Universul Sport, decembrie 1941 (Anul 4, nr. 297-324)

1941-12-01 / nr. 297

IT jsOCi*!'u . r­­­acț ia și Administrația: Palatul „UNIVERSUL” str. Ermoiaas 33—2S. Telefon Centrala 3 30.16. Redacția 5. Proprietar: „Universul", S. A. Adm­.-delegat: STELIAN POPESCU înscris sub No. 167, Trib. Ilfov No. 297-­­ Anul IV , BUCUREȘTI j Luni ^Decembrie ț­­V/ ■ .72.81. f^edation toitespor Beugen dumitrescu ^•li­ Pertin I­INAM­ENTE î­ntru grupări spor­tivii? '1000 lei anual lan LEI î 6 luni LEI 3 luni LE1 A­ C'Ontian­ti’€ Iq pag. S­ arț in preajma sezonului de skt intentii frumoase, dariu­bilitati reduse Marile înfăptuiri cer sacrificii și entuziasm Pe marginea unor proecte care își aș­teaptă re­alizarea Sinaia, 29 Noembrie Sfârșitul lunei Noembrie și În­ceputul ultimei luni a anului co­incide mai totdeauna cu intensi­ficarea preocupărilor în vederea organizării activității sporturilor de iarnă. Despre ski și înfăptuirile ce in­­tențonează să se realizeze condu­cătorii sportivi ne-am propus să ce t­em astăzi. Ne-am bucurat când am auzit de frumoasele proecte anunțate de C. S. R. și de federația de specialitate dar ne întrebăm cu Îngrijorare dacă toate aceste lău­­dab­le intenții vor deveni reali­tăți și dacă nu era mai nimerit ca ținând seama de circumstanțe farurile noastre sportive să-și fi­xeze pentru această iarnă un mi­ni­mum de realizări Vom analiza programul oficial, spre a ne convinge in ce măsură este realizabil , CURSUL DE INSTRUCTORI C. S. R. a hotărât să or­gani­zeze intre 10-20 Decembrie un' curs pentru formarea de noul instruc­tor­ -' '­­deea este excelentă, dar va pu­tea da ea — astăzi — roadele care să justifice cheltuelile? Noi ne îndoim și iată de ce. Cursul de la Diham nu va putea strânge elementele de care are ne­voie C. S R. adică grupul de mi­sionari pe care să-i împrăștie în toată țara la centrele de popula­­rizare. — Corpul de instructori vechi ce vor servi ca profesori nu vor putea fi strânși, fapt care va scă­dea din valoare cursului. — Timpul este înaintat iar pre­gătirile nu sunt toate făcute. — Lipsesc înscrierile și partici­parea celor mai mulți este condi­­­­ionată de­ concedii permisii sa­u­­ detașări. Să fim înțeleși: cursul de la Di­ham rămâne ca o inițiativă ce trebue continuată căci prea a fost !.,Vidr rog sa ma scuzați,­­ dar nu profesionismul este inamicul No. 1 al footballului Amatorism? Da Profesionism? Da numai statut italian, nu... Profesionism sau amatorism ? întrebarea, dacă nu este atât de dramatică și ului­toare ca simetrica ei hamletiană, este totuși la fel de gravă pentru footballul nostru. Pen­tru ca noul lui des­tin se desbate acum sub semnul acestei întrebări încă pasionante. La primăvară, footballul românesc va fi­ amator sau profesionist ? Se pare însă că întrebarea nu-și are rostul deoarece și de data aceasta curajul va fi ab­sent, motivat desigur. Și totuși problema se cere a fi rezolvată numai prin curaj. PROFESIONISMUL E TOTUȘI DECENT Romanticii sunt îndrăgostiți de amatorismul olimpic și simpla enunțare a principiului profesio­nist îi îngrozește. Pentru acești oameni normali desigur profesionismul este imo­ral. Intr’adevăr, considerat ca produs al unei etice falsificate, el nu încape în conștiința lor de­­cât în tiparele lucrurilor blama­bile. Atitudinea lor este corectă nu­mai pentru că este sinceră. Pen­­tru că în realitate această con­cepție spre care înclină oficiali­tatea este eronată. Profesionismul este normal și decent. Pentru ce la urma urmelor nu este moral ca un om să ia bani că face sport? Era oare Leonar­do da Vinci imoral și necreștin pentru că a fost retribuit pentru Cina cea de Taină? Sau este imoral un artist de teatru când primește bani pentru jocul lui? Ca și un pictor sau artist de teatru un jucător de football este înzestrat cu talent și a învățat o teh­nică. Cu ajutorul lor el creiază în spectator o emoție es­tetică. Și această facultate de creație pe care nu o au toți oa­menii trebue răsplătită. Evident concepția aceasta își permite să considere sportul drept spectacol. Ea poate supăra pe mulți în această epocă eroică dar asta „nu face nimic“. Sportul poate fi și spectacol și acei, care isbutesc să-l ridice la acest nivel superior trebuesc plă­tiți. Lucrul acesta trebue reținut pentru că el conduce la o conclu­zie interesantă. Profesionismul trebue redus n­umai la un număr restrâns de jucători, numa la aceia în stare să ridice footballul la rangul de spectacol estetic. Ori aceștia sunt foarte puțini și nu este nevoe de nicio comisie pentru a-i determina. Se impun ei singuri, ORICE, NUMAI STATUT ITALIAN NU Decența profesionismului stabi­lită în mod vădit este mai ușor s­i de continuat discuția.­­ j Intr’un cadru atât de restrâns ! este desigur imposibil de prezen­­­­tat toate aspectele pe care le îm­­­­i­bracă problema. Adoptarea principiului amato­­­­rist sau profesionist este legată nu numai de faeton etici ci și de anumite realități sociale ne­bănuit de rezistente Este adevărat că e „păcat“ ca unii oameni (nu întotdeauna ju­­­cători) să primească bani pentru simplul fapt că știu să dea în mingie cu un singur picior și că­­ este foarte frumos ca toată lu­­­­mea să facă sport în spiritul o­­­­­­limpic. Dar aceste considerații sunt­­ trecute pe plan secundar. Pro­blema amatorismului și a profe­sionismului — când e vorba de soluționarea ei — este (vă rog să­­ mă scuzați) numai economică. Pentru că de data aceasta pro­­­­blema este pusă numai sub un­­­­ghiul teoretic — interesant și­­ el — sunt lăsate­­— deocamdată , I — la­ o parte soluțiile de ordin I I practic. Cea ce se impune și trebue sub­­­­liniat cu deosebită forță este a­­­­bandonarea nefericitului statut italian. Care este cauza princi­pală a regresului înregistrat de footballul românesc. Statutul italian a condus la o situație intolerabilă. Există în a­­ treia categorie districtuală — așa­­­dar ultima treaptă a footballului­­ nostru—contract și salarii mai­­ mari decât în divizia națională. Posibilitatea de a avea repent un salariu­­ destul de mare și în categorii mici a omorît în ju­­­­niori dorința de perfecționare, avântul de a deveni jucător ma­re, de a învăța ca să ajungă as- Tineri talentați și atâta tot, care mai aveau și foarte multe lucruri de învățat, s-au oprit mulțumiți de ei înșiși, convinși de superioritatea lor recunoscută oficial prin salariul acordat. . Iată pentru ce este o obligație puternică și nu numai morală de a restrânge profesionismul. Și această restrângere nu poate fi efectuată de­cât dacă se se­pară oficial profesionismul de a­­matorism. Orice, numai statut italian nu. Acest statut italian, inamicul nr. 1 al footballului românesc. N. Sucîtulescu Deplasarea schiorilo români la Garmisch a devenit problematică­... ""■ [UNK] [UNK] [UNK] "»»I» —....... IIII ....... MT im ........—IIi» ....­»■ [UNK]ii.....immme­n ! ""i­ Cum se știe, România a fost invitată și anul acesta la „Săp­tămâna internațională a sporturi­lor de iarnă, de la Garmisch Par­­tenkirchen. Este o cinste care i se face sportului românesc de ani de zile. Și am răspuns la a­­c­east­a prin participarea repre­zentanților noștri cei mai buni. Forurile noastre, la primirea invitației, au fost principial de acord să deplasăm selecționata națională de ski. Dar... ...Pentru că acum se pune un „dar“. Va mai pleca echipa de ski a­ României la Garmisch Partenkir­­chen ? i>in informații culese pe cale particulară reiese că sunt indicii că această depla­sare a devenit problem­acticâ. Nu cunoaștem precis cauzele, dar se pare că sunt­­ mai mult sau mai motive puțin întemeiate — de altfel cu ge­neză intr’o trecută conduce­­­re, care încearcă să stabilea­scă un principiu. Suntem și noi de acord cu a­­ceasta, dar credem că momentul și prilejul sunt prost alese Mai ales că de aici s’ar putea să se nască un motiv de discuție in sportul românesc și în activita­tea lui. Faptul cert însă este — în pre­zent — că plecarea schiorilor noș­tri la Garmiscu este problematică. Dar sunt speranțe că se va produce o revenire la realitate„ cu atât mai mult cu cât se pare că motivele sunt de natura su­biect­ivii Inițiativele particula­r O adevărată uzin de sportivi in Capital In curând, fără surse și fanfare­­ — cum se obișnuește la noi, în­­­ sport — va răsări în Capitală O­­ adevărată uzină de adevărați­­ sportivi. Și tot din inițiativă par­­­­ticulară. Este vorba de inițiativa și ac­țiunea unei destul de vechi și sportive grupări din Capita­ll: Telefon Club, a cărei existență a fost destul de agitată și plină de învățăminte. Telefon Club este proprietarul unui vast teren situat lângă lacul Herăstrău. Sunt amenajate tere­nuri de volley, basket și tennis; de asemenea secția nautică a a­­cestei grupări activează intens pe lacul Herăstrău. După cum suntem informați, conducerea Telefon Clubului 1— sportivă și adânc pătrunsă de în­semnătatea și importanța spor­tului — va construi în timpul cel mai scurt și un stadion menit nu unor manifestațiuni grandioase sau cel puțin oficiale, ci unei o­­pere inedite : formarea de jucă­tori, de sporti­vi. Și cum va înțelege Telefon Club să ducă la îndeplinire acea­­stă operă ? Tinerilor li se vor pune la dis­pziție tot ceea ce le trebuește intru a face sport și pentru a-i drăgi, vor fi invitați să sc­a­­pe de pregătirea elementelor ți foștii jucători de footbal, ternațional sau nu, dar în orice 7, îndrăgostiți de sport, de foot­­ul. In felul acesta să se ajungă la emoții de bine și temeinic pregătiți, ca asigure o reîmprospătare a drelor footballului românesc Și să recunoaștem că es inițiativă unică și minunați Dorin înfăptuirea ei și­­ îndoim că așa se va înta mai ales când cunoaștem p­litățile sportive care sunt la ducerea societății. Sunt pre­țelegători și s’au dovedit di tea­ori sprijinitori necondii ai inițiativelor frumoase. A Echipa suedeză de la Sodertejle a termini la nga­ itate cu Re Schlittschuh-Club, BERLIN, 29. — (Serviciu scru special). — Astă-seară a mur­it la Sportpalast din I­tea­matchul Inter­național key pe ghiață dintre Schlittschuh-Club și echip deză SiSdertejle. Oaspeții făcând o impr­­elență au reușit să termi­nalitate cu puternica form mană. Rezultatul a fost 1: Mâine SWertejte lufi

Next