Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)
1886-01-01 / nr. 407
ANUL III.—No. 407. 5 Bani în O&pîrsilă.1.0 Bani In Provincie Apare In tots bilele de lucru la 7 ora 1 imineța. Pe p 1 lună „ 150 - - ■^■ [UNK]^■^Li--^L^=3Sggg^ ’■ [UNK]’■—== ================-.-- --— REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : C ALTEA DOROBANȚILOR. No. 8. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an ‘ - - - - Leî 20 Pesse luni- - „ 10 Pe trei luni- ... «O Pe 1 Iun» - București 31 Decembre 1885 Partide - țară sunt ne*....T deosibite. J Pretutindeni partidele nu sunt decât nișce colectivități de esploatare. Oamenii cari—cu cale sau fără cale,—se simt capabili a conduce treburi publice, se string într’o tovărășie, unii ca să’și câștige hrana alții ca să ajungă la un trai fastuos, alții în sfârșit ca, prin administrația ce oferă țerei, sa’și refacă averea pe care, de bine ce au administrat’o, au prăpădit’o. Toți aceștia se hrănesc de minune din budgetul țerei ba încă ’și fac și averi, uneori mai mici, alte ori mai mari, dar dacă ar fi să le cercetezi munca să vedi ce trabă fac, ai vedea câtă nedreptate mai este și pe lume. Când țara se află într’o nevoie, se ridică totd’auna unii din cei cari n’au supt budgetul și au s’a ocupat de politică, d’o scapă. Fiind deci cestiunea luptelor de partid o cestiune de existență pentru membrii lor, e natural ca dânșii să’șî dea o luptă de marte pentru a ajunge la cârmă. Și când ajung atunci privesc țara ca pe un lucru cucerit. Sa face jubileu, orgii , funcțiunile, demnitățile sa iau ca trofee și se dau răspătin acelora cari au arătat multă vrednicie pe câmpul de luptă. Cu cât omagiul luptătorului a fost mai mare cu atâta are dreptul la mai multe funcțiuni, descie măcar citi sau de nn sole, de are măcar un pic de aptitudine , împlinirea acelor funcțiuni sau de mare. S’au vedut cum funcționarii vechi, onești, specialitățile, s’au isgonit, ómenii cari au crezut să nu se amestece în nici o. tabără ci să ’și va jă de datorie au fost scoși fără milă și lăsați pe drumuri. Un burtă verde împlinesco mai multe funcții de o dată, trăgând din budget lefurile cu cari s’ar întreține cinci șa la alții vrednici și capabili. Ceva mai mult, inginerul și architectul își abandonă compasurile ca să se apuce, de finance și de diplomație, medicul se băgă în afaceri de industrie și agricultură, cârciumarul se face mare administrator de plasă sau județ. In astfel de împrejurări treburile nu merg bine , de aceea nu am ajuns la o desvoltare în instituțiile neatre." Era scandalos ce se vedea, un om nedând cu anii pe la slujba ce i se dedese din favore, un altul întrunind pe capul său tóte diregătoriile dintr’o localitate pre care, neputând pe nici una, împlini cum se cade, iar atâția tineri, învățațî, doritori de muncă, crăpând de fume pe strade. A trebuit o lege ca să pue capăt acestor anomalii, căci sunt ómeni cari nu pot singuri să judece și să se înfrîneze ci le trebue o lege pentru acesta. S’au rădicat mai mulți bărbați în cameră anul trecut și au propus o lege numită a stabilirei cumulului. După acesta lege n’are nimeni dreptul să ocupe mai mult d’o funcțiune sau, în cozuri anumite, două. Cu mare greu acea lege a trecut prin earn “ Hărțuită și criticată de aceia pentru care ea era ca o ingratitudine la atâta jertfă lăsată pe altarul patriei Dar, după ce a eșit din Cameră, s’a oprit la Senat și acolo a petrecut o vară. Deunăzi câțiva inși din i jposiție, — cari iarăși nu credem să lucreze decât din ciudă și invidie fiind și oameni de partid, au adus’o în discuție j când să se voteze însă s’a vățut că erai] lucruri mai grabnice de făcut, și s’a lăsa până după vacanțe. După vacanțe se vor ivimita alte incidente iar cumulul va continua. Dacă e ca într’o țară, omenii să fie buni numai printr’o lege, și încă tocmai acei omeni cărora le e încredințată sarcina d’a cârmui, e trist lucru; dacă în inimă nu se află alt isvor da cât acela de câștig, daca nu’o dorință sinceră pentru propășirea țerei, ce va putem face o lege inertă, un lucru mort ? Abusurile se vor transforma numai, fără a înceta, se va rafina numimalul d’a storce sudarea popiorului. Cu tote astea, fiindcă acea lege a intrat în discuție și fiind-că orice experiență era bună, noi o așteptăm rugând însă pe maturii representanți, cari cu adeverat vor binele instituțiilor nóstre, să bage de semn a nu lăsa loc la oricât de mici sucituri și interpretări. Intr’unul din numerile viitore vom ar ata lacunele ce are, și modificările ce i-ar trebui spre a se opri exagerațiile și intchitățile într’același timp. MERCURI, 1 IANUARIE 1M6. «»aranjnte BWWr?MBWW^^ Grecia ’și va fi închis tóte ușele caselor mari de bancă, va ..avea o datorie mare de plătit și pate se va afla în ne putință să percepa contribuțiile reü re p&rt"«+a. mn“UUl*“‘biL .vor fi asediate de o gram.. . “e c#rerî posit.ru sechestrăr preventive, JCRÎni executatri și decret de vânzare. Și frumosul o’l? ■’ lui Pericle va remâne tot zîmbitor sub frumosul cer al Aticei, dar deșert și desolat. Etă tabloul viitorului. A cui e vina ? Nu voi spune a cui, dar e sigur că poporul n’are nici cea mai mică vină. Daca poporul grec s’ar revolta, ar fi și mai rea pentru dânsul. Toți cei ce guverneza Europa vor sări asupră’l și, dupe un resboi civil, el va avea să sufere pedepsa unei ocupări mixte sau uni CVÎ • Acest popor trebue deci să se resemneze la muncă și să caute leacul pe care trebue să ’l aplice bólei de care «afre acum. —O schimbare radicală în sistemul administrativ, economic, politic.—Etă tot: Să alegă omeni capabili d’a o face ! Veți striga că asta nu e o corespondență; așa e, dar ce să fac ? Me dore inima când ved greșala mare pe care a făcut’o guvernul etenic, greșală ..are o să coste pe Grecia între multe altele și neunirea ei cu Candia. Și bieții Candiei, ascuptă de la 1821, unirea lor cu patria mumă și spre acest scop ei și făcuseră către puteri un memorandum pe care vi i relatez în totă întinderea lui : DIN ATENA (Corespondența particulară a „ Universului”) 27 Decembrie. In curînd pacea dintre Serbia și Bulgaria se va închia și Grecia din fericire, nu va fi versat nici o picătură de sângee, dar în schimb pe lângă că nu va câștiga nimic, ea va scădea în stima și simpatia universală. Grecia va remâne jertfită ca un copil steril de rașele reu înfășurate de doica ministeriala. „Excelență, Intr’acest moment în care puterile mari caută, în înțelepciunea lor, o soluțiune a ehostiurei Orientului, care se reproduce perpetuu, poporul Cretei hrănesce nădejdea că chestiunea libertăței patriei sale va fi socotită tot atât de vrednică de a fi luată în considerațiune. Chestiunea cretenă care și-a avut origina în marea luptă elenică de la 1821 ’’a reprodus în urmă printr’un șir de revoluții locale în cursul anilor 1833, 1841, 1866 și 1878. Marile Puteri a căror acțiune diplomatică a fost provocată de fiecare dintre aceste evenimente, atestată de un mare număr de note și ,de alte documente publicate atunci recunoscută de mai multe ori drepturile poporului eretean la emanciparea sa și la unirea sa cu Grecia neatârnată, și astfel le deferă lor titluri de care să se servescă în circumstanțe favorabile. Aceste circumstanțe se prezintă între acest moment când s’a ridicat chestia marei Rumeliei orientale cu Bulgaria. Acastă unire nu se întemeaza decât pe legăturile de rasă și de religiune între ambele țări, pe .când unirea Cretei cu Grecia se întemeaza afară de aceste două puternice legături și pe luigiulemun în tot timpul resboiului de ilenică și pe jertfele de tot fru ca liberă le-a făcut pentru Creta. Puterile mari ar face o operă de otate și de umanitate servinduse de sia asta spre a resolva și chestia creț și spre a încorona dorințele acestui p. Dacă chestia acesta ar remâne