Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)

1886-01-01 / nr. 407

ANUL III.—No. 407. 5 Bani în O&pîrsilă.­1.0 Bani In Provincie Apare In tots bilele de lucru la 7 ora 1 im­ine­ța. Pe p 1 lună­­ „ 150 - - ■­^■ [UNK]^■^Li--­^L^=­3Sggg^ ’■ [UNK]’■—== ============­====-.-- --— REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : C ALT­EA DOROBANȚILOR. No. 8. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an ‘ - - - - Leî 20 Pe­s­se luni- - „ 10 Pe trei luni- ... «O Pe 1 Iun» - București 31 Decembre 1885 Partide - țară sunt­­ ne*....T deosibite. J Pretutindeni partidele nu sunt de­cât nișce colectivități de esploatare. Oamenii cari—cu cale sau fără cale,—se simt ca­pabili a conduce treburi publice, se string într’o tovărășie, unii ca să’și câștige hrana alții ca să ajungă la un trai­ fastuos, alții în sfârșit ca, prin administrația ce oferă țerei, sa’și refacă averea pe care, de bine ce au administrat’o, au prăpădit’o. Toți aceștia se hrănesc de minune din budgetul țerei ba încă ’și fac și averi, une­ori mai mici, alte ori mai mari, dar dacă ar fi să le cercetezi munca să ved­i ce trabă fac, ai vedea câtă nedreptate mai este și pe lume. Când țara se află într’o nevoie, se ri­dică tot­d’auna unii din cei cari n’au supt budgetul și au s’a ocupat de poli­tică, d’o scapă. Fiind deci cestiunea luptelor de par­tid o cestiune de existență pentru mem­brii lor, e natural ca dânșii să’șî dea o luptă de marte pentru a ajunge la cârmă. Și când ajung atunci privesc țara ca pe un lucru cucerit. Sa face jubileu, orgii , funcțiunile, demnitățile sa iau ca trofee și se dau răsp­ătin acelora cari au arătat multă vrednicie pe câmpul de luptă. Cu cât omagiul luptătorului a fost mai mare cu atâta are dreptul la mai multe funcțiuni, de­scie măcar citi sau­ de nn sole, de are măcar un pic de aptitudine , împlinirea acelor funcțiuni sau de m­­are. S’au ved­ut cum funcționarii vechi, o­­nești, specialitățile, s’au isgonit, ómenii cari au crezut să nu se amestece în nici o. tabără ci să ’și va­ jă de datorie au fost scoși fără milă și lăsați pe drumuri. Un burtă­ verde împlinesco mai multe funcții de o dată, trăgând din budget lefurile cu cari s’ar întreține cinci șa la alții vrednici și capabili. Ce­va mai mult, inginerul și architec­tul își abandonă compasurile ca să se apuce, de finance și de diplomație, medicul se băgă în afaceri de industrie și agricul­tură, cârciumarul se face mare adminis­trator de plasă sau județ. In ast­fel de împrejurări treburile nu merg bine , de aceea nu am ajuns la o desvoltare în instituțiile neatre." Era scandalos ce se vedea, un om ne­dând cu anii pe la slujba ce i­ se dedese din favore, un altul întrunind pe capul său tóte diregătoriile dintr’o localitate pre care, neputând pe nici una, împlini cum se cade, iar atâția tineri, învățațî, doritori de muncă, crăpând de fume pe strade. A trebuit o lege ca să pue capăt a­­cestor anomalii, căci sunt ómeni cari nu pot singuri să judece și să se înfrîneze ci le trebue o lege pentru acesta. S’au rădicat mai mulți bărbați în ca­meră anul trecut și au propus o lege nu­mită a stabilirei cumulului. După acesta lege n’are nimeni dreptul să ocupe mai mult d’o funcțiune sau, în cozuri anu­mite, două. Cu mare greu acea lege a trecut­ prin ea­rn “ Hărțuită și criticată de aceia pentru care ea era ca o ingratitudine la atâta jertfă lăsată pe altarul patriei Dar, după ce a eșit din C­ameră, s’a oprit la Senat și acolo a petrecut o vară. Deunăzi câți­va inși din­­ i jposiție, — cari iarăși nu credem să lucreze de­cât din ciudă și invidie fiind și o­ameni de partid, au adus’o în discuție j când să se voteze însă s’a văț­ut că erai] lucruri mai grabnice de făcut, și s’a lăsa­ până după vacanțe. După vacanțe se vor ivi­mita alte in­­­­cidente iar cumulul va continua. Dacă e ca într’o țară, omenii să fie buni numai printr’o lege, și încă tocmai acei omeni cărora le e încredințată sar­cina d’a cârmui, e trist lucru; dacă în inimă nu se află alt isvor da cât­ acela de câștig, daca nu’o dorință sinceră pen­tru propășirea țerei, ce va putem­ face o lege inertă, un lucru mort ? Abusurile se vor transforma numai, fără a înceta, se va rafina num­­ima­lul d’a storce sudarea popiorului. Cu tote astea, fiind­că acea le­ge a in­trat în discuție și fiind-că ori­ce experi­ență e­ra bună, noi o așteptăm rugând însă pe maturii representanți, cari cu a­­deverat vor binele instituțiilor nóstre, să bage de semn a nu lăsa loc la ori­cât de mici sucituri și interpretări. Intr’unul din numerile viitore vom a­­r ata lacunele ce are, și modificările ce i-ar trebui spre a se opri exagerațiile și intchitățile într’același timp. MERCURI, 1 IANUARIE 1M6. «»aranjnte BWWr?MBWW^^ Grecia ’și va fi închis tóte ușele case­lor mari de bancă, va ..avea o datorie mare de plătit și pate se va afla în ne­­­ putință să percepa contribuțiile reü re­­­ p&rt­"«+a. mn“UUl*“‘biL .vor fi asediate de o gram.. . “e c#rerî posit.ru sechestrăr preventive, JCRÎni executatri și decret de vânzare. Și frumosul o’l? ■’ lui Pericle va re­mâne tot zîmbitor­­ sub frumosul cer al Aticei, dar deșert și desolat. Etă tabloul viitorului. A cui e vina ? Nu voi spune a cui, dar e sigur că poporul n’are nici cea mai mică vină. Daca poporul grec s’ar revolta, ar fi și mai rea pentru dânsul. Toți cei ce guverneza Europa vor sări asupră’l și, dupe un resboi civil, el va avea să su­fere pedepsa unei ocupări mixte sau u­n­i CVÎ • Acest popor trebue deci să se resem­­­­­neze la muncă și să caute leacul pe care trebue să ’l aplice bólei de care «af­­re acum. —O schimbare radicală în sistemul administrativ, economic, politic.—Etă tot: Să alegă omeni capabili d’a o face ! Veți striga că asta nu e o corespon­dență; așa e, dar ce să fac ? Me dore inima când ved greșala mare pe care a făcut’o guvernul etenic, greșală ..are o să coste pe Grecia între multe altele și neu­nirea ei cu Candia. Și bieții Candiei, as­­cuptă de la 1821, unirea lor cu patria mumă și spre acest scop ei și făcuseră către puteri un memorandum pe care vi i relatez în totă întinderea lui : DIN ATENA (Corespondența particulară a „ Universului”) 27 Decembrie. In curînd pacea dintre Serbia și Bul­garia­ se va înch­ia și Grecia din fericire, nu va fi versat nici o picătură de sângee, d­ar în schimb pe lângă că nu va câștiga nimic, ea va scădea în stima și simpatia universală. Grecia va remâne jertfită ca un copil steril de rașele reu înfășurate de doica ministeriala. „Excelență, Intr’acest moment în care puterile mari caută, în înțelepciunea lor, o soluțiune a eh­os­tiurei Orientului, care se reproduce perpetuu, poporul Cretei hrănesce nădej­dea că chestiunea libertăței patriei sale va fi socotită tot atât de vrednică de a fi luată în considerațiune. Chestiunea cretenă care­­ și-a avut ori­gina în marea luptă elenică de la 1821 ’’a reprodus în urmă printr’un șir de revo­luții locale în cursul anilor 1833, 1841, 1866 și 1878. Marile Puteri a căror ac­țiune diplomatică a fost provocată de fie­­care dintre ac­este evenimente, atestată de un mare număr de note și ,de alte docu­mente publicate atunci recunoscută de mai multe ori drepturile poporului ere­­­tean la emanciparea sa și la unirea sa cu Grecia neatârnată, și astfel le deferă lor titluri de care să se servescă în cir­cumstanțe favorabile. Aceste circumstanțe se prezintă între a­­cest moment când s’a ridicat chestia ma­rei Rumeliei orientale cu Bulgaria. Acastă unire nu se întemeaza de­cât pe legăturile de rasă și de religiune între ambele țări, pe .când unirea Cretei cu Grecia se întemeaza afară de aceste două puternice legături și pe lui­g­iul­emun în tot timpul resboiului de i­­lenică și pe jertfele de tot fru c­a liberă le-a făcut pentru Creta. Puterile mari ar face o operă de o­tate și de umanitate servindu­se de sia asta spre a resolva și chestia creț și spre a încorona dorințele acestui p. Dacă chestia acesta ar remâne

Next