Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-01 / nr. 307

ANUL n. No—307­5 S­ A.1.TI Z3ST TO­RJIVA. .?.É!Se*A..—Un num­ar vech­iü 10 bani. DUMINECA, 1 SEPTEMBRE 1885. j Apare in tote bilele de lucru la 7 ore dimineta. Inser­tiuni reclame 2 lei si,l­a­ Pe an. In tota Romania lei 18.—­­ ’ ____________ ’ | Anunciuri pe pagina 4­ a 60 bani linia. 6 luni . „ „ „ 9— J REDACȚIA ȘÎ ADMINISTRAȚIA: j Scrisori nefrancate se refnsa. 3 luni. „ * „ 4.50 j CALEA DOROBANȚILOR, n». S. BUCURESCI. j Articole nepublicate nu se ínapoéza. HUIT“ Citiți pe pag. 4-a premiile escep­­ționale ce acordăm la abonații ziarelor „Universul“ și „Tesaurul Familiei­“ Pentru cititorii noștriț­i Pitești ) . Anunțăm că altarul în Pitești se vinde strada Șerban-Vodă No. 110, vis a-vis de biserica Sf. Nicolae, alături cu hotelul Dacia. Bucuresci, 31 August 1885. Otrăvirea poporațiilor Gălățenii se plâng de faptul că nu s’a făcut un biuroîi de analiză chimică și la vama de la Galați, cum s’a făcut la Iași, la Bucuresci, la Craiova, etc. Locuitorii primului port din țară se miră și mai mult de acestă escludere, când văd cifra importului în orașul Craiova, care e neasemănat mai mică de­cât în portul lor. Plângerea gălățenilor e drepta. La instalarea biurourilor de analiză chi­mică, trebuia să se fie sema mai mult și numai de cifra produselor importate ana­lizabile. Ei bine, statistica dovedesce că Galații e pritul acela care, în acest caz, trebuia să aibă un mai mare și mai bun biurou de analiză chimică. Unul din păcatele nostru e și pripa. Ne grăbim prea mult, o dată ce ne-am hotărît a lua o mesură, a face o reformă —de­și nu ne hotărîm tocmai ușor. Nu se pute acuza de greșala pe care o pomenirăm mai sus nimeni personal , dar se pote acuza un întreg minister și, cu titularul șef, cu secretarul seu gene­ral, cu șefii de biurou, cu toți. Căci fi­resc era, în alegerea localităților pentru instalarea acestor biurouri, să se fie se­ma de ceea ce se urmărea, de ceea ce se cerceta, de cifra importului materiilor a­­nalizabile. Urmând cu acesta reformă, în adevăr înțeleptă, credem că n’ar fi rău ca să se înființeze și câte­va biurouri de analiză ambulante, care să merga din sat în sat, să analizeze rachiul și vinul cârciumaru­­lui, și să ’1 oprească, prin aspre pedepse, de-a otrăvi poporații întregi. Punerea în aplicare a acestei reforme n’ar cere mari cheltueli și ar produce un neprețuit bine; de aceea supunem guver­nului ideea nostrá, parte a Spaniei, de­ore­ce guvernul din Madrid a invitat pe ministrul german să fie gata a’și cere pașaportele. De altminteri, de­și reprimate, desor­­dinele din Madrid contra negațiunei ger­mane nu au lăsat indiferent pe guvernul de aici. E că ne deci duși de la liniștea unei păci false, la tote emoțiunile unui pericdl de resboiu. Totuși mie nu’mi vine să cre$ încă în resboiu. Și nu atât pentru că resboiul mi se pare material forte greu, dar pentru că, politic, el ar constitui o erore gravă din partea puterei ce până acum a do­vedit o înțelepciune incomparabilă, feri­cită, în modul seu d’a se conduce în ro­mâna a doua, s’ar sfîrși, nu numai pen­tru supremația, dar și pentru siguranța ei în Europa, și ea ar fi obligată spre a se ridica din nou să provoce un res­bel continental fără motiv și deci ingrat, și, probabil, fără aliați. Dar, chiar admițând că Germania va eși biruitare dintr’un resbel naval cu Spania, și considerând cașul acesta ca cel mai probabil, ce folos ar avea ea ? Nici unul, nici material nici moral. Posesiunea Carolinelor nu ar face de­sigur cât riscul și cheltuelile răsboiului ; și cât despre cele­l­alte colonii spaniole, de­sigur că ele vor s­i să resiste unei năvăliri. Moralmente, paguba ar fi cu mult mai Național Zeitung observă că, în alte o­­cazii, multe chestii între Germania, En­­gliteza și Francia, privitore la titluri de proprietate, au fost resolvate pacific. ț Ziarul berlinez caută apoi a lua de­monstrațiilor spaniole o­are­care parte din gravitatea lor adăugând : „Dacă Spania vrea să intimideze pe Germania cu manifestări zgomotase pe uliți și cu insulte publicate de țliare, a­­vem motiv să presupunem că cabinetul spaniol vrea să ascundă defectele admi­nistrației sale interne și să prelungescă e­­xistența sa precară și că, pe d’asupra, in­fluențele franceze au în afacerea asta un mare rol, spre a despărți pe Spania de Germania, înaintea catastrofei ce se va întâmpla în curând în Maroc.“ Norddeutsche Allgemeine Zeitung țl­ce că evenimentele de alaltăieri din Madrid nu se pate să nu producă o­are­care em­oți­­une în spiritele cititorilor germani. Adaugă că aceste evenimente nu se pot judeca de la prima dată. Sunt în viața poparelor momente în care și un guvern energic, ca cel pru­sian de pildă, n’ar putea împiedica unele excese." Ancheta va demonstra de ce soiü a­­fost demonstranții și de la ce impulsie s’au inspirat spre a provoca ostilități intre Germania și Spania. Alte ziare acasă pe guvernul spaniol că se lasă a fi tîrît de plebe și de de­­magogi. Germanicus. DIN BERLIN {Corespondența „U­ni­ver­su­lu­i‘­ 26 August RESBOILL ? Faptele slile­ nu pot fi mai grave ; ele echivalază cu o declarare de răsboiu­ din rațiile internaționale. Cum are și pentru ce—numai de nu vom presupune că și-a perdut mintea—Bis­­mark s’ar expune la riscul d’a distruge într’un moment, numai cu scop forte mic, fructul a cinci­spre­zece ani de o poli­tică ce va rămânea ca una din minunele secolului nostru ? Și e evident că Germania ar fi într’a­­cesta primejdie, ducând lucrurile la ex­trem. Și să admitem resboiul. El va fi firesce fericit ori pentru Germania ori pentru Spania. Să considerăm și cazul acesta—că ar fi desastros adică pentru Germania—ceea ce nu e imposibil. Bătută de o putere de mare, Germania într’adevĕr, ar stârni uri și antipatii, ar face prieteniile mult mai temetare, mult mai grele alianțele , pen­tru că lupta cu un stat mai mic mult de­cât densa ar semana a o încălcare ; pen­tru că în fine acest resbel ar fi condu­­sia neașteptată a unor relații prietenesc­ intime. Și de aceea eu unul nu cred încă în resboi. Populația și presa din Germania con­tinuă a se menține într’o­are­care re­­servă. Câte o ironie ori câte o luare în rîs către spanioli e tot ce și-au permis fiarele. In general limbajul fiarelor oficiase e forte conciliant. Optice diai țară Curățenia orașelor.—De vre-o câte­va­­ zile, scrie „Romanu“, vedem pornită o mare activitate în interesul igienei și a salubrităței publice. D. polițaiu în persană și mai mulți agenți administrativi, inspec­­tază cu luare aminte ogrăzile particulare, din care inspecție a resultat un însemnat număr de contravențiuni înnaintate d-lui jude de ocol. Fiind că autoritățile nóstre sunt puse pe acestă cale salutarie, ar fi bine se ia din timp măsuri pentru curățirea și as­tuparea diferitelor bălți de prin str­adele laterale și, în special, ne permitem a a­­trage atențiunea deosebită asupra bălților stagnante din strada din dosul stradei mari capătul despre hotelul Petersburg, pe unde s’a îmbuibat un miros forte greu și periculos sănătățea. —o— De la Brusturasa.—Din ancheta fă­cută la Brusturasa, județul Bacău, rezultă că n’au­ fost turburări în adevăratul în­țeles al cuvântului, scrie „Adevĕrul“. Ță­ranii, vostindu-se esploatați de evrei în așa mod că nu câștigau cu carul cu boi de­cât 80 bani pe zi, au poftit pe aren­dașul Grüm­berg să plece de la ei cu toți evrei pe cari -l adusese. Grümberg ne­voind să urmeze poftirei țăranilor, a­­ceștia au încărcat tot ca­ abalăcul și pe Grümberg cu toți evrei în care și i-au dus la Moinești, fără să le facă vreun reu. Lucrurile par a se fi aranjat de­o­cam­dată prin concesiuni din partea arenda­șului. —x—

Next