Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-19 / nr. 323
S BANI ÍO.T rrOj&JX1^. 'T'iÉlKLíík.—Un numer vochiü 10 bani. ANUL IT. No.322"JOTJI, 19 SEPTEMBRE 1885. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. O. BUCURESCI. Ii ABONAMENTE: Pe an. In toti România leî 18.— 6 luni : „ „n 9— 3 luni: „ „ 150 Apare în tóte dilele de lucru la 7 ore dimineța. Inserția n ți reclame 2 lei linia. Anuneiuri pe pagina 4 a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoeză. „UNIVERSUL“ Deschide abonamente cu urmatórele premii extraordinare Abonamentele încep la 15 și la 1 din fiecare lună. Pentru 1 lună Lei 1.50 « 2 luni „ 3. » 6 „ « 4.50 » 6 » n 9» 12 « 13. PREMII Toți abonații pentru un an primib ca premiu 2 bilete de la Loteria Ateneului, care se va trage în Noembrie, și două frumose romane ilustrate. Abonații pentru 6 luni vor primi ca premiu 3 frumóse romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului și un frumos roman. Cel ce se aboneza pentru trei luni vor primi ca premiu 2 frumose romane ilustrate sau un bilet de la Loteria Ateneului. Abonații pentru 2 luni vor primi ca premiu un frumos roman ilustrat. In fine abonații pentru o lună 2 frumose povestiri în valore de 1 leu. NB. Domnii abonați anuali și semestriali vor trimite 50 bani în plus pentru portul premiului, cel pentru 3 luni 15 bani în plus. Abonații vor fi publicați în țliar. Ca pildă de democratismul unul guvern liberal nu vom da ații decât două fapte forte semnificative. La căile ferate, la trenul de persone, este, în orânduirea de ațlf, un tren accelerat pe zi, unul neaccelerat, în general. Trenul accelerat te duce de la un capăt la altul al țerei, dacă nu repede, cel puțin continuă ; trenul neaccelerat, din contră, e atât de bine regulat cu orele, încât se ține ceasuri și chiar nopți întregi în unele stații. La trenul accelerat se percepe o suprataxă de 20% asupra tarifei trenurilor ordinare, dar sumai de la clasa I și a 11-a, căci vagane de clasa a III a nu se pun. Astfel, celui sărac nu i se dă dreptul a călători omenesce pe căile nóstre ferate, nici plătind ca și cel i-alțî o suprataxă acele de zece bani, care se adreseză la cei îndestulați, plătesc și pot plăti—deși cu greu—taxa de 11 bani, foile de cinci bani sunt silite să dea acestii taxă și ele, adică a treia parte din costul lor total. Foile celor săraci adică, sunt puse în neputință de a trăi sau sunt silite a face sacrificii enorme pentru a da țilnică citire celor care n’au mijloce mari. Gazetele populare sunt impuse peste măsură de grofi, întrebăm iarăși, democratices ce suntem guvernați ? De interesele poporului se ține mai mult semn în țara nostră ? Tip. Română-Italiană No. 8, Bucuresci, esecută 100 Cărți de Visită cu prețul de la lei 1.80 până la lei 2.50. CITIȚI fggi?'' Oricine ne va procura abonamente pe suma complexivă de 30 franci la filiarul „Universul“ va primi ca premii 2 bilete de Loteria Ateneului și 1 frumos roman ilustrat. Bucuresci, 18 Septembre 1885. Un tâlhar în coșciug.—(Vețli pag. 3). Democrație Democrație e un cuvânt care la noi nu se prea înțelege, deși se strigă pe tote glasurile și se pune în tote programele, începând cu ale liberalilor celor mai înaintați și sfârșind cu ale conservatorilor celor mai îndărătnici care au găsit mijlocul—nu semm prin ce minune—de a fi și conservatore și democrate în acelaș timp. Un semn care ne arată că cuvântul democrație numai cuvânt a rămas la noi, e tocmai faptul că orice partidă și orice omeni politici îl pot declama fără ca să se angajeze prin acesta la absolut nimic. Deosebirea dintre partidele nóstre în adevăr nu stă—în teorie cel puțin—în faptul că una ar fi mai democratică și alta mai aristocratică, ci în faptul că unii sunt mai buni administratori, omeni mai onești pete, alții mai pricepuți în ale politicei, și celelalte, egală măcar, pentru acesta favore. Omul sărac va trebui să mergă douăsprezece ceasuri în loc de șese, și dovezile în loc de una, fiind nevoit a cheltui pe la stații și cu dormitul noptea tot atâta pete cât și ciocoiul care călătoreșce cu clasa II a. Democratică este acesta măsură ? întrebăm pe oricine să ne răspundă. Alt exemplu asupra căruia vom trece mai repede, căci se va zce că suntem interesați în cauză, e următorul : Se scie că ceea ce se mai citesc e—deși nu atât de mult—în țara nostră, sunt fiarele. Pentru transportul diarelor, statul percepe taxa enormă, nepomenită de 1 han și jumătate de foi . Pe când folie de douăzeci de bani, care se adresază la cei bogați, pe când Din Petersburg (Corespondența particulară a „ Universului”) 12 Septembre. Pe când bulgarii adresați, plini de încredere, jalbe țarului, părintele tuturor slavilor, ca să nu le ia protecția sa în momentele supreme prin care trece acum Bulgaria, o depeșă a țarului către prințul Alexandru, în loc de încurajări și de făgădueli plăcute, nu ’s-ar fi dat nimic alt decât un blam sever. Acest lucru formeză un contrast viu cu entusiasmul născut în totă Rusia de lovitura prințului Bulgariei și cu alergarea repede a voluntarilor ruși spre țara răsculată ; nu se póte considera însă, de către cei ce vor să țină socotela de necesitățile politicei, ca un ce sigur că guvernul rusesc ar fi înpotriva încercărei bulgarilor. Rusia nu vrea desigur un răsboiu și interesul momentului o sfătueșce să nu se depărteze de acordul ce domnesce acum între cele trei imperii ; ea trebue deci să -și reguleze purtarea după aceea a aliaților săi, care o opresce de a lua față cu Turcia o menținere fățiș dușmană. Nu e nici o îndoială însă că, dacă nu cu armele, cel puțin cu tratativele diplomatice, ea va căuta să fie folositare pe cât îl va sta prin putință protejaților săi, și dovedesce acesta faptul că ideea reunirei grabnice a unei conferințe, spre a înlătura o vărsare de sânge și a dezlega pacific chestiunea, a pornit de la Petersburg. Astfel mă asigură cel puțin persone vrednice de credința. Prințul bulgariei pare că ar cunosce aceste intenții aie puterioi și se foreșce deocamdată să împingă lucrurile prea departe. Cum veți fi solind, după nota conciliantă către Turcia și aceea către puteri el se grăbi apoi să trimită o deputațiune specială, care, după ce se va duce la Copenhaga să vorbască cu țarul, va merge pe la tote curțile Europei, ca să ceră recunoscerea unirea bulgară-rumeliotă. Tot de odată el ia diferite măsuri în interior pentru ca mișcarea insurecțională să nu treca dincolo de granița statului său și să primască agitațiuni ulteriore în Balcani. De aceea el a ordonat să se oprescă trecerea în Macedonia tuturor agitatorilor bănuiți. Prefecții vor trebui să trimită în interior pe emigrații șerbi, cari deja începuseră să se adune pe la graniță spre a da mâna cu compatrioții lor în coșul unei răscule contra regelui Milan. Turcia are până acum o menținere pacinică. La intervenirea în comun a puterilor ce au semnat tractatul din Berlin spre a împăciui conflictul turco-bulgar se mai adaugă după cum se spune intervenirea Austriei în Albania și Macedonia cu pretextul de a împiedica ca să se propage agitația în ținuturile acelea și să facă și mai grea situația în Balcani, compromițând astfel resultatul pacific al tractativelor. , Cele trei Imperii ar face apoi să se aprobe unirea bulgaro-rumeliotâ; cât despre Austria, nu și-ar lipsi pretextele spre a tărăgăni multă vreme restabilirea ordinei și siguranței desăvârșite în cele două provincii ocupate. Acesta e o simplă ipoteză ce se face pe aici, și pe care o supun cititorilor mei.. Din momentul în care s’aîi aflat evenimentele din Balcani, aici, și aș putea drce în totă Rusia, domnesce cel mai mare entusiasm. In Petersburg se organiseză necontenit companii de voluntari pentru Bulgaria. Se adună o mulțime de bani și Guvernul tace. Atunci, veți întreba, la ce bun să se mai retragă ofițerii Rus din Bulgaria ? Ve voi răspunde că politica cerea astfel: Ivanoff