Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-10 / nr. 340
ANUL II. Ne 840 5 BU&esrn ISST TO-AJTA. ȚÎTRA.Ui ***alt re#kit 10 fea«î. JOUI, 10 OCTOMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru la 7 ore diminața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. II», S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In tată România Îeî 18.— « Iani : . „ , 9— 3 luni : . „ * 4.50 Ins»iinar țirselana 8 l«î linia. Anunci vrî pa pagina 4a 60 bani linia. Scrisori nefrancaze sa refnsă. Articola nepublicate nu se înapoiză. In curând va apare CALENDARUL„UNIVERSULUI“ pe anul IBS. In format mare, de aprópe 150 pagini, care va fi unul dintre cele mai bogate și cele mai populare ce a apărut până acum în românesce. Pe lângă datele și șchițele indispensabile omenilor de afaceri, funcționarilor și oricărui cetățean, va conține o interesantă parte literară, originală, și cele mai variate ilustrații, intre cari portretele tuturor omenilor notabili din România, morți în cursul anului 1885, cu biografiile lor. Pe lângă astea apoi va cuprinde rețete pentru familii și un studiu nou al mijlocelor ca omul să nu se îmbolnăvescă nici o dată. Va avea apoi o mare colecțiune de palavre si anecdote precum și povești, etc. In curând vom publica tabla de materii. La abonații „ Universului 11 se va tinde cu 80 bani exemplarul. Bucuresci, 9 Octombre 1885. Cererile Galatului Unul din fruntașele nóstre porturi, vechiul și renumitul Galați, care în istoria desvoltării nóstre are pagini neuters*. n rm Kit n-rin «■"'drumj unei delega de Tronului pân îndreptare ce ebunitate. Vom mea gălățenilor, furl de care su cu acesta o dat decadă de la găita în cereale ,a comercial de iia acestei cause, cu părere de la acesta oride cât să rii o desfiin;o franc. Noi am ttăgăduit că sub sportul, fiind fanii erau atrași esportul român i acestui adevăr »gem nimic din asupra acestei ate susținem că ilt superior portul a făcut un Răul e numai onstruite și asta, fără să câșîn cestiune e ca încă mult pentru rădicarea nou Galațului, cu tin«.. _agiul de porto- franc. » O a treia causă, „dicată de gălățeni, ] e modul cum s’ad ficiat căile ferate ; ambele linii esistente deturneza mișca i Cernavoda se va da Galatului încă o lovitură și încă o lovitură de grație. Gălățenii cer ca guvernul să se gândescă și la interesele lor , și ei au dreptate. Speram că guvernul și Tronul vor ține sema de plângerile și cererile Gălățenilor, cărora orice om cuminte nu le póte refuza aprobarea. primejdie nu mai puțin mare amenință și pe conservatori. Irlanda este marea stâncă de care e destinată a se frânge mai curînd ori mai târziu nava guvernamentală britanică. Situația acolo e forte gravă: tulburările, atentatele la persone și la proprietate sistemul de prigonire, de boycotlage sau carantină silită rostit fără apel de Liga Națională contra oricui calcă o regulă din codul revoluționar agrar, redevenită în cursul lui Salisbury. Primul ministru a început o campanie care trebue să contrabalanțeze faimósa campanie a lui Gladstone în Midlothian. E vrednic de lăudat, s’o spun repede, pentru sinceritatea cu care a vorbit în chestia orientală care neliniștesce din nod j mințile în Europa. „Englitera, fine el la Nevrport, nu cuigeta să se amestece în nici un chip în afacerile Balcanilor. „Tractatul din Berlin nu fu nicidecum violat prin revoluția din Filipopoli și prin unirea celor două Bulgarii ; politica cabinetului englez este d'a sprijini pe Turcia întrucât, acesta e compatibil cu bunul tirall al populațiunilor. De altminteri Englitera doresce pacea.“ Times, în numărul seu de ieri, numesce acesta politica raționabilă consistentă, inteligibilă, și, după părerea mea, are dreptate. Dar în privința politicei interne lord Salisbury fu cât se pate de nedecis. Rostindu se pentru instituirea guvernului local n’a spus dacă guvernul conservator primește sincer principiul electiv care echivaleză cu o adevărată revoluție în sell evernement. A spus puțin și chiar aprope nimic despre chestia agrară ce interesază un așa de mare număr de muncitori englezi și care a fost pusă în deplină lumină de către Chamberlain. In privința Irlandei s’a depărtat cu totul de ideile exprimate de Randolph Churchill, radicalul sau capul nebun al ministerului Tory, cum îi zic patricii partide. Nici un cuvănt n’a țins despre reformele sociale. Partida tory se arată conservatare credinciose a axiomei lăsați să facă ce vor, părăsită acum de cei mai eminenți liberal. John Morley și Dilke au declarat că primesc programa lui Chamberlain care reprezintă extrema Stângă. Un om de Stat care, cu tóte că n’are calitățile strălucite ale lordului Salisbury, este înumărat printre cei d’ntâi Omeni de Stat ai noștri, lordul Hartington, fost coleg cu Gladstone și Duke, în minister, nevrănd să urmeze pe acesta, a rostit la Bury un discurs plin de mâhnire și de descurajare, în care ’și ia adio de la alegătorii săi, țicând că după 21 de ani de lupte parlamentare, pate crede că și-a împlinit sarcina. Și nu sunt numai acestea discursurile rostite în Englitera ; fiecare ținut a avut câte unul. Este red că liberalii nu s’au putut înțelege asupra basei unei programe unice; dar cel puțin, dacă whigii și radicalii sunt despărțiți, și unii și alții și au formulat protestările într’un chip forte lămurit și făgăduesc țărei un șir de reforme bine definite. Conservatorii din potrivă nu ’s în stare decât să bienuască pe protivnicii lor și să distrugă clădirea liberală. Discursul lui Salisbury a avut un răsunet nu tocmai bun la Constantinopole. „Daily News“ primește de acolo o depeșă în care se știce că declarațiile lui D. Petcu Karavenov, ministrul președinte bulgar...(Vedi pag. 8) DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului 115 Octombri Pe când lupta electorală e aprope sfîrșită în Francia, ea ferice aici, fără ca să se potă prevedea nicidecum resultatele putinciose ale ei. Am vorbit într’o altă corespondență a mea despre pagubile ce ar putea suferi partida liberală din causa discordiilor sale intestine ; agii cred că aflarea lor după părăsirea legilor excepționale. Și o parte din opinia publică engleză acusă pe guvern că s’a lipsit de o armă contra crimelor agrarii nereînnoind Crimei’ Actul. Acesta stare de lucruriservă a cumpăni de opotrivă sorta ambelor partide ce -și dispută favorea alegatorilor. Discursurile oratorilor din amândouă părțile contribuiră să facă situația și mai gravă. Presa englesă comenteaă necontenit ciistea «omerciala da li Galați » cu linia »