Unirea, iunie 1973 (Anul 6, nr. 1638-1663)

1973-06-05 / nr. 1641

PAGINA A IV-A MARȚI, 5 IUNIE 197S UNIREA DUMINICA, ÎNALȚII OASPEȚI AU VIZITAT NORDUL MOLDOVEI VIZITA­T [ARA NOASTRĂ A ȘAHUULUI IRANULUI, MOHAMMAD RLZA PAHLAVIARVAMEAR Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu Maistă­­țile Lor Imperiale Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, șahinșa­­hul Iranului, și Farah Pahlavi Șahbani, au întreprins, dumini­că, o călătorie în nordul Mol­dovei. Această vizită pe meleagurile sucevene și Neamțului — stră­vechi ținuturi de glorie moldavă, trezite la viață nouă, mult înti­nerite în anii noștri — au oferit distinșilor oaspeți posibilitatea de a cunoaște vestite monumen­te ale trecutului, ce evocă înăl­țătoare momente de istorie și cultură românească, să ia contact nemijlocit cu aspecte semnificati­ve ale dezvoltării contemporane a locurilor respective. Obiecti­vele industriale incluse în pro­gram — Hidrocentrala de la Bi­­caz, Combinatul de celuloză și hîrtie din lunca Sucevei — au ilustrat, cu evidență, potențialul economiei noastre în plin avînt. Desfășurată într-o ambianță sărbătorească, sub semnul prie­teniei statornicite între cele două țări și popoare, călătoria în județele Suceava și Neamț s-a înscris ca o secvență importantă a vizitei oficiale a suveranului iranian în România, cei doi șefi de stat continuind în această zi, dialogul atît de rodnic, început sîmbătă în Capitală, menit să deschidă o etapă superioară în evoluția raporturilor bilaterale. în Mii și mii de localnici au ieșit întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și Șahinșahu­­lui Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, a celorlalți oaspeți, aclamîndu-i îndelung. Ei și-au exprimat simțămintele de pro­fundă stimă și considerație față de conducătorul partidului și sta­tului nostru, care, prin activita­tea sa neobosită pusă în slujba păcii și colaborării internaționa­le, aduce o contribuție de preț la întărirea prestigiului României socialiste. In același timp, au dat expresie deplinei satisfacții față de vizita suveranului iranian în România și față de rezultatele ei fructuoase, în care au văzut o mărturie pregnantă a dorinței ambelor țări și popoare de a în­tări și extinde colaborarea și re­lațiile tradiționale dintre ele, în interesul reciproc, al cauzei pă­cii, înțelegerii și cooperării in­ternaționale. ...In această dimineață de iu­nie, aeroportul Salcea din apro­pierea Sucevei este frumos îm­podobit, înalții oaspeți sunt salutați cu cordialitate de­­ Miu Dobrescu, președintele Comitetului Execu­tiv al Consiliului Popular al ju­dețului Suceava, cu soția, Ion Simniceanu, primarul municipiu­lui Suceava, de alți reprezentanți ai organelor locale, conducători de întreprinderi și instituții, nu­meroși locuitori ai orașului și a­­șezărilor din împrejurimi. După festivitatea oficială a primirii, de la aeroport, coloana oficială străbate partea de nord a municipiului Suceava, care trăiește cu bucurie și emoție a­­ceastă zi deosebită. Populația fa­ce gesturi prietenești, flutură bu­chete de flori și eșarfe multico­lore, formații de artiști amatori prezintă cu măiestrie dansuri din bogatul folclor local. Se trece, apoi, prin satele Dăr­­mănești, Milișeuți, Bădeuți. In semn de aleasă ospitalitate, în pridvoarele caselor, la porți, sunt prinse lăicere moldovenești. Ță­ranii cooperatori au ieșit să u­­reze, din toată inima, bun venit conducătorului statului nostru, solilor poporului iranian prieten. Urmează orașul Rădăuți, veche așezare bucovineană. La intrarea în Sucevița își fa­ce apariția o ceată de călăreți, care însoțesc coloana oficială pînă la porțile renumitului mo­nument istoric și de artă — mă­năstirea Sucevița, primul obiec­tiv al vizitei. Aici se află adunată aproape întreaga suflare a comunei. Pe toți i-a reunit dorința de a sa­luta, de a-i primi cu căldură pe înalții oaspeți. Din coșuri frumos împletite, tinere fete oferă tran­dafiri roșii. Adresîndu-se conducătorilor celor două țări, mitropolitul Mol­dovei și Sucevei, Justin Moises­­cu, a spus : „Vizita dumneavoas­tră, Șahinșahul Iranului, mare prieten al poporului român, și a președintelui Nicolae Ceaușescu, ctitor al României moderne, este un eveniment istoric. Vechiul nostru așezămînt de artă și isto­rie românească, acest leagăn al culturii moldovenești, vă pri­mește cu sentimente de respect și dragoste”". Sînt ascultate cu atenție am­ple explicații privind trecutul și valoarea acestui monument, care readuce în memorie momente din lupta poporului nostru pentru a­­părarea independenței și a fiin­ței naționale și care atestă ge­niul creator românesc. Gazdele și-au exprimat satis­facția că, prin grija statului, mo­numentul și-a recăpătat frumu­sețea de altă dată, în urma lu­crărilor de restaurare din ultimii ani. Solii poporului iranian admira picturile murale, realizate de meșteri anonimi, bogăția motive­lor, policromia lor, în care pre­domină verdele, aidoma păduri­lor seculare din jur, înainte de plecare, Maiestăți­le Lor Imperiale semnează în Cartea de onoare. De la Sucevița, coloana oficia­lă se îndreaptă spre Vatra Mol­­doviței, pe un pitoresc traseu montan, traversînd Obcinele Bu­covinei. Mănăstirea Moldovița, vizitată apoi, reprezintă, de asemenea, o capodoperă a arhitecturii și ar­tei feudale moldovenești. Ridicată în vremea domnitorului Petru Rareș și restaurată în­ anii din urmă, mănăstirea impresionează pe oaspeți prin masivitatea zi­durilor exterioare, adevărate zi­duri de cetate, care a jucat un rol important în străjuirea și a­­părarea Moldovei, prin frumuse­țea și valoarea decorațiilor mu­rale. Aceeași școală de talentați zugravi se face simțită și aici în măiestria și execuția operelor picturale. în amintirea vizitei făcute, Șa­hinșahul Aryamehr și împărătea­sa Iranului semnează în Cartea de onoare. Continuîndu-și călătoria, coloa­na de mașini se îndreaptă spre Voroneț. Faima acestei autentice perle a­­ Moldovei de nord se da­­torește în mare măsură frescelor exterioare, creație a unor meș­teri anonimi, care constituie culme­a picturii murale din evul­­ mediu românesc. Solii poporului iranian admiră celebrul albastru de Voroneț, cunoscut astăzi în întreaga lume. De la Voroneț, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu Maiestățile Lor Imperiale, Șahin­șahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah, urcă în elicoptere, plecînd spre Bicaz. La sosire, în fața uzinei hidro­electrice de la Stejaru, sînt întîmpinați de Ștefan oaspeții Bo­­boș, președintele Consiliului Popular al județului Neamț, Gheorghe Stoica, adjunct al mi­nistrului energiei electrice, alte oficialități. O mare mulțime — energetici­­eni, locuitori ai municipiului Piatra Neamț și ai comunelor din împrejurimi — fac președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și Șahinșahului Ira­nului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr o călduroasă primire. In fata schemei sinoptice centralelor de pe rîul Bistrița, a inginerul Costică­ Găitănaru, di­rectorul acestui mare complex energetic al țării, dă o serie de detalii asupra construcției și funcționării sistemului hidroelec­tric. Oaspeții manifestă interes față de experiența constructorilor și er­ergeticienilor acestui sistem, care ar putea fi utilă planurilor economice ale Iranului. De alt­fel, în cadrul acordurilor de co­operare rom­âno-iraniană, o echi­pă de specialiști din cele două țări lucrează la proiectarea com­plexului hidroenergetic de Saveh. La recenta sesiune a Co­m­­misiei mixte de colaborare româ­­no-iraniană în domeniul energiei electrice, s-a stabilit ca­ specia­liștii români să lucreze la dez­voltarea Institutului de proiectări „Mahab" din Iran. De asemenea, România livrează posturi de transformare complet echipate pentru electrificarea a­­griculturii și a localităților ru­rale, iar în această vară va par­ticipa la efectuarea unor linii de 220 kV. In prezent, sunt în curs de perfectare contracte de pregătire a cadrelor de energe­­ticieni iranieni în țara noastră, înalții oaspeți sunt invitați în sala mașinilor în care sunt insta­late cele șase turbine ale cen­tralei, aflate în plină funcțiune. In timpul vizitei, gazdele arată că monumentala construcție a barajului încorporează 2,255 mi­lioane mc beton și oțel. Impre­sionează volumul uriaș de lucrări efectuat aici pentru excavarea a peste 3 milioane mc de pămînt și stînca și înălțimea de 127 m a barajului. Se arată, totodată, că existența lacului artificial, peisajul natural încîntător, pus în valoare de numeroase con­strucții și amenajări, au trans­format întreaga zonă într-un a­­tractiv punct turistic al țării, ca­re cunoaște o bogată afluență de vizitatori din țară și din străi­nătate. Șahinșahul Iranului dă o înal­tă apreciere acestei realizări a României socialiste. După ce își iau rămas bun de la gazde, cei doi conducători de stat iau loc în elicopterul prezi­dențial, care decolează. Se face o survolare panoramică a bara­jului și a lacului de acumulare de la Bicaz. Din elicopter, se ză­resc rînd pe rînd văile pîrîuri­­lor Largu, Răchita, Hangu, Bu­­halnița, Potoci și altele. Valea Bistriței se înfățișează astăzi în toată splendoarea ei. Salba de hidrocentrale a modi­ficat radical peisajul acestor pa­triarhale meleaguri de odinioară. Se văd fabrici de ciment, com­binate chimice, numeroase alte obiective industriale, linii pen­tru transportul energiei electrice, căi ferate, șosele,, cîmpuri iri­gate, localități încadrate­­ în rit­mul trepidant al vieții moderne. Bazinul Bistriței de astăzi con­stituie un elocvent exemplu al rezultatelor eforturilor României, angajată cu toate forțele sale în realizarea unui amplu program de dezvoltare economică și so­cială, menit să accelereze­­gresul multilateral al țării, pri­n a­ceastă dezvoltare, pe care o cu­nosc în prezent atît țara noastră, cît și Iranul — care și-a propus importante obiective economice de viitor — conferă largi per­spective relațiilor de colaborare și cooperare economică dintre cele două state. Elicopterele aterizează la Su­ceava. La reședința rezervată oaspeților, are loc dejunul oferit în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Ceaușescu, a Maiestăților Elene Lor Imperiale.In timpul dejunului, cei­­ doi șefi de stat, tovarășa Elena Ceaușescu și împărăteasa Farah se întrețin cu cordialitate. Președintele Consiliului Popu­lar Județean, adresîndu-se oaspe­ților, a spus: Ne este deosebit de plăcut să remarcăm că vizita pe care Ma­iestățile Voastre o faceți în România este o elocventă expre­sie a bunelor relații — devenite tradiționale — dintre țările și popoarele noastre, a eforturilor pe care Dumneavoastră, Maiesta­te, și iubitul nostru conducător, președintele Nicolae Ceaușescu, neobosiți promotori ai unor prin­cipii noi în viața internațională, le puneți la temelia statornicirii unei colaborări clădite pe stimă și respect între popoare. Noi vedem în comuniunea de aspirații spre civilizație și pro­gres, în raporturile de colabora­re multilaterală și înțelegere în­tre țările noastre temeiul adîn­­cirii necontenite a prieteniei dintre popoarele român și ira­nian, spre binele și înflorirea ambelor țări. Cu asemenea gînduri și sen­timente, înalți oaspeți, v-au în­­tîmpinat, împreună cu poporul nostru, sucevenii, care doresc ca, în scurta vizită ce o faceți pe aceste locuri, să le cunoașteți parte din realizări — rod al hăr­­­niciei și talentului lor, pilduitoa­re materializare a unei politici aflate în cel mai deplin consens cu aspirațiile seculare ale poporu­lui român. Ați avut, totodată, posibilitatea să cunoașteți nemijlocit cîteva din monumentele care atestă ta­lentul și geniul creator al popo­rului nostru. După-am­iază, înalții oaspeți au asistat, la Casa de cultură, la un spectacol de gală oferit în cins­tea lor de artiști suceveni. Apariția în loja oficială celor doi șefi de stat este saluta­­­tă de public cu vii și puternice aplauze. Programul, care a cuprins re­prezentative cîntece și dansuri din diferite regiuni ale țării, ofe­ră o imagine sugestivă a bogăției, originalității și frumuseții folclo­rului românesc. Solilor poporului iranian li se rezervă o plăcută surpriză: vechi melodii persane, dansuri de pe meleagurile patriei lor . La sfârșitul spectacolului, în piața din fața lăcașului de cul­tură, devenită scenă, sucevenii acum o uriașă își manifestă, deschis și sincer, bucuria de primi din nou în mijlocul lor pe­­ președintele Nicolae Ceaușescu, de a avea ca oaspete pe Șahinșa­hul Aryamehr, de a trăi această zi deosebită pentru relațiile ro­­mâno-iraniene. Președintele Nicolae Ceaușescu și șahinșahul Aryamehr ies în balconul Casei de cultură, răs­­punzînd cu cordialitate gesturilor de caldă simpatie ale mulțimii. In aclamațiile entuziaste ale celor prezenți, coloana de șiii pornește spre următorul ma­o­­biectiv al vizitei — Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. înalții oaspeți sunt întîmpinați de Vasile Patilineț, ministrul e­­conomiei forestiere și materiale­lor de construcții, de conducăto­rii combinatului și numeroși muncitori. Sînt înfățișate date sugestive privind profilul și activitatea în­treprinderii. Șahinșahul Aryamehr urmăreș­te cu atenție explicațiile care se dau privind modul în combinatul se va dezvolta care în anii viitori. Se prezintă macheta unei uni­tăți industriale care are o sem­nificație deosebită în planul co­operării economice româno-ira­­niene. Este vorba de Combinatul de industrializare a lemnului ce se construiește în Iran de între­prinderea noastră „Forexim" o întreprindere din țara priete­ni­nă — „Neka-C.U.B.". * O ★ Vizita înalților oaspeți în ju­dețele Suceava și Neamț a luat sfîrșit. Ea a reafirmat cu putere simțămintele de prietenie care leagă tot mai strîns popoarele român și iranian, voința lor de a continua, la un nivel superior, colaborarea rodnică, multilate­rală. Sucevenii și-au luat un căl­duros rămas bun de la înalții oaspeți, conducîndu-i la plecare cu aceeași simpatie, cu aceeași stimă și considerație. ★ O ★ In cursul serii, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu și Maiestățile Lor Imperiale, Șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Aryamehr, și împărăteasa Pahlavi Farah s-au înapoiat în Capitală. KM, AU FOST VIZITATE FABRICA i­N­IARIIFE DE ACIORIAIIZARE $1 MUZEUL DE ISTORIE A PATRIEI DIN BUCURESTI In cursul după-amiezii, ședintele Consiliului de Stat pre­al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și Maiestatea Sa Imperială, Șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au făcut o vizită la Fabrica de elemente de automa­­tizare­ București și la Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România. Cei doi șefi de stat au fost înso­țiți de Gheorghe Cioară, prima­rul general al Capitalei, Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, ministrul comer­țului exterior, Constantin tescu, secretarul Consiliului Stă­­de Stat, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Boabă, ambasadorul României la Teheran, de alte persoane oficiale române. împreună cu oaspeții au mers, de asemenea, Abbas Ali Khalat­bari, ministrul afacerilor externe al Iranului, Sadegh Sadiieh, am­basadorul Iranului la București, și alte persoane oficiale iraniene. Vizita a permis distinșilor oas­peți continuarea contactului ne­mijlocit cu realitățile economiei românești în plină dezvoltare, precum și cunoașterea unor mo­mente de seamă ale istoriei po­porului nostru, ale luptei duse de înaintași pentru păstrarea fi­inței naționale, pentru neatîrna­­re și progres, ale civilizației ca­re s-a dezvoltat și a înflorit pe meleagurile românești. Totodată, ea a prilejuit o nouă manifestare a sentimentelor de prietenie pe care le nutrește po­porul român față de poporul ira­nian, de stimă față de șeful sta­tului iranian. Mii de bucureșteni și-am­ exprimat din nou, entuziast, dragostea față de conducătorul statului nostru, prețuirea deose­bită ce o acordă pentru preocu­parea sa neobosită consacrată dezvoltării patriei noastre, întă­ririi păcii și colaborării interna­ționale. Fabrica de elemente de auto­matizare, a industriei unitate reprezentativă românești, aflată într-un proces continuu de înnoire și modernizare, i-a pri­mit sărbătorește pe înalții oas­peți. La intrarea principală se a­­fl­au arborate drapelele de stat ale României și Iranului. Era în­scrisă, în limbile română și per­sană, o caldă urare de bun sosit. Un mare număr de muncitori ai fabricii, precum și de la între­prinderile de pe platforma indus­trială a Piperei, au venit să ure­ze bun venit celor doi șefi de stat, să-și manifeste bucuria de a-i avea ca oaspeți. In întîmpinarea președintelui Consiliului de Stat, Ceaușescu, și a Maiestății Nicolae Sale Imperiale, Șahinșahul Iranului, au venit ministrul industriei con­strucțiilor de mașini-unelte și e­­lectrotehnicii, Virgil Actarian, și membri ai conducerii ministeru­lui, ai Centralei industriale de electrotehnică și automatizări și ai întreprinderii vizitate. Un grup de tineri și tinere oferă înalți­lor oaspeți buchete de flori. Pre­zintă onorul o unitate a gărzilor patriotice și formațiilor de pre­gătire militară a tineretului pen­tru apărarea­ patriei. Cei doi șefi de stat sunt invi­tați cu deosebită cordialitate să viziteze o reprezentativă expozi­ție cu produsele fabricii. Direc­torul întreprinderii, Marin Bara­­bancea, prezintă cu acest prilej evoluția acestei unități, prestigi­oasă afirmare a tehnicii moderne în peisajul industrial al țării noastre. Concepția românească se evidențiază aici cu pregnanță in­tr-un domeniu care confirmă pa­tentele industriei noastre, capa­citatea ei de a ține pasul cu cele mai noi descoperiri tehnice și științifice. Este înfățișată o largă paletă de elemente de automati­zări pentru controlul, reglarea și conducerea proceselor tehnologi­ce în metalurgie, chimie, energie electrică * numărul lor a ajuns în prezent la peste 200 de tipuri, față de 00 care se produceau în 1967. Prezentînd date despre e­­voluția producției, gazdele arată că în acest an ea sporește de 2,2 ori față de 1970, iar pînă în 1975 de 5 ori. Oaspeții sînt informați de pre­ocuparea colectivului în vederea construirii unor sisteme de re­glare electronică, la tehnologia mondială circuitelor de vîrf, în aplicarea integrate și hibride, miniaturizarea elementelor, cre­area de aparatură de comandă e­­lectronică pentru mașini-unelte etc. Astfel, în urma activității în­treprinse de colectivul de nori de aici, în colaborare ingi­cu Institutul de cercetări și proiec­tări pentru automatizări, s-a tre­cut la pregătirea fabricației apa­raturii electronice de comandă, necesară în activitatea de dispe­­cerare și supraveghere a instala­țiilor industriale energetice, pre­cum și a unor sisteme și apara­te de programare. Toate aceste aparaturi demon­strează rezultate obținute pe li­nia modernizării continue a pro­ducției, la nivelul tehnicii con­temporane. Buna lor calitate a permis, totodată, și dezvoltarea continuă a exportului. Alături de numeroase țări ale lumii, Iranul este un bun partener comercial al fabricii bucureștene, iar ex­poziția internațională din 1972 de la Teheran a constituit un prilej fericit pentru ca masca în­treprinderii F­ E.A. să devină cu­noscută și apreciată. înalți­ oaspeți vizitează­­ apoi o expoziție a produselor realiza­te de unități ale Centralei in­dustriale de electronică și auto­matizări, de pe platforma Pipera. Directorul general al Centralei, Ion Constantinescu, înfățișează produse reprezentative ale fabri­cilor de calculatoare și semicon­ductor­ —­ aparate electrice de măsură, radiotelecomunicații și aparate de radio și televiziune. Șahinșahul Iranului se interesează îndeaproape de performanțele modernei aparaturi românești, de progresele realizate de industria electronică românească. In hala de montaj, adevărat laborator de creație, unde teh­nicitatea și precizia cele mai înalte beneficiază de un grad ri­dicat de profesionalizare a lu­crătorilor, de migala proprie unor mîini de adevărați artiști, înal­ților oaspeți li se face o caldă primire.­­* Directorul fabricii arată că 90 la sută din angajații acestei sec­ții sînt tineri absolvenți de liceu, pregătiți în școli speciale care funcționează pe platforma indus­trială din această zonă. La centrul de calcul al între­prinderii este prezentat înalților oaspeți calculatorul electronic „Felix 250", din generația a III - a de computere. Maiestatea Sa, Șahinșahul Iranului se oprește în fața calculatorului, cerînd expli­cații. Calculatorul­­ dispune de 256 „celule de­ gîndire", putind efec­tua 200 000 de operații pe minut. Cu prilejul vizitei înaltului oaspete iranian, specialiștii de la F.E.A. au programat calculatorul în vederea unei operații neașteptate: repro­ducerea portretului Maiestății Sale Aryamehor. Sub privirile ce­lor prezenți, „pictorul" automat execută portretul în numai câte­va secunde. In încheierea vizitei, șahinșa­hul Iranului semnează în Cartea de onoare a fabricii, exprimând impresia deosebită pe care i-a lăsat-o această modernă unitate. „Ceea ce ați realizat — a spus înaltul oaspete — este garanția unor noi succese, a unui viitor fericit”. Pe platoul din fața fabricii, oaspetele iranian are ocazia să admire produsele unei alte ra­muri industriale românești, afla­tă, la rândul său, în plin proces de afirmare. Este vorba de in­dustria românească de autovehi­cule, reprezentată aici prin cu­noscutele autoturisme de teren ARO — M 241 și M 466 — ce se exportă în numeroase țări ale lumii. Interesîndu-se de caracteristi­cile lor tehnice, Șahinșahul Ira­nului solicită explicații în legă­tură cu posibilitățile aclimatiză­rii acestora, despre randamentul lor în condiții speciale. Tehnicie­nii români reamintesc, cu acest prilej, performanța puțin obișnu­ită a acestor autovehicule care au făcut turul Africii în con­diții extrem de dure și cu rezul­tate foarte bune. Luîndu-și rămas bun de la gaz­de, cei doi șefi de stat părăsesc întreprinderea în aclamațiile mulțimii, pentru a efectua în continuare o vizită cu mașina de-a lungul platformei industria­le Pipera, un adevărat centru al electronicii românești, Pipera o­­f­erind, în același timp, prin gru­purile sociale construite aici în ultimii ani, prin școlile de spe­cializare, o dovadă elocventă a grijii statului pentru asigurarea unor condiții cît mai bune de in­strucție și de trai pentru cei ce muncesc. După moderna zonă industrială Pipera, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și Maies­tatea Sa Imperială, Șahinșahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi, fac o vizită la Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România. Pe Calea Victoriei, în fața Muzeului de istorie, numeroși bucureșteni salută cu multă căl­dură pe cei doi șefi de stat. Prof. dr. docent Mihnea­­ Gheor­­ghiu, președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, și Flo­rian Georgescu, directorul zeului, întîmpină pe oaspeți, ma­i conduc să viziteze muzeul. Sunt prezentate vestigii ale celor mai îndepărtate epoci ale istoriei de pe acest pămînt, începînd din neolitic, mărturii ale unei stră­vechi culturi, exponate de inesti­mabilă valoare. Șahinșahul Iranu­lui se oprește și admiră frumoa­sele vase de ceramică ale culturii Cucuteni și celebra statuetă, din acea epocă, cunoscută sub nume­le „Gânditorul". Este prezentată, de asemenea, evoluția uneltelor, de producție din străvechi tim­puri, precum și alte mărturii ala civilizației din epoca bronzului și a fierului. Se parcurg apoi sălile care înfățișează istoria geto-dacilor. Mai multe exponate din acea e­­pocă oglindesc și influența cul­­turii persane, dovadă a legături­lor care au existat din­­ cele mai vechi timpuri între populați­ile ce trăiau pe­ teritoriile de azi ale României și Iranului. In alte săli sunt prezentate civiliza­ția dacilor, istoria statului dus sub Burebista și Decebal, epoca războaielor daco-romane, precum și mărturii din epoca de formare a poporului roman. In lapida­­rium, suveranului Iranului îi sunt prezentate apoi copia Columnei lui Traian, precum și numeroase piese din epoca antică și medie­­vală, dintre cele mai reprezenta­tive, descoperite pe teritoriul ță­rii noastre. Vizitînd alte­ săli, oaspeții ira­nieni au apoi posibilitatea să cu­noască aspecte ale luptei popo­rului nostru pentru libertate, uni­tate și independență Alte exponate prezintă națională, sugestiv momente importante din istoria României contemporane. In tot timpul vizitei, suveranul Iranului a urmărit cu mult inte­res explicațiile ce i-au fost date, a admirat bogatele vestigii ale ci­vilizației strămoșilor, ale­ istoriei poporului român. Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a semnat, apoi în Cartea de onoare a muzeului. La plecare, un mare număr de cetățeni ai Capitalei au aclamat din nou, cu multă căldură, pe con­ducătorii celor două state, și-au reafirmat sentimentele prietenești față de poporul iranian, bucuria și satisfacția pentru bunele, rela­ții statornicite între România și Iran. Mircea IONESCU, Iosif SOCACIU DINEU OFERIT ÎN ONOAREA TOVARĂȘULUI * NICOLAE CEAUSESCU ȘI A TOVARĂȘEI ELENA CEAUSESCU • 1 • • Maiestățile Lor Imperiale Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și Farah Pahlavi Sahbani au oferit luni, la Palatul Primăverii, un dineu oficial în onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu.­­ Au participat tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheor­ghe Cioară, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Ion Ioniță, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Con­stantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, îm­preună cu soțiile, membri ai gu­vernului, conducători de instituții­­ centrale și organizații obștești, alte persoane oficiale, precum și ambasadorul țării noastre la Teheran, Alexandru Roapă. Au luat parte Abbas Ali Kha­­latbari, ministrul afacerilor exter­ne, Sadegh Sadi­eh, ambasadorul Maiestății Sale Imperiale, Șahin­șahul Aryamehr, la București, Manzar Khalathari, doamnă de onoare a Maiestății Sale, împără­teasa Iranului, Hormoz Gharib, mareșalul Curții Imperiale, Shad­­jaeddin Shafa, adjunct al minis­trului Curții Imperiale, alte per­soane oficiale care i-au însoțit pe înalții oaspeți în vizita lor în România. Au fost intonate Imnurile de stat ale celor două țări. Toastînd, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, a spus : propun, cu multă emoție, să ri­dicăm paharul, în această seară, în cinstea și în sănătatea domnu­lui președinte al Consiliului de Stat, precum și a doamnei Elena Ceaușescu, pentru o tot mai mare fericire și prosperitate a nobilului popor român prieten, pentru mă­reția țării dumneavoastră, pentru prietenia tot mai strînsă dintre țările și popoarele noastre, pentru pacea universală și pentru prie­tenia între toate țările lumii. Răspunzînd, președintele Nicolae Ceaușescu a spus : aș dori să exprim, încă o dată, satisfac­ția noastră pentru rezultatele vi­zitei Maiestății Sale în România și să propun să ridicăm paharul pentru fericirea, prosperitatea și bunăstarea poporului iranian prie­ten, pentru sănătatea Maiestății Sale și a împărătesei Farah, pen­tru progresul continuu al cola­borării multilaterale între popoa­rele român și iranian, care sper că vor conlucra întotdeauna pen­ 101 cauza prosperității reciproce, a păcii între toate popoarele. Să toastăm pentru o lume mai bună, mai dreaptă, a păcii și colaborării internaționale. Dineul s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) SEMNAREA ACORDULUI DE COOPERARE PE TERMEN LUNG Intre românia și Iran In prezenta președintelui Con­­­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, a Maiestății Sale Im­periale, Șahinșahul Iranului Mo­hammad Reza Pahlavi Aryamehr, a tovarășei Elena Ceaușescu și a Maiestății Sale împărăteasa Farah, duminică seara s-a semnat Acordul de cooperare pe termen lung între România și Iran. La solemnitatea semnării au fost de față tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Cioară, Emil Drăgănescu, Gheorghe Vasile Patilineț, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, ambasadorul țării noastre în Iran și alte persoane oficiale. Erau prezenți, de asemenea, Abbas Ali Khalatbari, ministrul afacerilor externe al Iranului, Sadegh Sadi­eh, ambasadorul acestei țări la București, și alte persoane oficiale iraniene. Documentul a fost semnat de Ion Pățan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul co­merțului exterior, și de Hous­­hang Ansari,­ ministrul economiei al Iranului. După ceremonia semnării, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, s-au fe­licitat cordial. Aș dori să exprim satisfacția — a spus PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU — pentru faptul că in timpul vizitei pe care Maiesta­tea Voastră o efectuează în Ro­mânia s-a semnat acest acord. Sper că va fi o bază bună pentru dezvoltarea atît a României, cît și a Iranului și a colaborării din­tre cele două popoare și apreciez contribuția pe care ați avut-o, împărtășesc intru totul cuvin­tele rostite de dumneavoastră, domnule președinte — a spus MAIESTATEA SA IMPERIALĂ, MOHAMMAD REZA­ PAHLAVI AR YAMAHR, — și nu avem nici o îndoială că se va ajunge la un asemenea acord datorită relațiilor noastre bune și mai ales pentru ceea ce planificăm și anticipăm pentru viitorul țărilor noastre, în acest spirit de prietenie recipro­că care se întărește pe zi ce trece. Aș dori să ridic paharul în sănătatea dumneavoastră, pentru prosperitatea tot mai mare a Ro­mâniei. In alocuțiunea rostită după semnarea documentului, Ion Pățan a exprimat, în numele delegației române care a dus tratativele, satisfacția și bucuria de a fi ajuns la încheierea acestui acord, convingerea că el va marca etapa importantă în dezvoltarea o relațiilor noastre de colaborare și cooperare. Doresc să exprim mulțumirea noastră că la semna­rea acestui document deosebit de important ne-am bucurat de pre­zența ilustră a Maiestății Voastre Imperiale, a președintelui Consi­liului de Stat al României, ceea ce ne incumbă mai mari obligații în realizarea și traducerea lui în viață. La rîndul său, Houshang Ansari a relevat că acordul încheiat tra­duce în viață dorința iluștrilor șefi de stat ai celor două țări de a dezvolta relațiile economice și comerciale româno-iraniene în interesul națiunilor noastre. Am reușit să demonstrăm cu succes faptul că țări cu sisteme sociale diferite pot conlucra în mod apropiat și fructuos în domeniul relațiilor economice, tehnico-ști­­ințifice, în avantajul reciproc. Suntem­ acum satisfăcuți să cons­tatăm că economiile celor două țări ale noastre vor fi și mai strîns legate, într-un mod care să permită apropierea în conti­nuare a celor două popoare și să facilităm îndeplinirea programe­lor lor de­ dezvoltare economică și socială. (Agerpres) Kedarpa fi administrapa ilarului t Alba Iulia, Fiața 23 August at. 1, ataj II, te Ic Iod 11428 si 11419. Tiparul i întreprinderea poligrafiei Sibiu — Subunitatea Alba Iulia.

Next