Unirea, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1716-1741)

1973-09-15 / nr. 1728

ANUL VI, NR. 1728 | SIMBATA, 15 SEPTEMBRIE 1973 | 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU UN ECUADOR VIZITĂ PROTOCOLARĂ Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Național, pre­ședintelui Republicii Ecuador, ge­neral Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii Președintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un ban­chet în saloanele Palatului Natio­nal, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au­ a luat parte mem­brii guvernului ecuadorian, per­sonalități ale vieții culturale, ști­ințifice, conducători ai unor mari de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate proble­me privind relațiile de colabora­re dintre cele două țări și, în­deosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul de­ firme economice, rectori, redac­­torii-șefi al principalelor ziare di­n Quito, conducerea municipa­lității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele ofici­ale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpi­tor două țări și popoare, al cau­zei păcii și colaborării interna­ționale. Totodată, au fost discu­tate probleme de interes reciproc ale situației internaționale ac­tuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda preziden­țială a prezentat onorul. Au­zați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ce­remonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor­ misiunilor di­plomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a în­fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președinte­lui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. nutat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordi­nului Național de Merit”, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justi­ției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. BANCHET IN ONOAREA OASPEȚILOR ROMÂNI Cuvîntarea președintelui GUILLERMO RODRIGUEZ LARA în cuvîntarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evi­dențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuado­rul și care „aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, ro­mânii și ecuadorienii, ne unește credința noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați in­dependenței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în dome­niul promovărilor creatoare constructive, departe de orice in­si­tenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoas­tră economică, industrială, agri­colă, minieră, financiară, de cer­cetare tehnico-științifică să fie mai avansată decît­ dezvoltarea noastră. Dar atît o națiune, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung in etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, dom­nule președinte Ceaușescu, meri­tă respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, în­cercînd să găsească coinci­dențe creatoare și elemente fa­vorabile dezvoltării reciproce, m­enținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie­nuri izolare. Sentimentul de egalitate, dom­nule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pă­mântului, specific tuturor ființe­lor umane, cu excepția acelora care, în exercitarea neînfrîntă a unor privilegii nefaste, devin a­­gresivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul econo­mic și cultural al majorității, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la carac­teristicile specifice ale dezvoltă­rii Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă­­ satisfac­ție omagiem femeia română, ex­ponentă a unei mari țări euro­pene, reprezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei so­cietăți de un exemplar progres. Ea însăși este protagonista des­tinului femeii contemporane, că­reia nu-i este închis drumul spre știință, artă sau politică ; o ad­mirăm pentru respectabila sa con­diție de doctor și inginer­ în chi­mie, care a adus eminente ser­vicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa ; aplaudăm activitatea consacrată în folosul societății și marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soț. Dumneavoastră, domnule pre­­­ședințe, luptător măreț, om care vine din sufletul poporului (Continuare în Dad­a Itl-a'l DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI In semn de omagiu adus luptei pentru libertate și independență a poporului ecuadorian, ședintele Consiliului de Stat pre­al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, depus vineri dimineața o coroa­a­nă de flori la Monumentul eroi­lor independenței. La ceremonie au participat per­soanele oficiale care îl însoțesc pe șeful statului nostru în vizi­ta în țările Americii Latine. O gardă militară a prezentat onorul, întreaga ceremonie des­­fășurîndu-se în acordurile unui marș solemn. Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Mult stimate Domnule pre­ședinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoas­tră, domnule președinte, reprezin­tă un moment de importanță deo­sebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vi­zită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, dom­nule președinte, pentru urările de bun venit, pentru pri­mirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru ma­nifestările de prietenie și simpa­tie față de noi. Cu toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul ro­mân, dorința de a dezvolta co­laborarea multilaterală dintre ță­rile și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă a­­dresez, domnule președinte, în numele Consiliului de guvernului, al poporului Stat­­al român și al meu personal, un salut căl­duros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoas­tră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de do­rința de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaboră­rii multilaterale dintre popoare­le noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuadorian au multe tră­sături comune, ca urmare a afini­tăților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle știin­ței și culturii europene și uni­versale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre po­poarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională socială, au cunoscut timp îndelun­și gat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cuceri­rea independenței naționale, pen­tru afirmarea lor ca națiuni in­dependente și libere. In decursul istoriei sale, po­porul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și poate, tocmai da­torită acestor împrejurări deose­bite națiunea română s-a dezvol­tat în mod viguros, s-a­ afirmat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. Am cucerit independența na­țională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominația monopo­lurilor străine imperialiste a fă­cut ca această independență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul ro­mân, unindu-și toate forțele sa­le, a răsturnat dictatura fascistă, și-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru totdea­una dominației străine și a pă­șit pe calea dezvoltării economi­­co-sociale cu adevărat libere independente. 30 de ani nu re­și prezintă o perioadă lungă în is­torie, dar în acești ani poporul (Continuare în pag. a IlI-a) In vizită la UNIVERSITATEA CENTRALĂ DIN QUITO Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vi­zită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în nu­măr impresionant, au făcut oas­peților români o entuziastă pri­mire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președinte­le primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe con­ducătorul României­­ socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîndul studenților răsună îndelung­u­­rări de bun venit, urări România socialistă, pentru pentru con­ducătorul ei. Pe pancarte ri­dicate de­ studenți se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducă­torului României socialiste, Nicolae Ceaușescu", „Trăiască u­nitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pen­tru pace și progres sociali". Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universi­tății, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmun­do Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universității centrale din Ecua­dor, înalt titlu­ științific conferit la solicitarea conducerii Facultă­ții de științe economice din ca­drul universității. A luat cuvîntul rectorul uni­versității ecuadoriene. Subliniind importanța activită­ții pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate con­sacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit titlurile de membru de onoare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asistenta felicită călduros pe conducătorul statului român, Nicolae Ceaușescu, pe președintele tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, de­canul Facultății de inginerie, se păstrează un moment de recule­gere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală răsună lozinci expri­mând solidaritatea cu fapta popo­rului chilian. Lozincile sunt re­luate apoi de masele de studenți, care umplu pînă la refuz curtea interioară A a unîversității. Intr-o atmosferă tolerantă, de solidari­tate militanta, sunt intonate din­(«Continuar« in pag. a III-*) U­lLTE UNITĂȚI AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE 9 LUNI I.M. Baia de Arieș In aceste zile de sfîrșit de tri­mestru colectivele exploatărilor miniere Roșia Montană, Baia de Arieș și Zlatna și-au intensificat mai mult eforturile pentru dezvol­tarea succeselor acumulate în răstimpul celor 9 luni în îndepli­nirea sarcinilor de plan și anga­jamentelor luate în întrecere. Hotărîți să confirme prin fapte bunul renume de care se bucură întreprinderea lor, minerii au de­clanșat o largă acțiune de masă pe linia sporirii sistematice a randamentelor de extracție în subteran și asigurarea funcționă­rii neîntrerupte a uzinelor de preparare. De curînd, în cariera „Cetate“ de la Roșia Montană a fost experimentată cu succes o nouă metodă de exploatare de mare productivitate. Aproviziona­rea ritmică a fronturilor de lucru cu scule și materiale și respecta­rea ciclurilor de lucru în subte­ran a favorizat, de asemenea, de­pășirea ritmică a sarcinilor de plan. Sporul de producție cumulat a permis minerilor să îndeplinească cu 19 zile înainte de termen sar­cinile de plan pe 9 luni. In timpul care a mai rămas pînă la finele lunii septembrie colectivul între­prinderii miniere Baia de Arieș va realiza o producție industrială suplimentară de peste 5 milioane lei. Fabrica de industrie locală din Abrud In entuziasta întrecere munci­torească pentru îndeplinirea e­­xemplară a angajamentului luat, de a îndeplini înainte de termen planul cincinal, a fost angrenat și colectivul Fabricii de industrie locală din Abrud. Sub îndruma­rea permanentă a organizației de partid, salariații acestei unități și-au înzecit eforturile pentru des­coperirea și valorificarea rioară a unor noi rezerve supe­in­terne, aplicarea unor măsuri efi­ciente, menite să conducă la spo­rirea producției, îmbunătățirea calității sortimentelor și reduce­rea cheltuielilor materiale. Ca urmare, colectivul fabricii a reușit să realizeze în cursul zilei de ieri, 14 septembrie, un succes deosebit: îndeplinirea planului pe nouă luni cu 16 zile înainte de termen. Pînă la finele lunii sep­tembrie muncitorii Fabricii de industrie locală din Abrud au toate condițiile create pentru depășirea planului cumulat la producția globală cu circa 3 500 000 lei, iar la producția mar­fă cu aproape 2 000 000 lei. Se va crea un stoc considerabil de se­mifabricate, menite să contribuie la reeditarea succesului amintit și în luna viitoare. 0000000*2­0000000000000000000000000000s In imagine. In întrecerea muncitorească ce se desfășoară în I. M. Cugir pentru devansarea cincinalului, strungarul Sabin Tudor se numără printre fruntașii producției. SLMĂNUL ACTUALĂ 81 LUCRĂTORII GRIULUI DL TOAMNĂ - PRIIEL LUĂ OL MMNOSPORTANU PLIIBU DI­ AGRICULTURA JUDEȚULUI Mir Griul de toamnă reprezintă o cultură de bază a agriculturii noastre, și de aceea el trebuie să stea în centrul atenției lucrăto­rilor de pe ogoarele județului Alba. Producția de grîu din anul acesta a fost în multe unități sub nivelul posibilităților pe care le avem. Aceasta îndeosebi din cauza nerespectării cerințelor de bază ce le presupune reușita a­­cestei culturi. Este vorba de am­plasarea necorespunzătoare și în multe cazuri de moment a cultu­rii, slaba pregătire a terenului, semănat de slabă calitate, mașini fără tuburi, sămînță la suprafață, întîrzieri ieșite din comun în ce privește epoca de semănat, îm­­buruiemare excesivă, folosirea ne­­judicioasă a unor soiuri, lipsuri în fertilizarea solului și altele. Este foarte adevărat că neglijarea factorului calitate, în multe ca­zuri, a fost determinată și de u­­nele condiții naturale cu totul deosebite, însă în fața unor greu­tăți naturale s-a renunțat în cele mai multe unități cu prea multa ușurință la calitate, chiar de că­tre cadrele de specialitate. Ținînd seama de indicațiile con­ducerii superioare de partid, ale Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare și Apelor, de pla­nul de măsuri al Comitetului ju­dețean de partid Alba, de conclu­ziile consfătuirii ginului se im­pune ca toți lucrătorii din agri­cultura județului să-și mobilizeze forțele pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a tuturor acțiunilor destinate culturii griu­lui de toamnă. In condițiile aces­tui an epoca de semănat este cu­prinsă în intervalul de la 10 sep­tembrie l­a 10 octombrie, în două etape. Etapa I-a cuprinde toate terenurile fertilizate, arate și pre­gătite pînă la 31 august, iar etapa a doua va cuprinde suprafețele care se eliberează, fertilizează și se pregătesc pînă la 15-20 sep­tembrie după plantele prășitoare. încadrarea în această epocă op­timă cere specialiștilor din unități și mecanizatorilor să înceapă ime­diat semănatul griului pe supra­fețele pregătite în acest sens. începerea semănatului în fie­care unitate trebuie să se facă cu toate forțele mecanice de care se dispune (nu cu o semănătoare i­­zolată undeva, în teren), în scopul asigurării unui ritm rapid și corespunzător chiar de la de­clanșarea acestei acțiuni. Conco­mitent cu semănatul suprafețelor pregătite, să se acționeze energic pentru eliberarea terenurilor ocu­pate de culturile de toamnă și destinate în planul de amplasare pentru grîu. Atenție deosebită să se acorde eliberării suprafețelor ocupate cu trifoi de sămîntă, cartofi de toamnă, sfeclă de zahăr, porumb și altele. Pe măsura eli­berării terenului se vor executa lucrările de fertilizare și arături, mmmmmmmammammmmmmmmmamm Ing. Nicolae ALBU, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean, director general al D.G.A.I.A.A. acordîndu-se o mare atenție pre­gătirii corespunzătoare a patului germinativ. Recepția arăturilor în vederea obținerii calificativului „bine pregătit pentru însămînță­­rile de toamnă" se va face de că­tre inginerul șef, șeful secției S.M.A. și brigadieri, imediat după încheierea lucrării pe fiecare tarla. Se va urmări în mod deo­sebit uniformitatea adîncimii, m­ă­­runțirea bulgărilor, îngroparea resturilor vegetale și a gunoiului de grajd, încheierea capetelor etc, iar lucrările care nu cores­pund se vor reface. . In ultimii ani au fost introduse în cultură noi și valoroase soiuri de grîu care pot asigura, pe su­prafețe mari, producții de 5000- 6000 kg/ha cum ar fi: Dacia, Fa­vorit, Lovrin-10, Turda-195 și al­tele. Fiecare, specialist, în funcție de condițiile specifice din unitate, să cultive cele mai valoroase so­iuri care consideră că vor asigura producții record de grîu. In acest sens este necesar să se urgenteze terminarea grabnică a schimbului de semințe în unitățile unde mai sînt rămîneri în urmă. Norma de sămînță ce se va fo­losi la hectar va fi calculată în funcție de datele obținute în urma analizelor de laborator, diferen­țiat pentru fiecare soi, în scopul asigurării unei densități cores­punzătoare, și va fi corelată cu numărul de boabe germinabile la m.p. necesar obținerii număru­lui de plante care să asigure pro­ducția urmărită. Orientativ se re­comandă ca pentru soiurile tim­purii și semitardive : Favorit, Dacia, Betostaia și Turda-195, să se calculeze norma de sămînță care, să asigure densități de 450 boa­be germinabile la m.p., iar pentru soiurile tardive : Lovrin, Aurora, Caucaz, 500 boabe germi­nabile la m.p. pe, terenurile bine fertilizate și pregătite, și 550 boabe germinabile pe m.p. pe cele arate și pregătite cu mai puțin de 10 zile înainte de semă­nat. Adîncimea de semănat se va realiza la 6-7 cm pe terenurile normal aprovizionate cu apă, și cu 2-3 cm mai adinc pe terenurile uscate la suprafață. In caz de us­căciune se va folosi tăvălugul. Rece­pția lucrării de semănat se va face de către­ comisii formate din inginerii șefi din unități, șefi secție de mecanizare și briga­dieri, după răsărirea culturilor, urmărindu-se uniformitatea desi­mii, adâncimea de îngropare a semințelor, echidistanța rînduri­­lor, încheierea capetelor. La semănat se va folosi numai sămînță sănătoasă, tratată înainte de semănat în scop profilactic. Pentru prevenirea atacului de fu­­zanioză, care în acest an a pro­dus pagube pe unele suprafețe de pînă la 30-40 la sută, se vor lua măsuri ca suprafețele de te­ren pe care atacul a fost masiv să nu se mai cultive grîu iar cantitățile de sămînță atacate să nu fie folosite la însămînțare, în scopul generalizării în pro­ducție a tehnologiilor înaintate și pentru a putea stabili la ni­velul fiecărei unități potențialul real de producție al soiurilor de grîu, urmărindu-se producția maximă, fiecare inginer șef din C.A.P. și șef de fermă din I.A.S. va organiza un lot demonstrativ denumit „lotul inginerului - șef" care va reprezenta cel puțin 10 la sută din suprafața de grîu a fiecărui C.A.P. sau fermă I.A.S. Specialiștii din unități, consiliile de conducere vor lua toate mă­surile pentru angajarea în acord global de mecanizatorii din fer­mele I.A.S. și din cooperativele agricole de producție a culturii griului. La angajarea griului în acord global se vor prevedea toa­te lucrările din fluxul tehnologic și producția ce trebuie realizată, în acest scop conducerile S.M.A. împreună cu conducerile C.A.P. vor stabili suprafețele ce vor fi angajate în acord global în ca­drul fiecărei secții de mecanizare, pe fiecare tractorist în parte. Aplicarea cu discernămînt a tuturor acestor măsuri tehnice privind semănatul griului în a­­c­eastă toamnă constituie o sarcină de mare răspundere pentru con­ducerile tuturor unităților agri­cole, și din această cauză se im­pune prezența permanentă a spe­cialistului agronom în teren, la semănat, la pregătirea terenului unde, prin măsurile concrete ce se stabilește, contribuie efectiv la realizarea superioară a indici­lor de calitate. Conducerile S.M.A. și I.A.S. a vor asigura o mobilizare susținută mecanizatorilor, organizînd schimburi prelungite, utilizînd in­tegral capacitatea tractoarelor și mașinilor agricole la arat, pre­gătitul terenului, fertilizat și în­­sămînțat astfel ca să se asigure realizarea și depășirea ritmului zilnic la toate lucrările. Produc­ția de grîu a anului viitor se ho­tărăște în aceste zile. Este o în­datorire patriotică a tuturor oa­menilor muncii din agricultură de a considera lucrările de toamnă ca o problemă de interes național și de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare care sä garan­teze realizarea în mod exemplar a acestor lucrări și o bună pro­ducție de grîu în anul 1974.

Next