Unirea, mai 1973 (Anul 6, nr. 1611-1637)

1973-05-29 / nr. 1635

ANUL VI, NR. 16351 MARȚI, 29 MAI 19731 4 PAGINI, 30 BANII la cinstaa măreței sărbători a eliberării antrisi IUM rm­p u J țle IFI = j1 J LA ÎNTREPRINDEREA DE HÎRTIE PEETREȘTI PRODUCII^ FĂRĂ A FI EPUIZATE, INSĂ. TOATE RESURSELE Bilanțul încheiat după patru luni de activitate de către co­lectivul de muncă al întreprinderii de hirtie din Petrești eviden­țiază faptul că sporul de producție în valoare de peste 535 000 lei s-a obținut aici pe seama creșterii productivității muncii.Pe salariat, producția suplimentară a atins in această perioadă o valoare de 531 lei, influențind depășirea indicatorului de produc­tivitate cu aproape 2 la sută. Sunt cifre care atestă preocuparea comitetului de partid, a conducerii tehnice pentru continua îm­bunătățire a eficienței economice în lumina sarcinilor trasate de către Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. Pe scurt, iată cîteva dintre aceste preocupări conjugate, care au acționat pozitiv asupra productivității muncii. Constatăm că staționările ne­programate pe trimestrul I din acest an au fost reduse­ aproape complet. E o dovadă elocventă a faptului că s-a acționat eficace în acest sens, asigurîndu-se o aprovizionare corespunzătoare cu materii prime și materiale, cu piese de schimb. In prezent e­­xsistă însă și unele greutăți în compartimentul aprovizionării, greutăți­ generate de către cel mai apropiat furnizor de materii prim­e — I.F.E.T. Sebeș. Pînă la ora actuală, I.F.E.T. Sebeș nu și-a onorat ritmic contractul înche­iat, livrînd întreprinderii canti­tăți mai mici de bușteni răși­­noase pentru pastă mecanică. Calculate, orele de întrerupere în procesul tehnologic din lipsă de materii­ prime, rezultă că s-a pierdut o produc­ție de 220 tone pastă, can­titate ce echivalează cu produc­ția a 24 de zile. Modul în care înțelege furnizorul să se achite de sarcinile contractuale pare de neînțeles. Nu-i mai adevărat că nici conducerea puțin fa­bricii de hîrtie nu insistă în­deajuns pentru ca întreaga can­titate de bușteni prevăzută, să fie îndreptată spre procesul teh­nologic în mod ritmic și nu în salturi cum se obișnuiește. Re­cuperarea producției restante de pastă mecanică ridică probleme deosebite secției de — Nu aș vrea să fiu fabricație­­înțeles greșit, ne spune șeful secției fa­­bricație-confecții, ing. Nicolae Izvoranu, dar nu văd cum am putea să recuperăm pînă la sfîrșitul anului pierderile de­­ pastă din cele patru luni și ju­mătate dacă nu vom primii la timp restanțele de bușteni. Lipsa de răspundere a furnizorului ne periclitează îndeplinirea indica­torului de productivitate. Un alt furnizor de materiale, care ne dă destulă bătaie­­ de cap, este Uzina de pîslă din București. De aici noi primim o însemnată cantitate de postavuri uscătoare din lînă, pentru mașinile de fa­bricat hîrtie. Calitatea acestora este necorespunzătoare. Utiliza­bile cel mult 50 la sută din can­titatea primită, înlocuirea lor afectează nu­­ numai prețul de cost al produsului ci și produc­tivitatea muncii. Oare pentru acești furnizori, nu este valabilă legea contractelor economice? Staționarea utilajelor pentru producerea pastei mecanice, in­dependent de voința colectivului de la fabrica de hîrtie, greu în balanța realizării atîrnă pro­ductivității muncii. Chiar dacă la principalele mașini de fabri­cație, în urma unor măsuri apli­cate, indicii intensivi și exten­sivi au fost substanțial îmbună­tățiți. Legat de aceasta se cuvine să arătăm că la o seamă de mașin­i au fost aduse îmbunătățiri func­ționale. Una dintre acestea este mașina de liniat hîrtie care a fost supusă, recent, reparațiilor capitale. Prin modificarea siste­melor de derulare în condițiile sporirii productivității muncii, procentul de rebut a scăzut cu 9 la sută, iar prețul de cost pe tona de hîrtie a scăzut cu 373 tei. Asemenea exemple, unde gîndirea tehnică a fost bine va­lorificată, mai există în între­prindere. Demn , de consemnat este faptul că prin acțiunea de autoutilaje, o mare parte din piesele de schimb se execută acum în atelierul mecanic al în­treprinderii, asigurîndu-se buna funcționare a mașinilor. Doi din­tre strungarii care­­ lucr­au­­ ca lăcătuși au fost repartizați din nou la strunguri, asigurîndu-se aici funcționarea în trei schim­buri. Cu eficiență a acționat comi­tetul de partid și conducerea V. GORONEA (Continuare în pag. a II-a) , înlăturarea stațonărilor neprogramate la utilaje © îmbunătățirea Iincii­or inten­sivi și extensivi de utilizare a unor mașini • Ridicarea calificării profesionale a mun­citorilor și maiștrilor o Asigurarea asis­tenței tehnice calificate pe schimburi In PREZENTA TOMI­ jsuii in­ im ceau­șescb A Afli LOC SMM­­MMIAILA DICORARII MINISTRU­LUI AFACERILOR IMN­M AL IM­­MAMH Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Ma­­covescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, pentru îndelun­gată și rodnică activitate în miș­carea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Ro­mân de construire a socialismu­lui, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ște­fan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat.­ ­Continuare in pag a IV-al CUVINTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al în­­mînării acestui înalt ordin al Republicii Socia­liste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără , dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășu­rat o intensă activitate — și în ilegalitate, cînd a adus o contribuție însemnată la lupta revolu­ționară din România — și apoi în anii de con­strucție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea aces­tei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a de­pus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună în­totdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri în­seamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațională a țării noastre, de multi­plele probleme ce se pun pe plan internațional, se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în ce­ mai bune con­­dițiuni, politica României de dezvoltare a rela­țiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a con­­ducerii de partid și de stat că tovarășul Maco­vescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 și 29 iunie 1973. IN PAGINA A IV-A : Comunicat Comun cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președinte­lui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. INSTRUIREA PROPAGANDIȘTILOR DE LA STU­DIUL IDEOLOGIC AL CADRELOR DIDACTICE Duminică, 27 mai a.c., în cen­trele Alba Iulia, Câmpeni, Aiud, Blaj și Sebeș a avut loc instrui­rea propagandiștilor de la stu­diul ideologic al cadrelor di­dactice, în vederea pregătirii temeinice și a desfășurării cu eficiență sporită a dezbaterilor de sinteză. Programul de instrui­re a cuprins expuneri pe tema : „Unele probleme reieșite din cu­­vintările tovarășului Nicolae Ceaușescu la Blaj și Iași cu prilejul manifestărilor dedicate Împlinirii a 125 de ani de la revoluția burghezo-democratică de la 1848”, precum și o in­struire metodică legată de or­ganizarea și desfășurarea dez­baterilor finale. In încheierea programului de instruire au luat cuvîntul tova­rășii: Băiuț Sirbu, secretar al Comitetului județean de partid,­­ la Alba Iulia; Ioan Stoica, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular județean — la Cîmpeni, loan Pipoș,­membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției organizato­rice — la Aiud; loan Moceanu, membru al biroului Comitetului județean de partid, șeful secției propagandă — la Blaj; Arcadie Ardeleanu, membru al Comitetului județean de biroului partid președintele Colegiului județean de partid — la Sebeș. Vorbitorii s-au referit, în cu­vîntul lor, la necesitatea asigu­rării unui bogat conținut de idei dezbaterilor finale, subliniind sarcinile actuale ce stau in fața comuniștilor, a organelor și or­ganizațiilor de partid din școlile județului, în vederea închiderii în bune condițiuni a anului școlar, a pregătirii examenelor și concursurilor de admitere precum și a organizării temei­nice a vacanței de vară și a acțiunilor de muncă patriotică inițiate în această perioadă. JOOUA CĂI CE DUC Ș i LA SPORIREA A­­lvUȚIEI OBȘTEȘTI:. Pornind de la faptul că fondul funciar este, prin natura sa, limi­tat, că, spre deosebire de cele­lalte mijloace de producție nu poate fi reprodus este cert că u­­na din cele mai importante di­recții în care trebuie să acțione­ze spiritul gospodăresc al celor ce lucrează în agricultură, al ce­lor care, prin specificul activită­ții lor, folosesc temporar diferite terenuri fertile, este folosirea in­tegrală a pămîntului, conservarea lui. Grija pe care partidul și sta­tul nostru o acordă fondului fun­ciar este concretizată printr-un act normativ, Legea nr. 12/1968, privind apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole. Și totuși, această problemă — des­pre care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.G.R., spunea la Conferința pe țară a secretarilor de partid și primarilor din comune, că ,trebuie să înțelegem că apărarea fondu­lui funciar constituie o obligație de prim ordin, aș putea spune, o problemă națională* — prezintă încă unele aspecte negative ce aduc prejudicii producției agrico­le. Cazuri de încălcare a prevede­rilor legii amintite, de diminuare a producțiilor, ca urmare a folo­sirii abuzive a unor terenuri a­­gricole în alte scopuri, de degra­dare a acestora au existat, și din păcate, continuă să existe, și in județul Alba. Nu o dată, ziarul nostru a luat poziție fată de a­­ceste abateri. Suntem­ nevoiți să revenim asupra acestor cazuri încă nesoluționate, să atragem a­­tenția asupra unor noi tendințe de înstrăinare și degradare a terenurilor agricole. Vom aborda în aceste rînduri doar cîteva din multitudinea de probleme ce își cer o grabnică rezolvare și anu­me, cele legate de folosirea a­­buzivă a unor terenuri proprieta­te C.A.P. de către o serie de în­treprinderi de transporturi, con­strucții etc., de degradările pro­vocate, de exploatarea, fără nici un menajament, a carierelor de nisip și pietriș. Unul din cazurile cele mai gra­ve le-am constatat în perimetrul C.A.P. Crăciunelul de Jos. Cu ani în urmă, Fabrica pentru ma­teriale de construcții Sîntimbru a deschis aici — fără nici o au­torizație — o carieră pentru ex­ploatarea nisipului, degradînd peste 6 ha teren arabil de cea mai bună calitate. După îndelungi demersuri făcute de organele lo­cale de partid și de stat, cariera a fost închisă în toamna anului 1971. Conform legilor în vigoare, conducerea fabricii trebuia să ia măsuri pentru eliberarea terenu­lui și redarea lui în circuitul a­­gricol. Totul a rămas însă, în fa­za promisiunilor. Și acum tarlaua respectivă, de pe care altădată se obțineau producții de 5—6­000 kg porumb boabe la hectar, este pli­nă de gropi, de mormane de ba­last etc. Conducerii fabricii i s-au aplicat amenzi, s-au intentat ac­țiuni judecătorești. . . Se poartă in continuare tratative, dar tere­nul cu pricina, care este cuprins în planul de producție al C.A.P. și care trebuie să aducă venituri, lamine în aceeași deplorabilă si­tuație. Ba mai mult, fabrica din Sîntimbru a deschis o nouă carie­ră, tot fără a poseda vreo autori­zație, afectînd alte 4 ha teren a­­rabil, proprietate a aceleiași co­operative. Consideră oare condu­cerea fabricii că respectarea legii este benevolă, că fondul — această bogăție a țării funciar — poate fi diminuat cu bună știin­ță? Se pare că o astfel de optică este proprie și altor conducători de unități cum sunt cei ai șantie­relor din Cugir, ale Trustului de construcții Brașov și respectiv, I.S.P.S. Deva, care continuă să depoziteze, la voia întîmplării, produse de balastieră pe terenul agricol al C.A.P. Balomir, distru­­gînd alte suprafețe prin crearea de drumuri de acces, cu toate că au fost avertizați și chiar sancțio­nați pentru aceasta. Vinovată de abateri de la nor­mativele în vigoare se face și conducerea I.J.C.M. Alba. Astfel, deși această întreprindere exploa­tează de aproape 4 ani balastiera de la Drîmbar, afectînd peste 5 ha teren agricol proprietate C.A.P., nu s­au luat măsuri pentru asigurarea documentației necesa­re în același timp, pe nedrept se trasează noi și noi drumuri mai bune și mai scurte, degradîndu-se mereu alte suprafețe de teren. A­­celași lucru se poate spune și despre balastiera de la Gura A­­rieșului, exploatată de Șantierul de căi ferate Cluj. O altă cauză care aduce preju­dicii producției agricole este ne­­respectarea redării în circuitul a­­gricol a unor terenuri aflate tem­porar în folosința unor întreprin­deri industriale. Astfel, întîrzie redarea terenurilor afectate pen­tru organizarea șantierelor Uzi­na de utilaje Alba Iulia, Fabrica „Porțelanul" ș.a. C.E.I.L. Sebeș nu numai că nu a predat terenul respectiv, dar folosește abuziv și alte suprafețe ale C.A.P. Sebeș pentru depozitarea deșeurilor de fabricație. Șirul exemplelor de scoaterea unor terenuri (e adevărat, mai mici) din circuitul agricol ar pu­tea continua. Deși la prima vede­re aceste pagube nu ar fi impor­tante, însumînd suprafețele afec­tate se ajunge la cîteva sute de hectare de pe care s-ar putea re­colta cel puțin 1 000—1 500 tone porumb. Or, fiecare palmă de te­ren agricol trebuie să producă, să aducă venituri cooperativelor agricole, economiei naționale. Se cere deci, ca în cel mai scurt timp, unitățile vizate să întocmească documentațiile necesare pentru scoaterea legală din circuitul a­­gricol (în cazuri justificate) sau pentru redarea acelor terenuri ce se folosesc în mod abuziv. Tot­odată, va trebui să sporească vi­­gilenta proprietarilor de drept ai acestor terenuri pentru preveni­rea de daune ce­ pot fi aduse fon­dului funciar. Delu BOGDAN ATRAGEREA IN CIRCUITUL AGRICOL A TUTUROR TERENURILOR, EXPLOATAREA LOR INTENSIVĂ­ CU CE DREPT RISIPIȚI FONDUL FUNCIAR? UNII SE APROPIE DE SFIRȘIT CU PLANTATUL TUTUNULUI, ALȚII NICI NU L-AU ÎNCEPUT 7 1 Ceea ce-i diferențiază pe fruntași de codași este modul de organizare a muncii A mai demonstra importanța pe care o repre­zintă plantele tehnice în structura economică a cooperativelor agricole de producție este, credem, inutil. Conducerile unităților, țăranii cooperatori cunosc, din experiența anilor trecuți, cit se pierde sau cit se cîștigă prin respectarea sau nerespec­­tarea epocii optime de plantare sau însămînțare a acestor culturi. Dar, de la a cunoaște și pînă la a transpune în practică regulile agrotehnice este, pentru unii, o cale cam lungă. Un exemplu con­cludent de tărăgănare a acestor lucrări îl întîlnim la plantatul tutunului în cîmp. Ceea ce s-a făcut pînă ieri, 28 mai, este foarte puțin. Cu mici ex­cepții, putem spune că acțiunea de plantat a fost­ lăsată pe un plan secundar, că în unele C.A.P. ea n-a fost organizată încă. Cităm aici cazurile de la Cilnic, Răhău, Deal, Doșlat, unde plantele se ofi­lesc încă în răsadnițe. .Vorbeam de excepții, în înțelesul pozitiv al cu­vîntului. Aici se înscriu cooperativele agricole din Cisteiul de Tîrnave, Tău, Ciuguzel, Cetatea de Baltă, Beța, Galda de Jos, Mihalț, Noșlac și Ohaba, care­ au ajuns cu lucrarea respectivă la peste ju­mătate din suprafața planificată sau chiar se apro­pie de sfîrșit. Faptul că țăranilor cooperatori, con­ducerilor din aceste unități nu le este indiferent ce cantitate de tutun se obține la hectar și care este calitatea produselor, e demonstrat prin preo­cuparea ce se acordă organizării muncii. Stimulați de acordul global, sute de cetățeni au ieșit zilnic în cîmp, la plantat, făcînd din timpul ploios, favo­rabil unei astfel de lucrări, un aliat prețios în munca lor. După cum se vede, fruntașii n-au ne­voie de justificări, ei fac totul la momentul potri­vit, și treburile ,merg bine. La­­ condiții asemănătoare rezultatele sunt însă diferite: tnainte de căderea ploilor, codașii puneau rămînerile în urmă la plantat pe seama lipsei u­­midității din sol, iar acum, după ploi — susțin că nu se poate lucra, terenul fiind prea moale. Astfel încearcă s-o „scalde“ conducerile C.A.P. Fărău, Găbud, Totoi, Tătîrlaua, Roșia de Secaș, Henig, Șilea, Săliștea, Tărtăria unde realizările sunt cu mult sub posibilități. Vinovați de această stare de lucru nu se fac numai președinții, inginerii sau șefii de brigadă. O­­ parte de răspundere revine co­mitetelor comunale de partid, consiliilor populare care n-au sprijinit în suficientă măsură activitatea unităților de producție în această problemă. Cum pot fi mulțumiți tovarășii din comuna Fărău cu cele 19 ha tutun plantate din suprafața de 100 ha? Din cifrele furnizate de întreprinderea de cultura și fermentarea tutunului Ocna Mureș, reiese că ajutorul acordat de către consiliile populare în mobilizarea oamenilor la lucru se rezumă, din pă­cate, doar la unitățile cooperatiste situate în loca­litățile de centru, celelalte fiind neglijate. Așa se explică de ce la Noșlac s-au plantat cu tutun 25 din cele 35 ha prevăzute, iar la Găbud numai din cele 30 ha, la Cetatea de Baltă lucrarea e­­ destul de avansată, iar la Tătîrlaua sînt serioase restante. Și exemplele ar putea continua. , Ce trebuie întreprins pentru im­­pulsion­area a­­cestei acțiuni? Mai întîi, o mai bună organizare a­r*uncH pe filiera — pregătirea terenului, asigura­rea și transportul răsadurilor în cîmp, plantat, — o largă mobilizare a forțelor­ existente, folosirea din plin a fiecărei zile prielnice. Numai așa pot fi recuperate restanțele, numai așa se pot crea condițiile necesare realizării sarcinilor de plan pe anul în curs.­ ­ Gh. BERCEA /

Next