Universul Sport, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 331-358)

1939-12-20 / nr. 350

BASKET: Noui introduși in lotul selecționaților, suspendări... și alte decizii ale comitetului F. R. B. V. ; 10 Aseară, biuroul federal a ținut o importantă ședință, în care, printre alte multe chesti­uni, s’a citit și memoriul înain­tat de grupările: Sp. Studen­țesc, V.S.C., Bonaparte și Radu­­ Vodă. Decizia nu a fost dată, amâ­­nțându-se pentru ședința vii­toare. • Luându-se în discuție, pre­zența la antrenament a jucăto­rilor selecționați, s-a hotărît ca cei ce au lipsit la ședința de Marți, să fie suspendați pe 8 zile, iar cei ce au lipsit Vineri, pe 16 zile. Aceste suspendări încep de l­a 7 ianuarie 1940. Se atrage tot­odată, atenția că cei ce vor lipsi la antrenamentul de astăzi, vor fi suspendați pe un an de zile. • Lotul jucătoarelor selecțio­nate se complectează cu urmă­toarele: Rodica Niculescu (Ver­­gu), Marga Marinescu (Vergu) și Simone Petrovan (C.), iar cel al jucătorilor cu: O. Relitoreanu (S. S.), M. Pall (Juventus) și Puiu Popescu (V.S.C.) . Antrenamentele de­ astăzi se vor ține la orele fixate, adică 19,30—21 fete și 21—23 băeții. Pentru Vineri ele vor fi însă modificate. IBUGBY W **'" Viforul Dacia amendat cu 500 lei și suspendat până la achitarea sumei Victoria și R. C. 13 vor juca la onoare In ședința de aseară comi­sia de judecată a boxului re­gional a judecat incidentele provocate de publicul specta­tor pe Velodrom, când a fost lovit arbitrul de linie Ștefă­­nescu cu ocazia matchului dintre Viforul Dacia și Spor­tul Studențesc. Decizia. Se amendează clu­bul Viforul Dacia cu 500 lei pentru lipsă de pază a tere­nului și se suspendă clubul până la achitare. Credem că decizia cu sus­pendarea e pripită. — Se ia în discuție situația cluburilor Victoria și R. C. 13 și se decide ca ambele cluburi să activeze în viitor la cate­goria onoare. Pe marginea clasamentului de toamnă Tennis Club Român­ i Al patrulea clasat T. C. R.,­­­upă ce la începutul sezonu­lui a câștigat cupa­ sectorului 1. Galben, a avut o mică eclipsă de formă în care a sfotit învins de Venus in cam­pionat și Sportul Studențesc în cadrul cupei general Ga­briel Marinescu. Și-a revenit către sfârșitul campionatu­lui, cucerind victorii ușoare. Din cauza lipsei de tere­nuri nu a jucat decât trei knatchuri în care a totalizat­­ 1 piuncte, clasându-se în lo­tul 4. P . C. R. făcând parte din vzech­ea gazdă rugby­stică. E­ste echipa care pe lângă ju­cătorii de valoare ce-i are joacă întotdeauna cu tactică. s­pionerul rugby-ului româ­nesc practică cel mai com­plet joc dintre echipele noa­stre: Joc pe trei sferturi, pe înaintare, la tușe, în fine în­­ apărare, prin tehnica­­ avan­sată face un zid greu de tre­cut. T. C. R. clubul care acum un an a deținut două mari titluri: acela de campion național și de câștigător al cupei general Gabriel Mari­­­­nescu, după felul cum și-a reorganizat cadrele, și cu dragostea ce o au jucătorii pentru club, în primăvară va fi greu de învins și cu șanse mari la mărirea titlului su­prem. REZULTATELE OBȚINUTE T. C. R.: Venus 4—7 (0—4). T. C. R.: R.C.B. 11-0 (5-0). T. C. R.: Victoria 32-3 (17-3) CLASAMENT 4­. 3—2—0—1; 47:10=7 pt. Jucătorii cari au format echipele: Hartley, Tuky Dragu, N. jOrissoveloni, Nellu Popa, Po­povici, T. Moldoveanu, Șer­­ban Ghica, Hills, Papană, Pa­nă E., Mărculescu E., Irimia, Cezianu, Munteanu, Țăranu, Mateescu, Burlescu, Fănică Bârsan, Oreviceanu, Marines­cu, Solomon, Tulea, Zisu, D. Grigore Caracostea, pre­ședintele clubului și d. av. Raul Vizante, conducătorul tehnic și îndrumătorul în bine al echipei, merită toate lau­dele. Florin Brătanu Miercuri 20 Decembrie 1939 După concursul de Duminică Alfred Schuller, revelația concursului 1­9 Nicu Naumescu vedeta cea mai în formă Revenim azi asupra concursu­­­­lui de Duminică organizat de gru­­­­parea „Macaby“, care este ulti­­­­mul antrenament înaintea cam­pionatelor internaționale din 1940. Deși ne despart doar 3 săptă­mâni, jucătorii noștri nu sunt încă antrenați suficient, excepție făcând doar campionatul național Nicu Naumescu. NAUMESCU a dispus succesiv­­ de periculoșii săi adversari, mat­­chul său cu Vladone constituind „croul“ reuniunii. Deși în caran­tină, Naumescu s-a antrenat sufi­cient, în orice caz mai mult de­cât adversarii săi. Clujeanul VICTOR VLADONE, stabilit în Capitală de curând, căci satisface serviciul militar, s’a prezentat la concurs neantrenat. Totuși ,,Vicky“ a realizat rezul­tate foarte frumoase, pierzând matchul cu Naumescu în trei se­p­ă­turi. Sperăm că până la interna­ționale Vladone să se prezinte în aceiaș formă care i-a adus suc­cesele de odinioară. Insă „omul zilei“ a fost ener­­gistul WIEDER, care prezentăm­, du­se într’o formă de zile mari, a realizat performanțe foarte fru­moase. Este o autentică speranță și dacă va continua acelaș antre­nament serios, va deveni un ad­versar de temut pentru cei mai buni jucători. HAGIVASILIU a decepționat pe admiratorii săi, care vroiau să-l vadă într-un loc superior, mai cu seamă că Hagivasiliu nu vrea să scape ocazia de a dovedi că locul său în echipa națională este perfect justificat. In locurile următoare s’au cla­sat arădeanul Iacobici, Teslam, Jack Herscovici. In categoria deschisă gazetari­lor sportivi, s’a remarcat ardoa­rea depusă de veteranul MIRCEA POENARU-BORDEA. Ambiția și suflul său l-au ajutat să scape cu față curată din toate întâlnirile. Nu și-a desmințit titlul de cam­pion național, câștigat cu greu la Brașov. In locurile următoare s’au cla­sat Teslaru Banu, un ju­cător foarte talentat, care dacă dispu­nea în semifinală de Poenaru, devenea campionul categoriei; Virgil Ludu, acest excepțional at­let, care a vădit și în ping-pong calități temeinice; Eugen Verzea, Munteanu, etc. Câștigătorul cupei „Gaston“ a fost desemnat în per­soana jucătorului ALFRED SCHULLER, care a fost revelația concursului. El a dispus greu în finală de campioana națională Angelica Adelstein, de la care pri­mea un avantaj de 8 puncte. Pentru un jucător ca el, păstra­rea handicapului inițial a fost o jucărie. D-ra Angelica Adelstein a pierdut prilejul de a câștiga de­finitiv cupa, dar n’a putut rezista iureșului disperat a lui Schuller. In rest s’au clasat Jack Hersco­­vici și Finkelstein. La cat. inferioare, s’au remar­cat Negreanu, Schuller, Kinkel­­stein și Chefner. — v. băd. — f SCHULLER HOCKEY PE GHIAȚÂ Chestiunea patinoarului Otetelesanu in discuția federației de specialitate Federația Română de hockey pe ghiață, convoacă pentru astă­­seară, la ora 7 jumătate, membrii comitetului federal, la sediul său din str. Caragiele nr. 13, la or­dinea de zi fiind chestiuni foarte importante în legătură cu activi­tatea noului sezon. # Suntem informați că in această ședință se va discuta și, probabil, soluționa chestiunea patinoarului Oteteleșeanu, de care depinde, în bună parte, soarta hockeyului bucureștean. Federația Română de Ski a întocmit calendarul pe sezonul 1940 Primul concurs, Duminică 25 Decembrie la Piatra Mare! Vineri 22 Decembrie, se va închide intr’un cadru solemn, la Predeal, cursul instructorilor de ski Federația Română de Ski a­­ pus la punct calendarul con­­­­cursurilor pe sezonul 1939—1940. Primul mare concurs va fi Du­minică la Piatra Mare în regia Clubului Turistic Brașov. Mani­­festațiunea se anunță sub fru­moase auspicii, întrunind la start o bună parte din colabora­torii de frunte din țară. In afară de manifestațiunile prevăzute în calendarul pe care­ o publicăm mai jos, se vor mai organiza și alte manifestațiuni, pe care cluburile le vor anunța la timp. INTR’UN CADRU SOLEMN SE VA ÎNCHIDE VINERI CURSUL DE SKI AL INSTRUCTORILOR Cursul de ski per.wu instruc­tori organizat de F. R. S. se va închide Vineri 22 Decembrie la Predeal într’un cadru solemn în sala restaurantului din Parc. Cu această ocazie se vor împărți celor care vor absolvi cursul: Diploma de instructor, insigna și banderola care-i vor da drep­tul să profeseze ca instructor o­­ficial de ski. AFIȘUL ȘCOLILOR NAȚIO­NALE DE SKI Federația Română de Ski a tipărit două mii de afișe pentru școlile naționale de ski. Cu concursul Ministerului gandei aceste afișe se vor Propa­răs­pândi în întreaga țară și vor constitui un excelent element de propagandă pentru populariza­rea skiului. PROGRAMUL PE SEZO­NUL 1939—1940 25.18.1939, Piatra Mare, Național, Coborâre, Cl. Turistic, Brașov. 26.12.1939, Bob­oc, Național, Co­borâre și Slalom, CI. Turistic, Bra­șov. 7/14.1­940, Poiana Brașov, Intern, Coborâre și Slalom, Fond, Sărituri, Cl. Encian. 21/22.1­940, Prejba, Intern, Slalom Fond, Ski Club, Sibiu. 21.1.940, Postăvaru, Regional, Co­borâre, I.A.R. 20/21.1­ 940, V. Dornei, Intern, Co­borâre, Slalom, fond, Ștafetă, A. Sp. Dorna. 27/28.1­940, Predeal, Campionat regional, Fond, Sărituri, Ștafetă (A. P.), Amicii­­ Predealului cu con­cursul Sp. Cl. Predeal. 3/4.2.940, Sinaia, Campionat regi­onal, Coborâre, tilalom, Regiunea Bucegi, prin CI. respective, 28.1.940, Bob­oc, Regional. Sărituri Ci. Turistic, Brașov. 27.1­4.2.940, Campionatele regio­nale, prin îngrijirea conducători­lor Regiunei și nu înțelegere cu Cluburile respective. 8/10.2.940, Poiana, Brașov, Cam­pionatul național, Fond Ștafetă, I. A. R. 11.2.940, Bob­oc, Campionatul na­țional, Sărituri comb.. Sărituri, CI. Turistic, Brașov. 17/18.2.940, Sinaia, Campionat na­țional, Coborâre Slalom, Ski, Ci. București Ski ,Club Prahova, Ski Club Peleș. 25.2.940, Diham, Național, Slalom uriaș, D.S.C.B. 25.2.940, V. Dorea, Interregional, Coborâre, Cl. Sp. Dorna. 3.3.940, Postăvaru, Național, Sla­lom uriaș, Cl. Encian. 10.3.940, Vârful­­u Dor, Regional, Slalom, Coborâre, T. C. R., Cupa Iconomu. 24/25.3.940 Bâlea, Nați­onal. Cobo­râre Slalo- Ski, CI. Sibiu. De Paști l­a zi, Valea Obârșiei, Național, kilometru lansat, Ski, CI. București, De Paști, a 2-a zi, Valea Cerbu­lui, Coborâre, Ski, CI. București. Bucegi, Național, Slalom, Ski, CI. București. NOTA: Cluburile, ale căror cereri nu au putut fi sa­tisfăcute din cau­za Campionatelor Regionale și Na­­ționale, vor cere alte date, care vor trebui anunțate. In enumerarea de mai sus, în primul rând se găsește data con­cursului, urmată­­ de localitate unde se dispută, caracterul concursului, probele din care se compune con­cursul și societatea care organi­zează. Miercuri 20 Decembrie 1939 Cu probele publicate în nu­mărul nostru de ori, am ter­­minat seria curselor de pistă. Azi ne propunem să înfăți­­șăm un tablou comparativ la săritura în lungime și înăl­țime pe ultimii patru ani, începem cu lungimea. De la început trebue remarcat vă­ditul progres făcut de sări­torii noștri, dintre cari se dis­tanțează clujeanul Pompiliu­­ Stoichițescu ce se poate mân­dri cu titlul că e singurul să­ritor al anului acestuia și de doi ani încoace, care a reușit să treacă peste 7 m. Din restul anului 1939 se impune n genere elementul impune în genere elementul Moina, Coracu și Ionescu Ște­fan, urmați fiind de cei din cadrele mai vechi. Putem spune, privind lista performanțelor, că săritur ei in lungime i se deschid noui orizonturi și că recordul lui Crum e pus în situația ca anul viitor să dispară, misiu­­nea avănd-o Stoichițescu. Cea de a doua probă, sări­­tura în înălțime, se bucură, ca și prima, de un progres, aci cuvântul revenind viforis­­tului Geza Yost, proaspăt tre­cut în categoria seniorilor. E singurul săritor român ce a reușit să treacă 1 m. 80, is­­prava pe care n’o întâlnim între performanțele ultimilor trei ani. Un cuvânt nu mai puțin L­ungime greu, a avut acelaș Stoichi­­țescu dela lungime. Anul 1939 a fost „anul de aur“ al clujeanului. Tineretul nici el nu a fost mai prejos. Patru locuri ur­­mătoare, cu performanțe de 1 m. 75 și sub, sunt apanajul lor. Lucru cert, elemente ti­­nere fiind, lasă să se între­­vadă „înălțimei“ un viitor glo­rios, viitor ce nu-i departe de noi. Dar să lăsăm cifrele să vor­­bească. Dăm mai jos rezulta­tele teh­nice pe ultimii patru ani, din cari singuri veți pu­tea trage aceiași concluzie: 1939 Vost 1 m. 81 Stoichițescu 1 m. 80 Grand Pierre 1 m. 76 Martac 1 m. 75 Ludu 1 m. 75 Trufășilă 1 m. 75 Cz­ukor 1 m. 74 Alexandrescu 1 m. 73 Daved 1 m. 70­ Jekeil 1 m. 70 Lucase 1 m. 70 Spaniol 1 m. 70 Kreisel 1 m. 70 Ciociani 1 m. 70­ T­L­E­T­I­S­M­AMIL ATLETIC Lungime și înălțime înălțime 1939 Stoichițescu 7 m. 14 Vost 6 m. 84 Movna 6 m. 84 Colacu 6 m. 79 Ionescu 6 m. 77 Kreisel 6 m. 76 Civacieni 6 m. 70 Franitz 6 m. 66 Calistrat 6 m. 64 Alexandrescu 6 m. 54 1938 Ionescu Crai 6 m. 99 Stoichițescu 6 m. 81 Lupan 6 m. 79 Ionescu St. 6 m. 78 Kreisel 6 m. 70 Ciaciani 6 m. 51 Calistrat 6 m. 60 Siedlbermann 6 m. 49 Frantz 6 m. 48 Ludu 6 m. 44 1937 Stoichițescu 6 m. Ciaciani 6 m. 78 Lupan 6 m. 69 Popovici 6 m. 67 Kreisel 6 m. 67 lomesicu Crum 6 m. Caistrat 6 m. 65 Alexandrescu 6 m. 49 Szőlcsei 6 m. 30 93 6n 1936 Ionescu Crum 7 m. 47 Popovici 7 m. 43 Lupan 6 m. 88 Ciaciani 6 m. 78 Kreisel 6 m. 72 Frantz 6 m. 67 Crăciun 6 m. 37 Calistrat 6 m. 37 Maesciuc 6 m. 35 Lielbermann 6 m. 33 1938 Stoichițescu 1 m. 75 Ludu 1 m. 75 Spaniol 1 m. 74 Alexandrescu 1 m. 73 Yost 1 m. 13 Ciociani 1 m. 73 Talschi 1 m. 73 Trufășilă 1 m. 72 Herold 1 m­. 70 Hasfalad 1 m. 70 Liszkai 1 m. 70 Mészáros 1 m. 70 șiantiu 1 m.1 ® 1937 Spaniol 1 m. 78 Stoichițescu 1 m. 75 Herold 1 m. 74 Mathias 1 m. 74 Alexandrescu 1 m. 72 Frantz 1 m. 72 Ciaciani 1 m. 71 Favediu 1 m. 70 Bran 1 m. 70 Siantiu 1 m. 70 Taleeki 1 m. 70 Negru 1 m. 70 1936 Baku 1 m. 77 Frantz 1 m. 75 Stoichițescu 1 m. 73 Negru 1 m. 72 Talscki 1 m. 71­ Spaniol 1 m. 71 Bizen 1 m. 70 Herold 1 m. 70 Jekel 1 m. 68 Alexandrescu 1 m. 6 Ciaciani 1 m. 68 ȘTIRI­ ­• Atletele clubului Venus sunt invitate a participa astăzi, între orele 3 p. m. la prima șe­dință a antrenamentelor de iarb­ă. Sunt convocate la sala A.C.T. dinn strada Luterană atletele: Geta Richter, Moara Chisan, Rodica Riegler, Solange de La Tour, Grigorescu Magda, Venus Ungureanu, Dida Plăvițescu, Or­­tansa, Nicki Caralulis.­­ Clu­bul Victoria de sub con­ducerea d­-lui Ioan C. Petrescu, convoacă pentru azi 19.XII.939, o­­rele 19.30, în localul Ligei de e­­tletism „Muntenia“, din str. Ca­­rag­ele 13, pe toți membrii săi , fondatori, activi și jucători.­­La ordinea de zi fiind chestiuni extrem de importante, nu se ad­mite nici un fel de absență. Se convoacă în mod special sec­ția femenină. Domnii membri cari au luat in­vitații pentru a le plasa sunt insis­tent rugați a fi prezenți la ora mai sus notată cu sumele rezulta­te până în prezent din vânzare. D. Radu Simionescu este rugat a fi prezent la ora fixată, cu chitan­țierul secției de atletism și cu în­treaga sumă încasată, pentru a o vărsa d-lui președinte. PRIMUL „CICLO-CROSS“ PRIMA VICTORIE In sfârșit, după lungi săptă­mâni de iarnă, în care mi se părea că n’o să mai vie odată zile bune pentru curse, a sosit și primăvara mult așteptată. A­­nul de curse 1928 a început. S’a alergat un „ciclo-cross” la care au participat: Alex. Băr­­bulescu, Otto Pessi, Const. Fatu și mulți alții. Am câștigat această probă spre surpriza tuturor și, de ce ași ascunde, și a mea. VICTORIOS ȘI LA VITEZA Deschiderea sezonului ciclist propriu zis s’a făcut printr’o pro­bă de viteză care s’a alergat pe o distanță de 1000 metri. Din nou am fost victorios, în­vingând în specialitatea lor pe Carlo Giordani, Niculae Frize și Dumitru Petrescu. ...ȘI LA DEMI FOND Cursa de demi-fond s’a aler­gat numaidecât după viteză pe 50 sau 60 km., pare-mi-se. In ziua aceea eram intr’o for­mă de speriat așa că am câști­gat și „demi-fondul”, sfârșind cursa detașat și cu un mare a­­vans.­­ „TRIMIS SPECIAL“ IN STRĂI­NĂTATE IN BULGARIA Nu mai încăpea nicio îndoială că eram un ciclist bun. Spun asta fără să mă laud, căci per­formanțele mele erau răsplata unei vieți de muncă și sacrificii pe altarul sporturilor! Pe vară, am fost trimis în Bulgaria împreună cu N. Frize, Mihăileanu și Frățilă, ca să re­prezentăm culorile Bucureștiu­­lui într’o mare competițiune de la Sofia. Cu noi au mai plecat câțiva cicliști, specialiști în viteză și demi-fond, tare pretențioși. Dar acolo lucrurile s’au în­tâmplat tocmai pe dos, de cum nădăjduiam căci... SOCOTEALA D’ACASA NU SE POTRIVEȘTE CU CEA DIN TÂRG Bulgarii erau mult mai buni ca noi iar parte dintre ei fuse­seră și la Paris, cunoscând ast­fel toate șmecheriile pistei, fiind obicinuiți și cu virajele foarte ridicate, lucru nou pentru noi care nu aveam pistă în Bucu­rești. Cu toate astea ne-am compor­tat destul de bine. Ceea ce a fost însă nostim a fost că cei cu pre­tenții și... specialitate dinainte trâmbițată au înghițit papura. In ce mă privește, nu pot să mă plâng de fel căci, deși eram nou printre ași, m-am clasat al doilea la cursa­ de iuțeală și tot al doilea la demifondul pe 100 tururi. Cursa de viteză a fost câști­gată de bulgarul Prodan Gheor­­ghieff iar demi - fondul de Dgiambazov. Desfășurarea curselor din Bul­garia a pricinuit mult sânge rău colegilor mei de echipă, în spe­cial... specialiștilor care nu mă puteau suferi, mai ales că eram un... „țăran dela... țară” Oricum însă deplasarea de dincolo de Dunăre, mia servit foarte mult, mie personal, dove­­dintcolo de Dunăre, mi-a servit socoteala d’acasă nu se nime­rește cu cea din târg. CURSE DE BICICLETA PE... HIPODROM La înapoerea din Bulgaria, s’au organizat niște curse pe hipo­dromul Fior­easca. Am partici­pat și eu. Cursa a fost disputată pe 21 km. învingătorul, — care am fost eu, — realizând media ora­ră de 32 km. 500 m. O cifră destul de modestă pe­­ 14 ani de curse CÂND N’AI Mi­STERIAL BUTI ȘI NJUL EX­PERIENȚA­­ ț DEST­ULA La o săptămâ­nă după cursa de pe hipodromu­l Horească, s-a alergat campionatul național de fond. Titlul, pe care îl deținea Nae Niculici din 1927, a revenit brăi­­leanului Dinu Vasile, eu clasân­­du-mă al doilea. După cum de altfel a fost și părerea tuturor, eu puteam foar­te bine să câștig acest campio­nat. Dar lipsa de material imn și experiență destulă au deter­minat înfrângerea mea. După ce condusesem mult timp ba reușind chiar să mă detașez la un moment dat o bună bu­cată de drum, am slăbit către sfârșit, brăilenii, care posedau un material foarte ușor și ne-au pândit tot timpul, prinzându­­mă, Dinu Vasile adjudecându-și titlul în ciuda mea. M’am consolat însă gândind că mai e timp și pentru cuceri­rea acestui titlu, mai ales că sunt încă destul de tânăr și, poate, în viitor voi avea material mai bun. Dealtfel așa a și fost, eu îns­­criindu-mi numele, până la ora când povestesc acestea, de trei ori în palmaresul probei, în 1936 pierzând campionatul dintr’o greșală a mea, m’am agățat... puțin de o mașină tocmai când, după o cursă extraordinară —— cum au scris ziarele, — campio­natul era ca și câștigat. .O CURSA DE POMINA Era către sfârșitul lui August; zile întregi plouase într’una. In­­tr’una din Duminici era anun­țat „Circuitul Principele Nicu­lae” pe distanța București—­­Târgoviște—Pucioasa—Sinaia — Câmpina—Ploești—București. Cu câteva săptămâni înainte fusesem pe traseu, în recunoaș­tere, de mai multe ori, întrucât, însă, câteva zile, ba chiar aproape toată săptămâna înaintea cursei plouase de mama focului, eu credeam că n’o să se mai alerge și, vrând nevrând, îmi luasem gândul de la cursă. Insă în ajunul probei — Sâm­bătă spre seară ‘— întâlnindu­­mă cu Horea Nițuică, un prieten al meu, acesta îmi spuse că circuitul se aleargă in mod si­gur întrucât chiar atunci venea de la club și șeful îl asigurase că­­ proba se va desfășura. A rămas locului pironit. Bicicleta mea nu era aranjată. Frânele rupte, roțile descentrate într’un cuvânt bicicleta nu era bună pentru alergat. PETRESCU-TOBÂRCA, M’A SALVAT In desnădejdea care mă cu­prinsese mi-a venit în minte o ideie salvatoare și am da­t_ fuga la frații Petrescu-Tobârcă, pe care-i știam foarte buni la su­flet. Ce-i drept m’au servit cu ce le-am cerut: două cauciucuri și un lanț. Am dat fuga acasă și m’am a­­pucat de meșterii. Pe nesimțite m’a apucat două noaptea. A­­tunci de teama de a nu întârzia dela start m’am echipat cu chi­loții, tricoul, șapca, pantofii. Și ca să nu mai am nimic de făcut dimineața mi-am pus cauciucu­rile de rezervă în... bandulieră și m’am culcat. Mi-am adus însă aminte că nu mi-am luat lanț rezervă. Deci, drumul e lung, noroiu, pietre și e bine să se găsească și un lanț rezervă și atunci am legat lanțul ce-o luasem de la Petrescu, sub sea și m’am culcat liniștit.­­N. R. Credeam că Țapu fost singurul ciclist din Româ­­­nia, după război, — care și-a luat rezervă un lanț, sculă grea, incomodă de transportat, asu­pra alergătorului). (Va urma) [(Redactarea Emili lencec) 99Viata mea sportiva de NICULAE ION TAPU tra un drum b­ sgura hipodrom: afundat cu roțile cu pedala în sg mult decât bune De altfel în m’am canonit f­­iind să termin tur, avans asupr; lea clasat: N. : muc și Al. Bărbi 3-lea, an, dar pentru îlui, în care te » până ce izbeai i­ ură, a fost mai această cursă parte mult reu­cu aproape un 1 celui de al doi- Rădulescu-Bala­­ulescu, clasat al . Primul „ciclo-cross“," prima victorie.— Victorios la viteza și la demi-fond­.—Trimis în străinătate la... Sofia.—Socoteala de­ acasă nu se nimerește cu cea din târg.­ Curse de bicicletă pe... hipodrom.­­ Când n’ai material bun și nici experiență destulă. — O c­ursă de pomină v­i Regulamentul alergării pe 500 mile la Indianopolis a fost alcătuit Premii de 10.000.000 le. Organizatorii marei curse inter­naționale ce se aleargă anual pe distanța de 500 mile, pe faimosul autodrom de la Indianopolis au redactat și au făcut să apară re­gulamentul viitoarei ediții a com­­petițiunei, întrecerea se va disputa ca de obiceiu, în ziua de 30 Mai și cum autodromului dela Indianopolis i S’au adus reale îmbunătățiri, se crede, de pe acum, într’o reușită deplină. Competițiunea din 1940 va fi dotată cu premii in valoare de 10.000.000 lei, dintre cari patru milioane vor reveni învingătoru­lui. Alte nouă premii vor răsplăti pe protagoniștii întrecerii, celui de al zecilea clasat rezervându-i­­se uni premiu de aproxamativ trei sute mii lei înscrierile pentru alergarea pe 500 miile se închid în ziua de 30 Mai. Se prevede o mare afluență de concurenți și cei mai de seamă alergători americani au și început preparativele în vederea acestei importante întreceri. Campionatul american al micilor cilindrate Campionatul american al mici­lor cilindrate s’a terminat cu vic­toria lui J. M. Bower care în în­trecerile disputate a totalizat 3917 puncte 50. După el s’au clasat în ordine: 2. Schindler, 3.708 puncte; 0. Ritter, 3.251 puncte 50; 4. Holmes, 2.907 puncte 50; SI. Golon, 12.747 puncte. In clasament mai figurează în­­­că 160 alergători. O cursă de automobile: 5 Mii N­11 Ili­ati SANTIAGO DE CHI­LI, 18. ---- In timpul cursei de automobile „Circuitul Copec” ma­șina condusă de auto­mobilistul Jose Prieto s-a răsturnat și a in­trat în public. Sunt 5 morți și mai mulți răniți. C­ICLISM Alte indiscreții... Cum își vor petrece Sărbătorile oficialii și suporterii Am scris într’un număr tre­cut despre ceea ce vor face alergătorii mai de seamă, in timpul Sărbătorilor. Continuăm astăzi seria in­discrețiilor... 411 Șeful cicliștilor, d. V. Ca­ narachei se va duce la Pre­deal­, la­­ vila d-sale și acolo, privind imensitatea albă, pe care lunecă vijelios, năluci chircite, skiorii, își va pune hamletica întrebare: „a fi sau a nu fi“, adaptată la împre­­jurări: Mă va lăsa zeul Marte să organizeze „Turul Româ­niei“ 1940, sau nu mă va lăsa... ? N. R. — Pentru asta însă,— și în cazul când Marte se va îndupleca — mai trebuie să.... se lase ia anumite foruri cu serioase încurajări. ” D. Cornel Marinescu va sta la gura sobei amintindu-și de vremurile când era ciclist, când alerga în Parcul Carol sau la Paris și habar n’avea de sâcâiala îngrozitoare a lumbago-ului și a sciaticei. N. R. — A fost odată... — D. Aslan, după ce a suferit decepții cu „descoperirile“­ d-sale : Marius, Pantazescu și Beeteman, se va hotărî să re­nunțe la astfel de cercetări. Sau... se va apuca iar de ci­clism ca, acum 20—25 ani, pe vremea studenției, când alerga la Paris. Nu de altceva dar să nu-l măi deziluzione­ze alții.... & D. Cr. Nicolau, după ce vă buchisi 2000 de volume cu regulamente internaționale, și pe cele din... Sanscritia, se va duce să caute un vin­ bun. N. R. — Pe care îl caută după fiecare ședință a Comi­siei sportive și — se vede treaba, nu-l găsește de fel —­ pe plac. & D. Aurel Lascu se va ruga ,i dă Doamne să mai fiu trimis șef de expediție în „Turul“ țărilor vecine că tare,i bine: pun­ te masă, scoală te masă, și plimbare, de dimineață până seară pe punga altuia... & D. Zamfiropol își va repro­șa singur . Ce naiba atâtea absențe, trebuie să înțeleg odată că s’ar cuveni să vin mai regulat la Ședințe. & D. Drugeanu, privindu-și în oglindă rubicondele-i­ferme, va constata : trebuie să fac sport efectiv, să merg pe bi­cicletă. N. R. N­ sfătuim să-și co­mande la Malaxa o bicicletă masivă și cu cauciucuri de..., oțel.. i. — Serata dansantă a „Aso­­­ciației polisportive Victoria“ , „­Asociația Polisportivă Victo­ria” din București organizează, în­ scopul măririi fondului asociației, o mare serlată de insamta din saloa­nele „Roxy", în seara de 20 ia­­nuarie 1040 Un bufet bine asortat va sta li dispoziția tuturora. O tombolă uriașă cu splendide obiecte va ammuza pe invitați. Jazzul cunoscutului Sony Nicu­­lescu va lansa ultimele șlegărși bucureștene.

Next