimentele, să sporească producția și să îmbunătățească substanțial calitatea acesteia. Animați de dorința de a întîmpina cea de a 25-a aniversare a proclamării Republicii și conferința nației județene de partid organica rezultate tot mai bune, metalurgiștii aiudeni au trecut cu mult entuziasm la descoperirea și valorificarea la un nivel superior a unor rezerve interne eficiente. Amintesc dintre acestea nătățirea coeficientului de îmbuutilizare a schimburilor, amenajarea unei hale, pentru modelărie, creșterea indicilor de utilizare a mașinilor și utilajelor, sprijinul dat monteorilor pentru terminarea în devans a montajului unor utilaje de bază. In acest an a intrat in funcțiune o turnătorie de oțel cu o capacitate de 1000 tone oțel lichid, au intrat partial în exploatare halele de prelucrări mecanice și utilaj siderurgic, un nou atelier de modelărie. Pentru deservirea acestor noi capacități am pregătit din timp cadrele necesare. Astfel, pe lângărarea muncitorilor calificați asiguprind școala profesională și a maiștrilor prin școala de maiștri, au fost organizate cursuri de și de ridicarea calificării calificate profesionale fără scoatere din producție. Absolvenții acestor cursuri și muncitorii nou angajați au fost puși să lucreze pe lângă muncitori cu o bogată experiență. Am reușit astfel să preluăm din mers fără ștafeta la noile capacități, să se resimtă în producție. — Ce ne puteți spune despre eficiența acestor măsuri? — Din prima zi a acestui an și pînă în prezent sarcinile de plan la toți indicatorii și toate sortimentele au fost îndeplinite in mod ritmic. Aproape în fiecare lună întreprinderea noastră a înregistrat însemnate depășiri. Pe anul acesta estimăm o depășire a planului producției globale cu 5 000 000 lei, producției marfă cu 4 000 000 lei, producției marfă vîndută și încasată cu peste 4 000 000 lei. Aproape întregul spor de producție va fi realizat prin creșterea productivității muncii pînă la finele anului cu 1 440 lei, pe salariat. Demn de menționat este faptul că la aproape toate sortimentele ne vom închide cu un bilanț pozitiv: la oțel electric prevederile vor fi depășite cu 250 tone, iar valoarea mașinilor și utilajelor pentru industria metalurgică ce le vom realiza în afara prevederilor va fi de peste 6 000 000 lei. — Cu cut vor spori sarcinile la principalii indicatori în 1973, față de anul în curs? — Sarcinile pentru 1973 sunt importante și deosebit de mobilizatoare. Cu prilejul vizitei de lucru întreprinsă în județul Alba și în întreprinderea noastră, tovarășul. Nicolae Ceaușescu a recomandat comuniștilor, întregului nostru colectiv să ne întecim eforturile pentru a realiza în 1975 o producție mult sporită. Secretarul general al partidului ne-a dat în acest sens indicații deosebit de prețioase. In principal ele se rezumă la creșterea capacității turnătoriei de oțel la 30 000 tone/ an în 1975 și la 50 000 tone/ an în 1977, a turnătoriei de fontă Interviu consemnat de Lazăr DEMETER (Continuare în pag. a III-a) • LA PRODUCȚIA GLOBALĂ SE ESTIMEAZĂ PENTRU ACEST AN O DEPĂȘIRE DE 5 000 000 LEI. • VALOAREA PRODUCȚIEI MARFA FABRICATĂ CE SE PRELIMINA A FI REALIZATA SUPLIMENTAR PE 1972 VA FI DE 4 000 000 LEI. • FATA DE ANUL CURENT PREVEDERILE LA PRODUCȚIA GLOBALĂ VOR CREȘTE CU 50 LA SUTA ÎN 1973. • • PRODUCȚIA VIITOARE ESTE TEMEINIC PREGĂTITA. DIN PRIMA ZI A ANULUI 1973 SE ESTIMEAZĂ POSIBILITATEA OBȚINERII UNOR PRESTIGIOASE SUCCESE. 0 cerință actuală a comerțului din zona Munților Apuseni: MINIMU ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII I APROVIZIONARE In baza indicațiilor Comitetului județean de biroului partid și a Hotărîrii sesiunii Consiliului popular județean din 23 septembrie a.c., un colectiv de lucrători și specialiști din domeniul comerțului a întreprins o amplă analiză a modului cum se organizează și desfășoară activitatea de aprovizionare a populației din zona Munților Apuseni. In urma acestui studiu s-au putut desprinde o serie de concluzii, printre care aceea că organele și organizațiile de partid, comitetele executive ale consiliilor populare și organele comerciale locale au manifestat interes și preocupare pentru crearea bazei materiale necesare organizării unui comerț civilizat, asigurarea și gospodărirea judicioasă a fondului de marfă, ridicarea calificării profesionale a lucratorilor din comerț, educarea acestora în spiritul principiilor eticii și echității socialiste. Acest lucru a făcut ca volumul fondului de marfă pus la dispoziția populației din zona Apusenilor să crească de la 244 000 000 in 1971 la 260 000 000 lei în 1972. Concomitent cu creșterea volumului desfacerii, s-a îmbunătățit substanțial și structura fondului de marfă, în principal la cele cu consum de masă, ceea ce a permis o satisfacere a cerințelor cît mai aproape de solicitări și de puterea de cumpărare a diferitei lor categorii de cetățeni. Cum scopul analizei a fost ace Ita de a descoperi cauzele care fac ca în activitatea comercială din zona amintită să mai existe deficiente în aprovizionare și desfacere, ne vom opri mai mult asupra acestora din urmă. Daca în acest an s-a reușit să se asigure un fond de marfă mult mai sporit față de anii precedenți, , unele comitete executive ale consiliilor populare orășenești și comunale și conduceri ale cooperă nativelor de consum nu au asigurat o desfacere ritmică a acestuia, mai mult, nu s-au preocupat pentru gospodărirea și întreținerea lui, repartizarea judicioasă pe fiecare unitate. Multe cazuri de goluri în aprovizionarea populației s-au datorat modului defectuos în care depozitele coji operativei integrate din peni, a Centrului de legume Cam fructe și secției locale a Intre- di Iprinderii județene de industrializare a cărnii, au organizat activitatea de formare a stocurilor, de onorare a notelor de comandă, de transport care să permită livrarea mărfurilor la date stabilite, în structura și cantitățile solicitate. Necunoașterea dinamicii cererii de consum a populației, reurmărirea îndeaproape a mecanismului aprovizionării, a evidenței stocurilor existente, de către conducerile cooperativelor de consum, de către consiliile populare locale, confirmă lipsa de intervenție la timp în prevenirea golurilor în aprovizionarea ritmică a unităților cu amănuntul. Aceste carențe sunt cu atît mai grave, cu cât în marea majoritate a cazurilor, produsele care lipseau în magazine existau în depozitele cu ridicata. Se constată că problema aprovizionării se lasă numai pe seama gestionarilor, care fie că nu se pricep, fie că nu depun destul interes în alcătuirea notelor de comandă. Așa de pildă, notele de comandă întocmite de gestionarii magazinelor din Baia de Arieș, Avram Iancu, Scărișoara, Sălciua, Gîrda și Vadul Moților cuprind de regulă un număr restrîns de articole, îndeosebi alimentare de strictă necesitate. Din controalele efectuate, rezultă că la magazinele alimentare din Cîmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Avram Iancu, Sălciua, Ermin TURCU, Inspectoratul comercial de județean Gheorghe JURCA (Continuare în pag. a lîl-a) stat Produsele executate la I.M. Aiud se bucură de unanime aprecieri din partea beneficiarilor. Vă prezentăm în clișeul nostru pe maistrul principal Vasile Ionaș, șefii de echipă Alexandru Stîncel și Nicolae Boboilă verificînd un nou produs înainte de a fi livrat. 1