Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-28 / nr. 331
ANUL II. No—330 5 ZB^ZH-TX ajT-ro-AJT-A. q?~ELA..—Un immer vechiü 10 bani. SAMBATA, 28 SEPTEMBRE 1885. abonamente: 1 Apare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta S I..w»u>r ?i 1#el*“e 2 UI haUPa am. In toti Romania lei II.— ____________ ’ j Anunemri pe pagina 4-a 60 bani linia. 1íluní: „ „ 9— I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: i Serisorí nefraneate se refnsä. 3 luni: „ » <14.50 I CALEA DOROBANȚILOR. N». 8. BUCURESCI. l Articole nepublicate nu se Ínapeaza. ”Birââââi Brâiiăâ iSiâiu^ r .rr.: "ri—Via „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu următorele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fiecare lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 „ 2 luni „ 3. „ S „ „ 4.50 ” 6in 9-1>nn 18. PREMII Toți abonații pentru un an primsc ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cei ce se abonfiză pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 frumóse povestiri în valore de 1 leu, NB. Domnii abonați anuali și semestriali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cei pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în țjiar. rile ramuri ale administrațiunii publice, justiția, administrația propriu z isă, financed, instrucțiunea publică aștepta reforme adânci. Parlamentul va avea deci mult de lucru. In primul loc, el va fi silit să se ocupe cu reforma administrațiunei, a cărei necesitate e imperiasa. Represintanții n’afi decât să se prepare ; ei sunt acum prin județele lor, în mijlocul alegătorilor, puțină ostenela și vor putea veni cu un material îndestulător. Vine apoi reforma magistraturei, pregătită cu multă grijă de actualul ministru respectiv. Cor o lungă convorbire cu Depretis, președintele Consiliului de miniștrii, s’a dus numai decât să ’și presinte omagele Majestăței Sale. Sora, Memabrea prânzi cu Regele, cu care avu o lungă convorbire. Fără să am pretenția d’a determina subiectul convorbirei, pot cu tóte astea să ne asigur că ea a avut oarecare importanță în circumstanțele excepționale prezente. Putem să ne veselim că regele se află acum înconjurat de credincioșii de inteligenți consilieri și că patriotismul și ințelepciunea regelui Umbert are și sprijinul experienței unui diplomat ca Menabrea. Lipsa ministrului de externe.—Dar «r citiți -m mUg*“ Oricine ne va procura abonamente pe suma complexivă de 30 franci la ziarul „Universul“ va primi ca premiu 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 27 Septembre 1885. Viitorea sesiune Nu mai póte trece multă vreme până să se convoce Camerele ; situațiunea din afară e gravă și ne intereseza direct de astă dată ; e și dator guvernul, conform tradițiunilor constituționale, e și în folosul lui, să convoce parlamentul. E drept dar să ne ocupăm puțin și de cestiunile ce se impun la ordinea jilor în viitorea sesiune. Fără îndoială, primele ziile vor fi consacrate cestiunei bulgare și interpelărilor ce vor curge asupra mai multor altor cestiuni. Furtuna va trece însă, ca tóte furtunele, și parlamentul trebue să se gândescă la munca seriosă ce -i impune situațiunea internă a țerei. Nepărtinitori cum totdeauna am căutat să fim, nu tăgăduim că guvernul actual a făcut mult pentru comerciü, pentru industrie, pentru agricultură ; trebue să mărturisim însă că în ce priveșce masn al treilea loc, cade reforma comunală. Aci greutatea e mult mai mare și cerem cu insistență mandatorilor cereî să se ocupe serios de acesta cestiune. Atât ar fi d’ajuns; nu pretindem imposibilul de la nimeni. Mai puțin însă dacă s’ar lucra, ar fi o crimă către națiune, căci e mult de făcut și timpul grăbesce. DIN ROMA (Corespondența particulară a „ Universului”) 20 Septembre Menabrea la Curte.Ilustrul general Menabrea, ambasadorul Italiei la Paris, înturnânduse de la Stradella, unde a atotuși, consimțind că interesele nóstre nu pot fi încredințate în nișce mâini mai bune, nu e constituțional ca răspunderea directă a unor acte grave și a unor deliberații importante de politică externă să emane de a dreptul de la Corona. Boia președintelui Consiliului și lipsa unui ministru de externe răpesc pe suveran de la funcțiunile sale de înalt inspirator și moderator spre a -l face să ia rolul miniștrilor absenți ceea ce nu pote dura mult fără a păgubi chiar prestigiul autorităței suverane. Depărtarea ambasadorilor noștri de reședința lor nu e tocmai avantajosă când trebue să fie la fiece moment informați de ceea ce se petrece, de ceea ce se face și se pregătesce în Cancelarii și la Curți. Și aceste inconveniente regele le observă, ba chiar le-a și prevăzut când declară lui Depretis că trebuia neapărat să se numescă un ministru de externe. Visita prințului imperial al Germaniei dă loc la multe comentarii. Este stabilită însă mai înainte de a se nasce complicările actuale. Acesta nu face însă că fără a avea un caracter cu totul politic, schimbul vederilor personale intre ambele personaje regale să aibă oarecare valore și o importantă pe care e cu neputință să n’o cunoscem. Ce va face Italia Niscelîi are obicinuite cu palavrele, vorbesc deja de întreprinderi maritime, de ocuparea Tripolului et similia. Se pot spune că până acum nu s’a decis nimic și că deliberațiile se vor lua póte la Monza când va fi de față noul ministru de externe și cu intervenirea reportaorizaniilor noștri la Londra, Paris și Berlin. Insă de un lucru puteți fi sigur, și anume că politica mâinilor curate a căzut în discredit și că dacă chestia Orientului va da avantaje teritoriale și de influență prietenilor și aliaților noștri, noi nu vom sta cu mâinile în sîn privind împărțirea plăcintei, ci vom lua și noi parte la banchet. Contele Corti.~In privința reunirea de la Constantinopole, contele Corti, ambasadorul nostru într’acea capitală, a primit de la guvern instrucția corespunzătare celor date ambasadorilor Germaniei și Austriei. Holera la Palermo. — Epidemia se micșorază în oraș, dar cresce în mahalale, mai ales la Brancaecio și Bocca di Falco. Populația acestei mahalale a fugit la țară. Pe dată au alergat acolo autoritățile , medicii și excadrele de voluntari. S’au stabilit un birou sanitar și o bucătărie economică. O altă bucătărie economică a fost stabilită la Brancaecio. Uvrierii din Palermo, flămânzi, umblă pe strade cerând de pomană. Miseria e mare. Sunt necesare ajutore imediate. Cursul legal al monedelor de aur și de argint al statelor napolitane și pontificale va înceta la 4 octombre. De la 6 octombre până la 19 decembre se vor schimba acele monede la trezoreriile județene, încercare de sinucidere.—O biată fată de 17 ani, Angelina Speranzini, fiind părăsită de amantul ei, încercă ieri să se otravese. Ea fu scăpată. Arestare.—S’a arestat servitorea comandorului Bodio, pe când umbla pe piața Navona, îmbrăcată bărbătesce. Nu se scie pricina acestei stravestiri. Ultima oră Opinione zice că generalul Robilant a declarat regelui și lui Depretis încă de la 15 ale lunei curente că e gata să primească portofoliul afacerilor streine și că un prieten observându-l că situația era gravă, el răspunse : „Dacă n’ar fi astfel aș fi refuzat.“ * Ministrul Genala s’a întors la Roma.