Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-03 / nr. 334
ANUL II. No 884 5 »ANT X3ST ‘TXSÂA.-Un numar vecin © 1 baat. JOUI, 3 OCTOMBRI 1885. L«BBWgi!gBafflB3sagEB»»'mri^M»jsg-va?°aHCT«asBragrg"gBg^^ btoiuibi *sa Apare ín tóté dilele de Inéra la 7 ore diminéta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. 3. BUCURESCI. Inserțium ți reclam» 2 lei linia. Anuncimî pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapiaza. ABOHAiLEKTE: Pana: In toti Romaniaot 18.— 6 Inni: „ „ „ 9— 8 Inni: „ „ „ 4.50 Bucuresci, 1 Octombre 1885. Armatele Câte va cuvinte, rostite țilele acestea de primul ministru bulgar, ne readuc la o ideia favorită a noistră, pe care de multe ori am espus o în aceste colone , voim să vorbim de transformarea, pe cât se pare, a armatei permanente în armată teritorială. Vorbind cu un țarist străin, d. Caraveloff țlise : „N’avem armată permanentă, dar avem miliția națională, care are tot aceeași valore militară, costă mai puțin ca întreținere și e mai entusiastă și mai patriotică. Acistă întrega cestiune. După omeni competenți în materie, dar lipsiți de spiritul de rutină care produce atâtea rele, din punctul de vedere al instrucțiunii militare, organizarea teritorială a armatei nu stă, cu un grad măcar, mai jos decât organiza ea permanentă. Cazarma, cu tote neajunsurile ei, are darul să timpescă, să brutariseze, să apese mințile soldaților; disciplina de cazarmă e o disciplină brută, inconșcientă, care omora cu descreșire simțul natural al libertății. Acesta în ce priveșce instrucțiunea specială și moralul. Din punctul de vedere economic, nici nu mai pate fi o discuție. Armata permanentă face un înloouitrea economiei naționale. Intâl, pentru că-l sustrage, în mod permanent, un mare număr ......... de brațe , al douilea, pentru că acele brațe trebuie întreținute. Astăzi, plaga cea mare a tuturor statelor e armata permanentă/ fiecare țară suferă din pricina cheltelelor enorme ce necesită cazarma ; administrațiunea suferă, instrucțiunea pudică suferă tóte ramurile administrații*“1* generale suferă. Și tóte astea numai din causa lenei <pa mforma. Sunt în adevăr arme speciale cari trebuesc păstrate în forma permanentă, cum e geniul de pildă și artileria ; în colo tote armele se pot teritorialisa, în folosul moral și material al statului.—Nu trebue decât puțină muncă și buna-voință. Din Constantinopole (Corespondența particulară a „ Universului)“ 28 Septembri. Cu tote că Rusia se arată în aparență înpotriva mișcărei bulgăresce, găsinduse în capul ei un prinț inteligent care refuza de mai multe ori să asculte poruncile din Petersburg, se stăruesce aici a se crede că tote vor rămâne în starea actuală, că se va recunosce unirea Bulgariei cu Rumelia cu nisce clause care în aparență vor trebui sigur că bulge. Alexandru unsu\ nu vor voi să ’i piai, mare parte a puterilor, ti admirat tactul și bunul și acesta circumstanță, nu vor pu, posibilitatea distituirei sale, dar cede ca să renuâe capitala la Sofia, n. de Târnovo, retrăgând armata bulgăre din Rumelia, menținând la Filipopol representant al noului guvern, vor căuta să satisfacă pe Portă și ---- - ’ ■a făcut un pas mare spre unitatea lor, din causa întârzierei Turciei d’a lucra cu energie. Apelul pe care l’a făcut Sultanul puterilor semnatare ale tractatului din Berlin a arătat așa de limpede frica și neputința sa, încât dacă ar ordona a< uui o mișcare înaintea trupelor otomane rînduite la graniță, nimeni n’ar crede serios într’o acțiune decisivă și dacă ar sosi așa de târziu, nu ar fi decât semnalul unei resculări a Epirului, Macedoniei, Albaniei și Cretei, care s’art provinciile asiatice, până în _ ’stan. Cei ce țin frînele , ne având la vreme primejdia și d’a lucra periul în dilema sa d i’a se demite și cred că a d’întâi condiție. ’sul v’a anunțat, întâia 'zilor marilor puteri doua la 23 corent, ținut la palatul ampe Bosfor, la Terapia, p contelui Corti, ambasada La întâia reunire erau de față toți representanții, afară de al Germaniei, care se sculase pentru lipsa sa zicând că nu vroia a lua parte la un congres a doua zi după sosirea sa din Europa fără a fi cu desăvârșire în curent cu tot ceea ce se făcuse de către predecesorul lui. Deși tote hotărîrile ce se iad de către acest congres sunt secrete, totuși vă pot asigura că în prima ședință nu e făcut nimic. Soriile ce am putut culege asupra celei de a doua ședințe se reduc la nici proporțiuni forte mic Ambasadorii ar fost însărcinați de guvernele lor să gasesc un modus vivendicat să se acorde pe ci va fi cu putință cu traitatul din Berlin, pentru ca soluțiunea s nu potă oferi altui Sit balcanic pretextul d’ reclama o compensare Sarcina nu e ușor și într’adevăr diplomații adunați la Constantinopole n’au resolva nimic. Ei, se țrice, ar i propus guvernelor le să lase putere Tunie de a restabili statuw în Rumelia. Ar fi adăugat însă în memoriul lor, unșei indicații relative la thn bagiul ce trebue ținu Turciei și Bulgarie spre a preîntîmpina un conflict. Din norocire Turcia pare dispusă să recunoscă unirea ambelor Bulgarii, așa încât acestă chestie va fi sfîrșită probabil în curînd. Dar va rămâne pe tapet aceea a Serbiei și a Greciei. Și aici vom vedea diplomația europeană necăjindu-se din nod zadarnic, dacă bunăvoința silită a Turciei nu va consimți la noi concesiuni. Intr’adevăr, aflu că Porta e dispusă să intre în tratative cu Serbia, dar numai după ce acesta va desarma. Totuși în arsenale se lucreza neîncetat la înnarmarea celor mai mari năvi de resbol. Pe căile ferate se încarcă multe baterii de tunuri. * Telegraful ve va fi anunțat atentatul în contra vieței Sultanului. Iată câteva amănunte : Un ore care Kyriaki, atașat pe lângă Said pașa ca medic și demisionat dintr’o funcție ce ocupa într’un spital, fusese însărcinat cu executarea crimei. El se duse la Sultan și ’1 informă că Cambridge trecândea Sudanului.—(Ve$î pag. 3)