Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)

1885-09-28 / nr. 331

ANUL II. No—330 5 ZB^ZH-TX ajT-ro-AJT-A. q?~ELA..—Un immer vechiü 10 bani. SAMBATA, 28 SEPTEMBRE 1885. abonamente: 1 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimine­ta S I..w»u>r ?i 1#el*“e 2 UI h­aU­Pa am. In toti Romania lei II.— ____________ ’ j Anunemri pe pagina 4-a 60 bani linia. 1íluní: „ „ 9— I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: i Serisorí nefraneate se refnsä. 3 luni: „ » <1­4.50 I CALEA DOROBANȚILOR. N». 8. BUCURESCI. l­ Articole nepublicate nu se Ínapeaza. ”Birââââi Brâi­i­ăâ iSiâiu^ r .rr.: "r­i—Via „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu următorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fie­care lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 „ 2 luni „ 3. „ S „ „ 4.50 ” 6­i­n 9-1>­n­n 18. PREMII Toți abonații pentru un an primsc ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se abonfiză pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilus­trate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 fru­móse povestiri în valore de 1 leu, NB. Domnii abonați anuali și semes­triali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în țjiar. rile ramuri ale administrațiunii publice, justiția, administrația propriu z isă, finan­ced, instrucțiunea publică aștepta reforme adânci. Parlamentul va avea deci mult de lu­cru. In primul loc, el va fi silit să se o­cupe cu reforma administrațiunei, a cărei necesitate e imperiasa. Represintanții n’afi de­cât să se prepare ; ei sunt acum prin județele lor, în mijlocul alegătorilor, pu­țină ostenela și vor putea veni cu un ma­terial îndestulător. Vine apoi reforma magistraturei, pre­gătită cu multă grijă de actualul minis­tru respectiv. Cor o lungă convorbire cu Depretis, pre­ședintele Consiliului de miniștrii, s’a dus numai de­cât să ’și presinte oma­­gele Majestăței Sale. Sora, Memabrea prân­zi cu Regele, cu care avu o lungă con­vor­bire. Fără să am pretenția d’a determina su­biectul convorbirei, pot cu tóte astea să­ ne asigur că ea a avut o­are­care impor­tanță în circumstanțele excepționale pre­zente. Putem să ne veselim că regele se află acum înconjurat de credincioși­­i de inteligenți consilieri și că patriotismul și ințelepciunea regelui Umbert are și sprijinul experienței unui diplomat ca Me­nabrea. Lipsa ministrului de externe.­—Dar «r citiți -m mUg*“ Ori­cine ne va procura abona­mente pe suma complexivă de 30 franci la z­iarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 27 Septembre 1885. Viitorea sesiune Nu mai póte trece multă vreme până să se convoce Camerele ; situațiunea din afară e gravă și ne intereseza direct de astă dată ; e și dator guvernul, conform tradițiunilor constituționale, e și în folosul lui, să convoce parlamentul. E drept dar să ne ocupăm puțin și de cestiunile ce se impun la ordinea­­ jilor în viitorea sesiune. Fără îndoială, primele ziile vor fi con­sacrate cestiunei bulgare și interpelărilor ce vor curge asupra mai multor altor ces­­tiuni. Furtuna va trece însă, ca tóte fur­­­tunele, și parlamentul trebue să se gân­­descă la munca seriosă ce -i impune si­tuațiunea internă a țerei. Nepărtinitori cum tot­dea­una am cău­tat să fim, nu tăgăduim că guvernul ac­tual a făcut mult pentru comerciü, pentru industrie, pentru agricultură ; trebue să mărturisim însă că în ce priveșce ma­sn al treilea loc, cade reforma comu­nală. Aci greutatea e mult mai mare și cerem cu insistență mandatorilor cereî să se ocupe serios de acesta cestiune. Atât ar fi d’ajuns; nu pretindem impo­sibilul de la nimeni. Mai puțin însă dacă s’ar lucra, ar fi o crimă către națiune, căci e mult de făcut și timpul grăbesce. DIN ROMA (Corespondența particulară a „ Universului”) 20 Septembre Menabrea la Curte.­Ilustrul general Menabrea, ambasadorul Italiei la Paris, înturnânduse de la Stradella, unde a a­totuși, consimțind că interesele nóstre nu pot fi încredințate în nișce mâini mai bu­ne, nu e constituțional ca răspunderea directă a unor acte grave și a unor de­liberații importante de politică externă să emane de a dreptul de la Corona. Boia președintelui Consiliului și lipsa unui ministru de externe răpesc pe suve­ran de la funcțiunile sale de înalt inspi­rator și moderator spre a -l face să ia rolul miniștrilor absenți ceea ce nu pote dura mult fără a păgubi chiar prestigiul autorităței suverane. Depărtarea ambasadorilor noștri de re­ședința lor nu e tocmai avantajosă când trebue să fie la fie­ce moment informați de ceea ce se petrece, de ceea ce se face și se pregătesce în Cancelarii și la Curți. Și aceste inconveniente regele le ob­servă, ba chiar le-a și prevăzut când de­clară lui Depretis că trebuia neapărat să se numescă un ministru de externe. Visita prințului imperial al Germa­niei dă loc la multe comentarii. Este sta­bilită însă mai înainte de a se nasce com­plicările actuale. Acesta nu face însă că fără a avea un caracter cu totul politic, schimbul vederilor personale intre ambe­le personaje regale să aibă o­are­care valore și o importantă pe care e cu ne­putință să n’o cunoscem. Ce va face Italia Nisce­lîi are o­­bicinuite cu palavrele, vorbesc deja de întreprinderi maritime, de ocuparea Tri­polului et similia. Se pot spune că până acum nu s’a de­cis nimic și că deliberațiile se vor lua pó­te la Monza când va fi de față noul mi­nistru de externe și cu intervenirea re­­portaorizaniilor noștri la Londra, Paris și Berlin.­­ Insă de un lucru puteți fi sigur, și anume că politica mâinilor curate a că­­zut în discredit și că dacă chestia Orien­tului va da avantaje teritoriale și de in­fluență prietenilor și aliaților noștri, noi nu vom sta cu mâinile în sîn privind îm­părțirea plăcintei, ci vom lua și noi parte la banchet. Contele Corti.~In privința reunirea de la Constantinopole, contele Corti, ambasado­rul nostru într’acea capitală, a primit de la guvern instrucția corespunzătare celor date ambasadorilor Germaniei și Aus­triei. Holera la Palermo. — Epidemia se micșorază în oraș, dar cresce în maha­­­­lale, mai ales la Brancaecio și Bocca di­­ Falco.­­ Populația acestei mahalale a fugit la țară. Pe dată au alergat acolo autoritățile , medicii și excadrele de voluntari. S’a­u stabilit un birou sanitar și o bucătărie­­ economică. O altă bucătărie economică a fost sta­bilită la Brancaecio. Uvrierii din Palermo, flămânzi, umblă pe strade cerând de pomană. Miseria e mare. Sunt necesare ajutore imediate. Cursul legal al monedelor de aur și de argint al statelor napolitane și ponti­ficale va înceta la 4 octombre. De la 6 octombre până la 19 decem­bre se vor schimba acele monede la tre­­zoreriile județene, încercare de sinucidere.—O biată fată de 17 ani, Angelina Speranzini, fiind­­ părăsită de amantul ei, încercă ieri să se otravese­. Ea fu scăpată. Arestare.—S’a arestat servitorea co­mandorului Bodio, pe când umbla pe pia­ța Navona, îmbrăcată bărbătesce. Nu se scie pricina acestei stravestiri. Ultima oră Opinione z­ice că generalul Robilant a declarat regelui și lui Depretis încă de la 15 ale lunei curente că e gata să pri­­mească portofoliul afacerilor streine și că un prieten observându-l că situația era gravă, el răspunse : „Dacă n’ar fi ast­fel aș fi refuzat.“ * Ministrul Genala s’a întors la Roma.

Next