Unirea, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1716-1741)
1973-09-15 / nr. 1728
ANUL VI, NR. 1728 | SIMBATA, 15 SEPTEMBRIE 1973 | 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU UN ECUADOR VIZITĂ PROTOCOLARĂ Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului National, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au a luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul de firme economice, rectori, redactorii-șefi al principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpitor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Auzați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a înfost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. nutat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit”, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. BANCHET IN ONOAREA OASPEȚILOR ROMÂNI Cuvîntarea președintelui GUILLERMO RODRIGUEZ LARA în cuvîntarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii și ecuadorienii, ne unește credința noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare constructive, departe de orice insitenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decît dezvoltarea noastră. Dar atît o națiune, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung in etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidienuri izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pământului, specific tuturor ființelor umane, cu excepția acelora care, în exercitarea neînfrîntă a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care proclamă progresul economic și cultural al majorității, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă satisfacție omagiem femeia română, exponentă a unei mari țări europene, reprezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei societăți de un exemplar progres. Ea însăși este protagonista destinului femeii contemporane, căreia nu-i este închis drumul spre știință, artă sau politică ; o admirăm pentru respectabila sa condiție de doctor și inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa ; aplaudăm activitatea consacrată în folosul societății și marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soț. Dumneavoastră, domnule președințe, luptător măreț, om care vine din sufletul poporului (Continuare în Dada Itl-a'l DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI In semn de omagiu adus luptei pentru libertate și independență a poporului ecuadorian, ședintele Consiliului de Stat preal Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, depus vineri dimineața o coroaană de flori la Monumentul eroilor independenței. La ceremonie au participat persoanele oficiale care îl însoțesc pe șeful statului nostru în vizita în țările Americii Latine. O gardă militară a prezentat onorul, întreaga ceremonie desfășurîndu-se în acordurile unui marș solemn. Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Mult stimate Domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cu toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule președinte, în numele Consiliului de guvernului, al poporului Statal român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle științei și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională socială, au cunoscut timp îndelunși gat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționale, pentru afirmarea lor ca națiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite națiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. Am cucerit independența națională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominația monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această independență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-și toate forțele sale, a răsturnat dictatura fascistă, și-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru totdeauna dominației străine și a pășit pe calea dezvoltării economico-sociale cu adevărat libere independente. 30 de ani nu reși prezintă o perioadă lungă în istorie, dar în acești ani poporul (Continuare în pag. a IlI-a) In vizită la UNIVERSITATEA CENTRALĂ DIN QUITO Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîndul studenților răsună îndelungurări de bun venit, urări România socialistă, pentru pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceaușescu", „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres sociali". Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universității centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicitarea conducerii Facultății de științe economice din cadrul universității. A luat cuvîntul rectorul universității ecuadoriene. Subliniind importanța activității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit titlurile de membru de onoare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asistenta felicită călduros pe conducătorul statului român, Nicolae Ceaușescu, pe președintele tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultății de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală răsună lozinci exprimând solidaritatea cu fapta poporului chilian. Lozincile sunt reluate apoi de masele de studenți, care umplu pînă la refuz curtea interioară A a unîversității. Intr-o atmosferă tolerantă, de solidaritate militanta, sunt intonate din(«Continuar« in pag. a III-*) UlLTE UNITĂȚI AU ÎNDEPLINIT PLANUL PE 9 LUNI I.M. Baia de Arieș In aceste zile de sfîrșit de trimestru colectivele exploatărilor miniere Roșia Montană, Baia de Arieș și Zlatna și-au intensificat mai mult eforturile pentru dezvoltarea succeselor acumulate în răstimpul celor 9 luni în îndeplinirea sarcinilor de plan și angajamentelor luate în întrecere. Hotărîți să confirme prin fapte bunul renume de care se bucură întreprinderea lor, minerii au declanșat o largă acțiune de masă pe linia sporirii sistematice a randamentelor de extracție în subteran și asigurarea funcționării neîntrerupte a uzinelor de preparare. De curînd, în cariera „Cetate“ de la Roșia Montană a fost experimentată cu succes o nouă metodă de exploatare de mare productivitate. Aprovizionarea ritmică a fronturilor de lucru cu scule și materiale și respectarea ciclurilor de lucru în subteran a favorizat, de asemenea, depășirea ritmică a sarcinilor de plan. Sporul de producție cumulat a permis minerilor să îndeplinească cu 19 zile înainte de termen sarcinile de plan pe 9 luni. In timpul care a mai rămas pînă la finele lunii septembrie colectivul întreprinderii miniere Baia de Arieș va realiza o producție industrială suplimentară de peste 5 milioane lei. Fabrica de industrie locală din Abrud In entuziasta întrecere muncitorească pentru îndeplinirea exemplară a angajamentului luat, de a îndeplini înainte de termen planul cincinal, a fost angrenat și colectivul Fabricii de industrie locală din Abrud. Sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, salariații acestei unități și-au înzecit eforturile pentru descoperirea și valorificarea rioară a unor noi rezerve supeinterne, aplicarea unor măsuri eficiente, menite să conducă la sporirea producției, îmbunătățirea calității sortimentelor și reducerea cheltuielilor materiale. Ca urmare, colectivul fabricii a reușit să realizeze în cursul zilei de ieri, 14 septembrie, un succes deosebit: îndeplinirea planului pe nouă luni cu 16 zile înainte de termen. Pînă la finele lunii septembrie muncitorii Fabricii de industrie locală din Abrud au toate condițiile create pentru depășirea planului cumulat la producția globală cu circa 3 500 000 lei, iar la producția marfă cu aproape 2 000 000 lei. Se va crea un stoc considerabil de semifabricate, menite să contribuie la reeditarea succesului amintit și în luna viitoare. 0000000*20000000000000000000000000000s In imagine. In întrecerea muncitorească ce se desfășoară în I. M. Cugir pentru devansarea cincinalului, strungarul Sabin Tudor se numără printre fruntașii producției. SLMĂNUL ACTUALĂ 81 LUCRĂTORII GRIULUI DL TOAMNĂ - PRIIEL LUĂ OL MMNOSPORTANU PLIIBU DI AGRICULTURA JUDEȚULUI Mir Griul de toamnă reprezintă o cultură de bază a agriculturii noastre, și de aceea el trebuie să stea în centrul atenției lucrătorilor de pe ogoarele județului Alba. Producția de grîu din anul acesta a fost în multe unități sub nivelul posibilităților pe care le avem. Aceasta îndeosebi din cauza nerespectării cerințelor de bază ce le presupune reușita acestei culturi. Este vorba de amplasarea necorespunzătoare și în multe cazuri de moment a culturii, slaba pregătire a terenului, semănat de slabă calitate, mașini fără tuburi, sămînță la suprafață, întîrzieri ieșite din comun în ce privește epoca de semănat, îmburuiemare excesivă, folosirea nejudicioasă a unor soiuri, lipsuri în fertilizarea solului și altele. Este foarte adevărat că neglijarea factorului calitate, în multe cazuri, a fost determinată și de unele condiții naturale cu totul deosebite, însă în fața unor greutăți naturale s-a renunțat în cele mai multe unități cu prea multa ușurință la calitate, chiar de către cadrele de specialitate. Ținînd seama de indicațiile conducerii superioare de partid, ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, de planul de măsuri al Comitetului județean de partid Alba, de concluziile consfătuirii ginului se impune ca toți lucrătorii din agricultura județului să-și mobilizeze forțele pentru realizarea la timp și în bune condițiuni a tuturor acțiunilor destinate culturii griului de toamnă. In condițiile acestui an epoca de semănat este cuprinsă în intervalul de la 10 septembrie la 10 octombrie, în două etape. Etapa I-a cuprinde toate terenurile fertilizate, arate și pregătite pînă la 31 august, iar etapa a doua va cuprinde suprafețele care se eliberează, fertilizează și se pregătesc pînă la 15-20 septembrie după plantele prășitoare. încadrarea în această epocă optimă cere specialiștilor din unități și mecanizatorilor să înceapă imediat semănatul griului pe suprafețele pregătite în acest sens. începerea semănatului în fiecare unitate trebuie să se facă cu toate forțele mecanice de care se dispune (nu cu o semănătoare izolată undeva, în teren), în scopul asigurării unui ritm rapid și corespunzător chiar de la declanșarea acestei acțiuni. Concomitent cu semănatul suprafețelor pregătite, să se acționeze energic pentru eliberarea terenurilor ocupate de culturile de toamnă și destinate în planul de amplasare pentru grîu. Atenție deosebită să se acorde eliberării suprafețelor ocupate cu trifoi de sămîntă, cartofi de toamnă, sfeclă de zahăr, porumb și altele. Pe măsura eliberării terenului se vor executa lucrările de fertilizare și arături, mmmmmmmammammmmmmmmmamm Ing. Nicolae ALBU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, director general al D.G.A.I.A.A. acordîndu-se o mare atenție pregătirii corespunzătoare a patului germinativ. Recepția arăturilor în vederea obținerii calificativului „bine pregătit pentru însămînțările de toamnă" se va face de către inginerul șef, șeful secției S.M.A. și brigadieri, imediat după încheierea lucrării pe fiecare tarla. Se va urmări în mod deosebit uniformitatea adîncimii, mărunțirea bulgărilor, îngroparea resturilor vegetale și a gunoiului de grajd, încheierea capetelor etc, iar lucrările care nu corespund se vor reface. . In ultimii ani au fost introduse în cultură noi și valoroase soiuri de grîu care pot asigura, pe suprafețe mari, producții de 5000- 6000 kg/ha cum ar fi: Dacia, Favorit, Lovrin-10, Turda-195 și altele. Fiecare, specialist, în funcție de condițiile specifice din unitate, să cultive cele mai valoroase soiuri care consideră că vor asigura producții record de grîu. In acest sens este necesar să se urgenteze terminarea grabnică a schimbului de semințe în unitățile unde mai sînt rămîneri în urmă. Norma de sămînță ce se va folosi la hectar va fi calculată în funcție de datele obținute în urma analizelor de laborator, diferențiat pentru fiecare soi, în scopul asigurării unei densități corespunzătoare, și va fi corelată cu numărul de boabe germinabile la m.p. necesar obținerii numărului de plante care să asigure producția urmărită. Orientativ se recomandă ca pentru soiurile timpurii și semitardive : Favorit, Dacia, Betostaia și Turda-195, să se calculeze norma de sămînță care, să asigure densități de 450 boabe germinabile la m.p., iar pentru soiurile tardive : Lovrin, Aurora, Caucaz, 500 boabe germinabile la m.p. pe, terenurile bine fertilizate și pregătite, și 550 boabe germinabile pe m.p. pe cele arate și pregătite cu mai puțin de 10 zile înainte de semănat. Adîncimea de semănat se va realiza la 6-7 cm pe terenurile normal aprovizionate cu apă, și cu 2-3 cm mai adinc pe terenurile uscate la suprafață. In caz de uscăciune se va folosi tăvălugul. Recepția lucrării de semănat se va face de către comisii formate din inginerii șefi din unități, șefi secție de mecanizare și brigadieri, după răsărirea culturilor, urmărindu-se uniformitatea desimii, adâncimea de îngropare a semințelor, echidistanța rîndurilor, încheierea capetelor. La semănat se va folosi numai sămînță sănătoasă, tratată înainte de semănat în scop profilactic. Pentru prevenirea atacului de fuzanioză, care în acest an a produs pagube pe unele suprafețe de pînă la 30-40 la sută, se vor lua măsuri ca suprafețele de teren pe care atacul a fost masiv să nu se mai cultive grîu iar cantitățile de sămînță atacate să nu fie folosite la însămînțare, în scopul generalizării în producție a tehnologiilor înaintate și pentru a putea stabili la nivelul fiecărei unități potențialul real de producție al soiurilor de grîu, urmărindu-se producția maximă, fiecare inginer șef din C.A.P. și șef de fermă din I.A.S. va organiza un lot demonstrativ denumit „lotul inginerului - șef" care va reprezenta cel puțin 10 la sută din suprafața de grîu a fiecărui C.A.P. sau fermă I.A.S. Specialiștii din unități, consiliile de conducere vor lua toate măsurile pentru angajarea în acord global de mecanizatorii din fermele I.A.S. și din cooperativele agricole de producție a culturii griului. La angajarea griului în acord global se vor prevedea toate lucrările din fluxul tehnologic și producția ce trebuie realizată, în acest scop conducerile S.M.A. împreună cu conducerile C.A.P. vor stabili suprafețele ce vor fi angajate în acord global în cadrul fiecărei secții de mecanizare, pe fiecare tractorist în parte. Aplicarea cu discernămînt a tuturor acestor măsuri tehnice privind semănatul griului în această toamnă constituie o sarcină de mare răspundere pentru conducerile tuturor unităților agricole, și din această cauză se impune prezența permanentă a specialistului agronom în teren, la semănat, la pregătirea terenului unde, prin măsurile concrete ce se stabilește, contribuie efectiv la realizarea superioară a indicilor de calitate. Conducerile S.M.A. și I.A.S. a vor asigura o mobilizare susținută mecanizatorilor, organizînd schimburi prelungite, utilizînd integral capacitatea tractoarelor și mașinilor agricole la arat, pregătitul terenului, fertilizat și însămînțat astfel ca să se asigure realizarea și depășirea ritmului zilnic la toate lucrările. Producția de grîu a anului viitor se hotărăște în aceste zile. Este o îndatorire patriotică a tuturor oamenilor muncii din agricultură de a considera lucrările de toamnă ca o problemă de interes național și de a asigura luarea tuturor măsurilor necesare care sä garanteze realizarea în mod exemplar a acestor lucrări și o bună producție de grîu în anul 1974.