Universul, noiembrie 1885 (Anul 2, nr. 359-384)
1885-11-01 / nr. 359
t *** ÄÄCSlAfc h.- ( ÉfÖüí Í Ii 4Â3Î. -.'LV 1 S' .RE !*•' . ABONAMENTE: Pe an: In tot?. Românieî 18.— 6 luni : „ „ 9.— S luni: „ „ 4.50 Wixvsj.’i.. ........................................».•iayM*.-Vl.««r "" Apare in tote dilele de lucru, la 7 ore diminața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCUREȘCI. Instițiuni și reclame 2 lei linia. Aminciarî pe pagina la 60 banî linia. Scrisori nefrancate se afnsa. Articole nepublicate nu se înapoizi. Bucuresci 31 Octombie 1885 Pe când la noi se nare căi*. • * până la mari suntem hotărîțî ă nu ȚMra aTînscris Un în ÎO 0V dir *rMtic* ce am înscris in codicele nostru cifr si nu. , pentru ca să ajungem la îbunătățim £ Li81“8,parii ale lume TM bim de țările civilizate,—oninimi că glăsuiește unanimă, se reso«teste de la o graniță la alta a serii nu «În ceatiunile de politică militantă’ cât în ziva acelora dintre legile exzistente,‘ că «unt neomenesc’sau ale căror rezultate n’au corespM,«.. . or principii de dreptate către care ome" wrea întreagă se simte atrasă astă Ä de un putenic magnet. » Ne lăudăm adesea că avem una dintre constituțiunile cele mai lichi? , Europa 91 ca legiuirile mora nari'a 'sidji8 cari se conduce justiția nóstra sunt tot atât de înaintate, de echitabile, de bine întocmite, ca legiurile țărilor cari, în acesta privință, sunt luate de model. Adevărul însă este altfel. Nu zicem că legislațiunea românească nu s’a inspirat după codicele francez ; ea este chiar o decălcare exactă a acestui codic, fără ca să se fi ținut socoteala de carcteristica, de tradițiunile, de trebuințe națiunei nóstre, de gradul ei de cultură și de dispozițiunile bune ce eczista în legile anteriore nenorocitei con afaceri a codicelui Napoleonian. Ca să constatăm că afirmațiunea este cât se pote de întemeiată, efi destul să spunem că, cu constituțiun i legile de care ne mândrim, s’ailipit arondismentelor dreptul de a ’șîlege ele supt ] prefectul, și nouă tutulo dreptul de a fi rebhilii înpricinaților Damtea ori căror instanțe judecătore, fură ca să se potă pune acestei presiuni, ceteza, pe atunci, în adevăr libe, nici o împiedicare. Era destul, în ele timpuri pe care le numim înapoi ca cineva să aibă încrederea inpriatului, pentru caușa tribunalelor să fie larg deschisă, pentru ca să pledez Pentru ca să facă într’un cuvânt pe avecutul de astăzi. C. A. Rosetti, îi are idei înaintate pe cari le adopți Da socotit că se face retrograd mutând un proiect în acest sens,‘lua reda tutulor, dreptul de graim împrejmuirile judiciare. însuși C. A. recunoscea astfel adevărul pe c spuserăm mai sus, că în nouiieme nu s’a ținut semn de nimi,c £ înune și vrednice de a fi numit.. . din ori ce puncte de vedere, a fost nimicit de moderniT?^*^ meniți din Paris, cu apriga dori ae a se desbrăca de haina trecutul3 Pre a A ne îmbrăca într’o haină ce via fringe în spete, spre ■ a ne încăÎ1 £ 10^s cu tocul I ce ade ‘ sea sunt toate, pentru gloriola de a’șî ■meciie p fai fruntea unui codice> civil și furat și zăpăcit la urmă printr’o traducere, încât nu se mai i scie, citi multe articole, de sunt scrise în romre sau în chinezssca. Acesar nu altele fiind însă legiuiirile pe, avem, ar fi să ne mulțumim și cu ele, dacă am vedea cel puțin că modificarea lor se află în strînse raporte de continuitate cu modificările ce se introduc în codicele-tată care le-a î dat naștere. Din nenorocire, nu numai că nu există nici o corelațiune între modificările ce se votează din vreme în alta de camerile nostre și între cele cari se admit de parlamentul francez, ci putem să zicem chiar că tot codicele nostru, pare în general, destinat să se petrifice, să rămână operă nestrămutată, ori cât s’ar demonstra prin practica lui, că echitatea cea mai elementară este batjocorită de multele și nenumăratele dispozițiuni ce conține. Așa de exemplu, dacă n’ar fi să cităm decât disposițiunea instrucțiune secretă în materie corecțională și criminală, disposițiune ce, pentru cea mare parte din timpul cât dureza acțiunea publică, iasă pe acusat lipsit de orice consiliu, de orice mijloce de apărare, în fața magistratului interesat să predea anualmente justiției numărul său de vinovați, dfică n’ar fi decât acestă disposițiune pe care tot C. A. Rosetti a combătut-o timp îndelungat, dar fără succes, și tot ar trebui ca simoimântul public să se revolteze înpotriva acestei noul închizibinl inventată de despotizmul claselor dirigente ale secolului al XIX lea. Sunt însă numărate alte dispozițiuni legiuite de camere, parafate cu semnături ministeriale și domnești, aplicate de magistrați, ce sunt cel puțin tot atât de revoltătare. Este mai întâi procedura ce în materie corecțională nu e gratuită decât până la Curtea de Casațiune, unde, cu tote că taxele unui recurs nu se plătesc de cât cu jumătate preț, dar tot se plătesc ; astfel, pentru un om sărac, osândit pe nedrept de instanțele inferiore, acesta lipsă de gratuitate complectă dinaintea înaltei Curți, îl închide porțile recursului, ’I rădică mijlocul de a zdrobi sentința nedreaptă, îl osândește să tacă, să ’și facă pedepsa la care erorea sau persecuțiunea l’a condamnat, îl reduce în fine să râmână dezonorat pentru că n’a avut cele două sute și câțiva de lei necisitați de facerea recursului seu! Este iar faptul că legea nu prevede nici o despăgubire materială pentru omul bănuit pe nedrept de justiție, târît pe nedrept de justiție dinaintea ei, închis in prevențiune în timp de luni întregi, adesea ori în timp de mai bine de un an, și liberat pe urmă în virtutea unei ordonanțe de neurmărire! „Ești liber !“ Îi zice acea ordonanță.— Liber da, însă m’ai ținut închis opt luni de zile, m’au bănuit opt luni de zile toți concetățenii mei, mă vor bănui încă peste un an, peste doi, până la marte. Liber ?.. Da , însă sunt opt luni de zile de când nu muncesc ; comerțul meu s’a ruinat, clientela mea m’a părăsit și nu am niciun alt capital decât cele opt luni de inchisore nedrepta ! Liber ?... Da , însă în timp de peste două sute de zile copii și nevasta mea au țipat de fóme, au cerșit pe drumuri ; cel mai mare a lâncezit și mi a murit, cel de al doilea e prins de friguri; cel mai mic ’și-a părăsit scala că nu mai avea haine ! . — Liber?... Da, bunul despre care e vorba e liber să moră de fume sau să omore pentru ca să ’1 închidă iar de astădată pentru ceva întemeiat, de astă-dată pentru veci! Dacă acuma se va ține samă că persecuțiunile sau erorile judiciare sunt mai dese decât se crede , dacă iar ne vom da socotela că nu s’a luat în cercetarea acestui articol decât două sau trei exemple dintre nedreptățile ce se comit sub scutul legilor despre care vorbirăm , nedreptăți patronate de aceste legi, ce decurg chiar dintr’ânsele, nu încape îndoială că vom căuta cu toții ca, în liniște și în bună chibzuință, să ajungem la îmbunătățirile, la reformele ce se impun într’o asemenea situațiune. In Franța,—unde se află originalul codicelui nostru civil și penal, — s’a admis deja ca un advocat să asiste ca prevenit sau pe acuzat în tot timpul instrucțiune, căci apărarea trebue să începa o dată cu acuzațiunea. In Englitera, instrucțiunea secretă există încă mai puțin. In fine, întrucât priveste despăgubirea materială pe care justiția o datorește unui om arestat sau chiar condamnat pe nedrept, ea a devenit o cestiune de ordine morală atât de superiora încât chiar fiarele conservatore franceze o susțin. Dacă dar ne am luat de model, sau mai bine zis, ne-am apropriat niște legi streine ce nu erau croite pentru noi, n’ar fi bine ca cel puțin să perfecționăm codificarea făcută, s’o mai scurtăm într’o parte, s’o mai lărgim într’alta, să facem în fine dintr’ânsa mai puțin un codice de proceduri, de formalități, de legi apăsătore și mai mult un codice de justiție? !... Asa. DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului”) £ 7 Octombre Două lucruri ocupă acum pe englesi: alegerile generale și răsboiul birman. In privința alegerilor v’am vorbit în câteva din ultimele mele scrisori și nu voiți avea acum să ne spun alt decât că cursurile se urmeză necontenit, profesor de credință plouă pretutindeni, că și fe-1 1