Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-26 / nr. 329
ANULUI. No—3285 B.A.XITX ULT'X’O-A.'X’.ik. TEKA. -Un immer weehinl 10 bani. JOUI, 26 SEPTEMBRE 1885, abonamente: " Apare în tot0 filele de lucru la 7 ore dimineta, j nsei,timn!și r,clam 2 ullT. Pe an: In România leî 18- —------- ’ | Anunemn pe pagina 4 a 60 bani lima. 6 luni . „ „ 9.— REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: i Scrsori neflancate se refusa. 3 luni. „ „ „ 4,50 J CALEA DOROBANȚILOR. N., S. BUCURESCI. 1j Articole nepublicate nu se înapoeză. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu următorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fiecare lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 „ 2 luni „ 3. noi „ 4.50 „ 6 * » 9. JE* JEfc EM II Toți abonații pentru un an primim ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un slet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se aboneza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 frumose povestiri în valore de 1 leu. NB. Domnii abonați anuali și semestriali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în ții ar aaș- citiți MI- Oricine ne va procura abonamente pe suma complexivă de 30 franci la biarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 25 Septembre 19&5. Reforma comunală Se pare că guvernul se preocupă de reorganizarea comunelor. Mulțumiți de acesta apucătură, ne credem datori să reamintim ce am spus altă dată în acesta cestiune. Două mai cu semă sunt relele organisărei nóstre comunale: unul resultă din modul cum e împrăștiată poporațiunea pe suprafața teritoriului, al doilea din legi și aplicarea lor. Se scie că poporațiunea e forte rea împărțită , efect fatal al stărei de lucruri care a dăinuit până la 1864. Din acesta cauză satele sunt prea mici, prea depărtate unele de altele, ceea ce dă, ca efect în al doilea loc, anemia în finanța și imposibilitatea de a face o bună administrație în sensul deplin și modern al cuvântului. • Cel alt zen se esprimă astfel : După organisarea actuală, se ia prea mult de la comune, așa că nu mai au cu ce să susție sarcinele legale. Dacă în adever guvernul vrea să facă reforme să nu pot da din vedere aceste două puncte ale cestiunei și să remedieze la densele. Leacul, după noi, există. Satele se pot rectifica și se pute provoca imigrațiunea elementelor române din alte state. Cestiunea financiară asemenea se póte resolva ușor facându-se o mai drepta împărțire a sarcinelor și a veniturilor. Cugete guvernului, mai ales, cere de la toți prefecții și de la tote consiliele județene să-I comunice vederile lor. Nu se pate să nu ajungem astfel la o organisare bună, reunirea ce se pare că domnesce între diferitele State ce au iscălit tractatul din Berlin. In privința încurcăturilor ce ar putea creea Serbia, se speră că vor fi înlăturate, cedându-i-se partea teritoriului Bulgariei până la Dunăre d’asupra Vidinului. Asemenea propunere ar fi și fost deja făcută de Austria, dar aplicarea ei depinde exclusiv de primirea ci va întâmpina în Bulgaria, unde probabil nu va fi tocmai plăcută. Intrucât privește pe Grecia, ea se înarmeza necontenit și populațiile sale arată cel mai aprins entusiasm răsboinic. Daily Telegraph fce că se fac negoie întîmplă o bătălie în care amândouă părțile suferiră pierderi mari. Vessel pașa fu silit să se retragă , dar pe drumul Prizrend fu atacat din nou și scăpă prin sosirea a patru batalione ce ceruse în grabă. Depeșile asigură că nu e nici o relație între acest fapt și rescula din Rumelia. — Se anunță că o nouă convorbire a lui Gier», care vine din Copenhaga, cu Bismack va avea loc la Friedrichsruhe. * Piavele laudă pe țar pentru că a refuzat să primescă deputăția bulgărescă trimisă la Copenhaga. * Deorece papa a primit să decidă în chestia insulelor Caroline, acesta însemnă că el are încă o putere și nu e prisonierul regelui Italiei precum o afirma. Insă a cam supărat pe lume vestea că Leon XIII a însărcinat pe cardinalii polonezi Ledowiwsky și Czacky ca să facă raportul asupra acestei chestiuni. * A pricinuit oarecare surprindere scirea sosită din Coblența, că, din inițiativa unor persane înalte, guvernatorul Coblenței a fost însărcinat să pue a se restaura monumentul înălțat generalului frances Marceau pe malul stâng al Moselei. Inscripția franceză va fi înlocuită de una germană. Din Londra se depeșază că reuniunrea ambasadorilor e privită ca preludiul conferinței representanților puterilor, care, în maximă, sunt pentru unirea celor două Bulgarii. Ele cer ca administrația Bulgariei proprii să fie separată de a Rumeliei orientale. Battemberg va remâne prinț al Bulgariei și va lua funcția de guvernator al Rumeliei. Times primeste din Moscova urmatarea depeșă : Gazeta de Moscova acasă pe Englitera că ar fi fapt uitarea principală a insurecțiunei rumeliote. Germanicul DIN BERLIN (Corespondența particulară a „ Universului1,120 Septembre. Situația din Balcani care, în urma stabilirei unei conferințe—ce va ține mâine sau poimâine la Constandinopole primele sale ședințe—părea că se mai îmbunătățise mult, acum se tulbură din nou din causa menținere ce iau Serbia și Grecia și a pieri între Atena și comitetele macedonene spre a combina o acțiune comună. Cu tote acestea, țiarele oficiase de aici spun că sarcina conferinței va fi cam complicată dar nu neresolvabilă. țiar ele de aici dau risce amănunte asupra conflictelor întîmplate între trupele albanese și cele turcesce. Capii diferitelor triburi din Albania superior avuseseră în timpul din urmă nisce conferințe cu scop de a forma o ligă în potriva innovațiilor guvernului. Vessel pa?a, numit guvernator al Albaniei, hotari să disolve acastă ligă, și la 29 August, ajungând la Diakov cu patru batalione, arestă pe Suleiman Varci și pe alți capi. Populația exasperată atacă trupele. í§Spice fi ti țară O alegere.—Alaltăieri s’au întrunit în localul scalei No. 1 de băeți a Statului, în Galați, membrii societăței funcționarilor din acel oraș spre a alege noul lor consiliu de administrațiune. Resultatul acestei alegeri este următorul: Președinte s’a ales de casier general Cepraga cu 21 voturi din 25 votanți. Controlor: d-l dr. Vițu. Membri: d-nul Costachi Culoglu, casierul primăriei și Sterea Bujeniță, șef de biurou la oficiul stărei civile. —o— O marte prematură. — Sâmbătă la ameza a încetat din viață în Iași d. C. P. Scheletti, distins cetățen din Galați, membru în consiliul acelui județ. Exprimăm totă durerea nostră pentru perderea unui tîner în fiarea vieței. — o —