Universul, mai 1885 (Anul 2, nr. 206-209)
1885-05-01 / nr. 206
ANUL IT. No-306. I3ST rrojujTJi*. ipfeR-A. MEROFRI. 1 MA ITT 18855 ABONAMENTE: Pe an. In tota România lei 18. 6 luni: „ „ „ 9. — 1 lună. . . „ 1.50 — Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. Inserțiuni și reclama 2 lei linia Anunciurî pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. A apărut No. 1 din TESAURUL FAMILIEI“ (Pentru un an lei, 3—Pentru 6 luni 1,75.] Se vinde la tote elhiomenurile cu 15 l>îxin numerul In provincie se trimite gratis și franco numere de probă la ori ce personă ce ne va cere (a se vedea pe pag. III sumarul și premiile la cei abonați) Bucuresci, 10 Aprilie 1885. Licențele, patentele In organizarea statului nostru, ca în tote organiz firile făcute în grabă, fără studiu serios, absurditățile, contrazicerile și nedreptățile se repetă la fie care pas. Cea mai bună disposiție e nimicită d’o a doua . In general, aprope am putea zice că totalul legilor nóstre sunt contrarii Constituțiunei. Cel mai clasic exemplu despre acesta stare de lucruri ni-1 dă nenorocitul art. 13 din Constituțiune, care garanteză libertatea individuală. Și trebue să notați bine, că precum cuvântul era la început, așa și libertatea individuală e începutul, temelia organizării nóstre, că totul se rezima pe acest principiu. Licențele și patentele sunt o ilustrație mai mult a zăpăcitei nostre organizări neguțătorii și industriașii sunt fără îndoială omeni liberi, așa spune Constituțiunea. Cu tote acestea, licențele și patentele ’1 pune într’o situațiune de minori; pentru a avea dreptul să muncescá, li se cere să plătască deosebit. Fără să insistăm, înțelege oricine că aceste impozite contrazic principiul libertății înscris în Constituțiune; ele mai contrazic însă și un alt principiu fundamental, acela al egalității. In adevăr, dacă se cere neguțătorilor și industriașilor să plătescă dreptul d’a munci, de ce nu se cere același lucru agricultorilor ? Impositul funciar de astăzi — să se ție semn de acesta — nu semănă întru nimic patentelor. Așadar, stă nișce imposite absurde în contrazicere cu Constituțiunea, nedrepte , pentru ce se mențin ? De ce nu se desființază ? plămăceluri crude. De pildă în Sardinia un tânăr nu pate face curte unei fete până ca nu va fi cerut voie de la părinții ei. Călcarea acestui obiceiu face să se nască uneori ori între 20 de familii, care sfirșesc prin a se măcelări. Din pricina acesta existau de mai mulți ani vrăjmașii între familiile comunei Sedini. Pentru a restabili pacea se amestecară maiorul de jandarmi contele Spada, epis aprope de comună. Acolo se întâlniră bărbații — vreo șase sute — ai familiilor vrășmașe, și ’și schimbară noi explicări. Episcopul pronunță căteva cuvinte de circ distanță, povățuind concordia și înfrânrea. Apoi urmă îmbrățișarea—după obiceiu. Fu o scenă forte mișcătore. Spectatorii erau cam vreo trei mii. După acesta ceremonie trebuia să urmeze o alta, împăciuirea unor familii din : Cu trenurile de ieri diminață au sosit o mulțime sera și de azi o mulțime de deputați la Roma. Se prevede că mâineseră vor veni la vot nisce moțiuni cu vreo 400 de deputați. Se crede că dl. Mancini va face desclarații în privința unei vaste programe coloniale legată cu interesele nóstre în Mediterana. In modul acesta d. Mancini speră să-și capete majoritatea. Totuși domnește încă o mare nesiguranță asupra situațiunei. După probabilitățile cele mai mari va fi o majoritate slabă care nu va putea scăpa pe d. Mancini a cărui ieșire din cabinet se socotește mai mult decât probabilă. D. Depretis va declara că tot cabinetul e solidar cu d. Mancini, chiar dacă acesta ar rămâne în cabinet, nemulțumirea în contra lui se va arăta cu votarea secretă a bugetului ministerului de externe. D. Carioli, dacă nu va fi satisfăcut de răspunsurile lui Mancini în interpelarea sa asupra politicei coloniale, ceea ce e probabil, va presenta o moțiune de neîncredere la discutarea căreia va lua parte Extrema Stângă. Ministrul Magliari e pus pe gânduri de exportarea anuului și a invitat pe d nn Ellena să studieze căușele în piețele principale ale Europei. S-a mai dat apoi și o misiune financiară către principalele bănci streine. D. Ellena se va duce la Paris la conferința monetară ca delegat italian. In curand se vor chema sub arme, pentru o lună, militarii cu concediu nelimitat, din prima categorie a clasei 1858. Cei înscriși pentru miliția specială a Sardiniei vor fi excluși dintr’acastă chemare. Soldații de cavalerie și artilerie și a doua categorie din clasa 1864, vor fi chemați sub arme pentru două luni. Militarii din clasele mai vechi, cari se găsesc în Africa, vor fi trimiși în concediu nelimitat firesce. * S’a iscălit decretul care institue reserva navală ; s’au iscălit asemenea și decretele pentru numirile personalului sanitar dependent de ministerele de résboiu și de marină. * Se crede sigură scăderea scontului în Italia. * S’a ordonat în Veneția construirea a două noul adiso; mașinele vor fi comandate într’un stabiliment italian. * Azi cardinalul Jacobini a invitat la un banchet pe toți episcopii irlandezi. * Din Londra se depeseZá că nemulțumirea crește din ce în ce în cercurile conservator* pentru rechemarea lui Luni.* DIN ROMA (i Corespondența „Universului)“ 25 Aprilie. In Sardinia când un individ insultă o familie se nasce o ură nu numai între el și acea familie, dar între tote rudele lui și ale familiei insultate. Acesta ură e așa de mare încăt uneori aduce numeróse familii armate pe teren unde se întâmc opul monsignorele Campus, domnii Anton Ludovic Madan, Giurico Talu, Ioan Rugiu, Franchini, Rivano, advocatul Pirillo și mulți alții. Silințele lor fură coronate cu succes, și Duminecă se putură încheia solemn păcile. Din Sassari se duseră la Sedini prefectul, deputații provinciei, și mulți alți funcționari ; de prin comunele vecine se duseră asemenea mulți primari. Ceremonia avu loc într’o vale frumosă, comuna Bulzi, dar din cauza lipsei unuia din cei mai interesați, ea fu amânată pentru 28 curent. Prefectul dete un banchet somptuos autorităților eclesiastice, representațiunilor și împăciuitorilor. Domnul Arata, prefectul, dete primarului 350 lei, pentru a se împărți săracilor, trimiși de ministerul de interne împreună cu alți 150, cari trebuesc împărțiți săracilor din Bulzi, după ce se vor împăcai familiile de acolo.