Universul, decembrie 1885 (Anul 2, nr. 385-405)

1885-12-01 / nr. 385

ANUL n.No—38, 5 IBani în Capitală,. IO Bani în Provincie DUMINECA, 1 DECEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru la 7 ore diminața. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In tote România lei 18.— 6 luni: „­n­r 9­— 8 luni: „ „ „ 4.50 Inserțiuni și reclame 2 lei linia. Anunc­urî pe pagina 4­ a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se cfusă. Articole nepublicate nu se ínapocza. Forte important Universul deschide un abonament ex­traordinar de la 1 Decembrie până la 1 Ianuarie cu prețul 1 leu 80 bani. Cine va trimite acestă sumă primesce ca pre­miu Calendarul ilustrat al Universului pe anul 1886, un frumos volum de 100 pa­gini, format mare, mulțumirea cresce în țară și că ro­mânii nu înnotă de­cât în fericiri. *­­* * Intui cât privește cestiunea dacă guvernul e în adevăr pe dacă se șoptesce că lucrul nu e lipsit de temeli; evenimentele viitore însă ne vor dovedi dacă acele ș­­pte au­ sa fi nu vre­un fundament. Așa. DIN ATENA (Corespondența particulară a „ Universului“) 26 Noembrie. Pregătirile se fac necontenit și multe. Ușurința de a se duce armata la gran,nu s­e datoresce fostului ministru Tricupis. El făcu totul pentru ca o linie ferată du­­lce. Cu aceste tipuri s’ar putea reevoca vechia Grecie, vechia Romă, dar din ne­norocire acești omeni hotărîți au condu­cători nehotărîți și nepotriviți. Tricupis, un adevărat om politic și patriot, a dit acum câte­va zile în Cameră : „Națiune­a vrea un guvern care să se pue în capul ei, nu un guvern care să lucreze împins de popor “ Revista ministrului de răsboiü, Mavro­michalis, om energic și bun soldat de alt mint­­ru, se reduce la o simplă inspecție. Ministrul umblă călare tatá ț­iua de la un sat la altul și de la o cazarmă la alta fără să i­a disposiții active. Un coleg­ al meu, care a vorbit astă­d­­ cu unul dintre cei mari din Statul Major —m’a asigurat că tot ce s’a făcut și se face servă ca să domolasca spiritele și chiar discursurile ce se fac n’au alt scop de­cât să facă pe soldați a nu pricepe uimiri, ba chiar a adăugat că peste câte­va zile vor fi trimiși pe a­casă! !! de Orangie pe tronul Angliei în 1879; —una de la Ludovig XVI ca prim-rege constituțional în Francia la 1789;—două de la primul rege al Greciei liberate în 1833;—una de la guvernul provisor al Veneției resculată în 1846;—ana de la prima suire a lui Napoleon III pe tronul Franciei în 1854;—și trei bucăți vechi turcești; ■ —x— ^pice din țară Ofrande.—Citim în „Romanu“: Pe lângă hărțile și călimarile istorice c­er­te de d-nn Melidon scólei primare de băeți No. 1 din Roman, aflăm că d-sa au mai dat muzeului sculet menționate și o duzină de monede vechi de aramă, din ca e ura de la imperatorul b­zantin Leon cel înțelept,—două cu bour și vultur, din timpul unirei principatelor româneșci prin Ruși la 1774;—una de la suirea cassei Făcătorii de rele, filele trecute au distrus linia telegrafică între stațiunele căei ferate Urechești și Căiuța în dreptul comunei Borșeni, jud. Putna. — x— împușcat.—In noptea spre 23 curent locuitorul Ion Arboriu din comuna Cor­­nățelu jud. Putna a fost împușcat pe fe­­restra la mâna drepta și în spate; numi­tul se află greu­ bolnav în spitalul din Adj­ud. [ x— Bucur­es­ci 30 Noembre 1885 Junimiștii și guvernul Când un vapor este gata să se cufunde șorecii ce se află într’Sa­­sul simt primejdia înaintea tuturor și ies pe coperta va­sului cu grămada pentru a se încer­ca să tracă în altul. Junimiștii din ca­meră, în frunte cu d. Maiorescu, urma­ră în­tocmai, cu o­­cliziunea discutării răspunsului la me­sagiu. De unde ni­­meni nu se aștepta la o opoziție se­­riosă din parte­le, se hotărîră ex ab­rupto să intre într’­­o nouă fază decla­rând prin organul d-lui Maiorescu și prin al d-lui Carp că : „ Nemulțumirea crește în țară“. Nu voim să insistăm asupra aces­tui limbagiu de­cât pentru a spune părerea nostră că puțin ar importa junimiștilor nemulțumirea publică, dacă n’ar fi simțit că bate, din lo­curi înalte, un vânt nefavorabil gu­vernului. Căci ce s’ar face unii omeni, dacă vre-un desastru ministerial i-ar găsi în aceeași căruță cu colectiviștii ? Junimiștii au, fără îndoială, mo­tive temeinice ca să preda guver­nul pe ducă, de vreme ce dânșii în­cep să constate din vreme că sunt conservatori lucrurile se petreceau așa și așa iar nu așa și așa. Mâine să se întîmple ca actualul re­gim să triumfeze de furtuna ce se zi­i­­ce că-l amenință, aceeași domni vor exclama cu aceeași voce convinsă că red­ă să ducă de la Yolo (port depărtat abia de 36 ore de Pireu) în câte­va co­șuri la Larissa. Larissa e capitala Tesaliei. In spațiul scurt de 5 ani ea a făcut mari progrese. Acum teritoriul său intins, plan tot, pare positiv un lagăr militar. Am fost mai deunăzi acolo. Confusiunea e mare, dar din cele ce am putut afla ea se pute numi ordine în comparație cu ce era cu vre-o câte­va zile mai înainte. Soldații însuflețiți de amorul patriei, trăesc acolo pe câmp deschis, asceptând cu nerăbdare ora când să li se ordone de a merge înainte. Cântece patriotice răsună pretutindeni; pentru patria s’au uitat și atențiile de fa­milie. G­recii sunt conduși de un singur sim­ți­mint: sá morá în luptă cu vitezi; a trăi cum se află acum în Grecia li se pare o viață de robi. Luați-le mâncarea, dar nu speranța d’a se bate pentru pa­Maî trebuia atunci ore să ’și bată joc de atîția ómeni și să se chieltuiască atâ­tea milione de franci ! Și după informațiile mele particulare, m’am­ convins că colegul meu mi a spus adevărul. Lucrul începe să se observe de toți, dar cine scie cum vor isbuti să facă pe poporul grecesc să înghită acest hap. tranqulis. Docurile la Galați.—Alaltă­ sulă pre­fectul județului Covur­­lui­ a întrunit acasă la d-sa câți­va comer­cianți ai orașului spre a­­ consulta asupra te­­­renului unde ar tre­bui să fie clădite do­curile. Comercianții, cari au­ luat parte la întrunire, au fost doi. Mendel, Dali’Or­m, Deeiü, Ful­ger, Chrisoveloni, To­­pali, Borghetti, Lam­­brinidi, Schaeffer, d. șef al circumscripției vamale și d. căpitan de port. Comercianții au ter­minat prin a cere ca docurile să fie clădite pe un loc intermediar între cheu și Bădălan, și anume pe locul așa z­is al sărăriei, înce­pând de la hambarul Marcopulo, și că lu­­crările­ să încapă o dată cu acele din Brăila. —" — Clubul Agricol din Roman, care de un timp a fost suspendat, aflăm că este a se redeschide, câutându-se un local pen­tru acest sfârșit. Fiind vorba de acel club, se zice că o neînțelegere ar fi avut loc între d 1 Ge­neral Pilat președintele Clubului Militar și între d-1 Costachi Morțun președintele Clubului Agricol din același­­ oraș, adecă ar fi fost vorba de pretenț­ii ne privitore la ambele aceste cluburi scrie „Romanu.“ —­— Scala comercială din Galați.—Cor­pul profesoral de la acea scala intrunit în conferință s’a ocupat între alte ches­tiuni și de aceea a formării unei biblio­teci și a unei colecțiuni de probe de măr­furi dupe modelul celor cari există la sco­tele comerciale din străinătate. Chestiunea abia a fost pusă pe tapet și întreg cor­pul profesoral al școlii a adoptat-o ime­diat oferindu-se fie­care profesor a con­tribui lunar cu câte o sumă spre a forma, fondul trebuitor.

Next