Universul, ianuarie 1886 (Anul 3, nr. 407-431)

1886-01-01 / nr. 407

tă, consecința ar fi reînoirea lupte­­­i dominarei otomane, la întâia ocaz­i­a luptelor crude și desastruse care, tâta timp, au arătat imposibilitatea :porul cretean să se supue jugului in­­stituțiile locale create în grabă în n’au­ putut face exportabil acest pentru că Porța, concentrând în­sa tóte părerile, se opune ori cirul ei. Ea e o piedică, la prosperitatea ti; în tóte ocasiile ea­ se­ pune în et cu representanții țetei și menține­­ neîncetat tulburarea și agitarea spi­­r.­em onirea să vă atestăm, domnule Isador, adâncul respect cu care sun­tl E. V. Prea umil! servitori mera iscăliturile tuturor autorităților și ale membrilor Adunarei cretene) sigur însă că acum, în urma meți­­i Greciei, glasul Candioților nu va­­ în semă. Frangulis Spice di­n țară achitat de către Consiliul de Jes­­in Galați căpitanul Marinescu, care iscat cu revolverul­ p* căpitanul 2scu cu care se afls­ deținut în a­­cte la Galați. — o l­egătură telegrafică directă cu a fost cerută ministrului de co din Viena de camera de com­er­­ț Bucovina. Cu modul iența cp­­ lui" I «i R °­. : " ■ lúa b­ovi p‘ ! • i m­ârl .idapc ’ , e la iunul la Galați.—Citim în „Vo­­urluiulul i dată sărbătorile Crăciunului în astru n’au presentat o mai mare animațiune ca anul acesta. Crisa­­rea afacerilor au făcut ca aceste ile de sărbători, atât de sgom­o­­dată, să nu difere de cele­lalte iot póte pentru că prăvăliele aü­ise. De altmint­rele ar putea sta­i în zilele de lucru, căci tot una Biata clasă de jos a petrecut cu nisce sărbători triste. De unde i petrecea cu veselie în aceste acesta sărăcia a fost atât de cât vedeai pe la porți adunați trei muncitori și stând de vor­­itât s’au mărginit pentru el sér Crăciunului.­­ căciuli.—Mercuri, înteiu­și a­ți, în Galați pe când u. Hris ea era în biserica sf. Nicolae, aș, numit Vasile Doniță îl furase din buzunar. D. Manea tânguri» —x— du-se sub­ comis lachi, a­cesta a alergat ngașului și a­ găsit căciuli­ir­a«ori lăsată amanet de opt lei. Sătulă de vii ! pe la orele 9 o fată an—av, v^uuiacula, Dimi­­triu în Galați în etate de 30—35 ani, a băut gămălii de chibrituri disolvate în apă, spre a se otrăvi. Cu tote ajutorile medicale administrate în grabă, să crede că pacienta nu va putea scăpa. —x— Un­ mare furt.—Joi nóple în lipsa d n«I Sofia Costescu de la domiciliul seu de pe strada Pastramă, desp. II, în Galați, con­cubinul ei, anume Petru Hiro3tofiie, ia furat suma de 400 fr. în 4 bilete ipote­care, un bon de rentă amortisabilă de 500 fr., o chitanță a casei de depuneri pe suma de 40.000 fr., un lanț mare de aur, un broș de aur cu 17 petre briliant, una pereche cercel cu 1 ■> petro briliant, o briceletă mai mică cu 9 petre diamant, și un medalion de aur cu 6 petre de di­amant. După urmăririle făcute, domnii St. Anghelescu, comisarul desp. N­. și Nico­lae Anastasiu, comandantul sergenților de oraș au reușit a pune mâna pe faptaș. Din anchetă se presupune că păgubașa ar fi furat și dânsa aceste obiecte de la un domn Constantinescu din Ploesci. Atât I ea cât și concubinul sau, sunt arestați. —x— I Ajutor copiilor săraci.—Se comu­nică din orașul Folticeni că acolo s’a ce­lebrat în sara ajunului Crăciunului o ce­remonie demnă de imitat: în localul­­ có­­primare de băieți No. 1 s’au distri­­­­t haine, încălțăminte, pâine și lemne 10 copii săraci din acel oraș. Iniția­­acestei serbări caritabile a fost luată -nele Elisa Milie, Virginia Rosignon la Dedița Ghițescu. Aceste onor. ne au adunat suma de 600 lei a , iar d-nele societăței au contribuit cu câte unul sau mai multe rânduri de îmbrăcăminte pentru acel copil. Din banii adunați s’au cheltuit o parte pentru con­fecționarea a 30 rânduri de haine, iar restul s’a întrebuințat pentru cumpărare de pâine și lemne și pentru ornarea u­­nui copac cu diferite cadouri mici, trimită rupe turcesc­, fără de care paci­ficațiunia Sudanului e imposibilă. Constantinopole, 28 Decimbri. Cale indirectă.—Porta pare dispus­­ adera la circulara rusă, privitor mobilisarea trupelor, cu condiția Grecia, Serbia și Bulgaria să dea piui. Aștepând, Porta ia măsurile treb­uiese pentru a mobilisa reservele ma­mei sale Viena, 28 Decembre. După „Noua Presă Liberă“ concesiu­nile făcute de prințul Bulgariei, în me­moriul Semis de Gadban-Effendi Sultanu­lui, in csea ce privesce mențin­­rea drep­turilor s­ultanului și cestiunile financiare, fac neprobabil un refus categoric din partea Porții. Gadbin Effendi trebue să se íntorca astă $1 Belgrad, 28 Decembre. Știr­e Serbia ar fi avut in­tenția ă încheierea unui trac­tat­orț cu Bulgaria e lipsită de temei Belgrad, 28 Decembre. Be .it ast $1 numerose depu­tațiui ictele Șabat, Valjevo și Vrar spre a-i asigura devota­men­trea rpopulațiunilor ce re­pres Belgrad. 28 Decembre. La uast­egal convocă Scupcina la 30 Decembre și o amână în acelaș timp pentru 6­ luni; cu tote astea Scupcina ar putea fi convocată extra­ordinar în coșuri neprevăzute. Ministrul Agriculturii și Comerciu’ui, Rasovici ’și-a dat demisiunea. D. Pavlo­vici, ministrul justiției, este însărcinat cu interimu. Cu ocaciunea sărbătorilor de Crăciun, Regele felicită personal pe Garașanin. Paris, 28 d­ecambre. O direcțiune de torpile se va crea la ministerul de marină. St Petersburg, 28 Decembre. Guvernul rusesc a supus marilor puteri o propunere ce tinde a insista ca să se ob­țină desannarea Bulgariei și a Serbiei. Viena. 28 Decembre Știri din Belgrad anunță că diferitele partide sunt de acord asupra programei ce trebue urmată spre a ajunge la rege­ntl’a.T’fi a Sli’-shinT PrAnr­'priml ca «A + a «iacii­« Xt’i AOL TC*! C* pi­nd­ Ifi­­ P li A Ü10ÍÍ vAv­­ i ". ÎI­ un Ou pom Au catui partide, cari voesc să sprijine p­e guvern până la soluțiunea cestiunii bulgare. o — — o— •—o— . d. I Al. A.­­ »'au­­ Introdus hiperv. .rum­ai pentru orașe, și mal .­tru capitală. A ast­fel se z­ice că aici numărul factor a fost mărit și s-a luat disposiții ca de­­ nou sc­isorile și cărțile de visită să fie a­tribuite cu o mai mare regularitate ca trecut. Pe viitor un fun­ționar superior posta face inspecțiuni spre a se convinge d îm­Țpărțitoriî ’și fac datoria la timp.­­ O întrunire de magistrați ai Curții Casație, și ai cuiiei de Ap-1, precum mai mulți avocați însemnați din «ap s’a ținut ieri, după chiemarea d-lui Iescu ministru de justiție. S’a discutat forma magistraturei. Retragerea militară CU fal le și sici, care se fâcsa în toți a­­l dir tea palatului în săra al­­­ui nu se va mai face fi­­usa doliului curței Spaniei și al bătrânul —o­ Accident la teatru­ haine fiind curias a asci» Pati și ne arfi"­1 tre­i și irl tine Dup sioue cânte —al treilea drugul s­a și nefericitul a cădut pe scenă. Pafti tocmai conta, s’ celui d’ântet; b­­­elei d’a doua ai a continuat. O venatóre N- Bibescu a aA ș0ia, lângă capi despre petrecer de mirare că, n disposiție, venă! bieți iepuri­fian Printre aceșt OST ©'u­tă­ți Telegrasofice pun0:«unimajure "28 Decembre Gadban Effendi a remis Sultanului un memoriu semnat de prințul Alexandru. In a­est memoriu, Prințul reînoește pro­testările sale de fidelitate și devotament și persistă în ideile sale unioniste, adău­­gând că Bulgaria, satisfăcută și posedând încrederea Porții, va găsi cea mai bună garanție pentru viitorul ei în relațiunile sale intime cu curtea suzerană și daca unirea va fi consacrată, va merge la Cons­­tandinopol să presinti omagiile sale Sul­tanului. Acest raport a impresionat într-un mod defavorabil pe Sultan. Constandinopol 28 Dicambr» O depeșă a lui Muktar-Pașa cere să­­ ța rAMELE YIBSTEI 32 ale Domnului Jeramie PARTEA ÎNTÂIA­Na de la Gr­andval XI abia ’și pu­­turtă tăcere ■ințele mele ■I sese cu să stă lung la >re, și ’mi . . •„ hi­ în jos : I o figură noși; tre­­m am să­ Acum nu douăzeci n­ă trăesc, el și al cu și bani Cum trebue să ’țî închipuiesci, dom­nule, căscat ochii mari. „— Ce faci tu acum întrebai. „— Sunt modelă, posez în atelierele de pictură. De­ore­ce nu prea pricepeam bine, ea ’mi explică că demnii pictori au trebu­ință de modeluri viețuitore, adică d’a a­­vea sub ochii lor bărbați, femei, fete, copil spre a ’și face tablourile. „— Crejjî deci că pot să fiu modelă? îi zisei 6Ü. „— Da, și o modelă și­,—e vorba de care *’a servit ea, — și vei câștiga ce vei vrei. „— Fie , dar unde să mă duc ? Nu cunosc nici un pictor, eu. Ea se gândi un moment și’mi răspunse. n— Sunt pute două sute de ateliere și cunosc cel puțin trei sfeci; te ași putea trimite ici sau dincolo , dar nu, nu este făcută pentru asemenea lume. — E bună camarada d tale, murmură tînerul. — Oh ! nu e rea, cred chiar că are inimă bună. „— Intr’acest moment, țiise ea, văd numai un singur loc pentru tine. Infăți­șază-te mâine la atelierul d-lui George Rames, elevii mu ’s numeroși și toți sunt bine crescuți. Cunosc atelierul și se ia cum se purta elevii de acol­o; am posat două luni anul trecut. — Camarada d-tale se nümesce Fer­nanda ? — Da, domnule. CRomcTmüTTscE^ Marț( 31 Decembre. Lor.—Suma din urmă lei trimis d-na Ana Ionescu L. Stănciulescu Buzău 25 Ionescu Buzău 25 b­, d. Bucurescu 15 b. Total lei stă cum se cade­ ră că d. George Ramei ,oga­ea, și ’țî va da cel I pe două cosuri. Ar trecu pe buzele tină ’mi de pe adresa d lui se despărți de mine zi­ipun, dragă­­i, am eșizat și am stat pe l­a j un atelier de pictură I­oscut pentru mine, în I ceam... Dar biata mea ! niseria... p.I zisei, trebue să căscig. m’am­ sculat h­otărîtă și... f .n­. f c.. ii urnei d tale ce vroiai să le­ i ai vorbit de întîlnirea c­era Fernanda ? i :it. că nu trebuia să’i spun­i nu voi îsbuti domnule ; n­i mamei o nădejde falsă. Lucian uitându­se în ochi , ar fi vrut să ’l citescá tăcere tînerul reluă . Fernando ți-a spus c­­e cere de la un model "r pictură ? le, ea n’a intrat în nici rie. Haiman­d multe cărticele mai multă buc care altă sucă. Sinucidere om ce locuesc amarit de neaj­să, a luat gău­brituri și topit reno a fost ap­rind doctorul i’a scăpat. — Pricep , greu să ’ți spi reserva ei. El bine, dar veni pe domni nu’i voiu vorbi — Oh ! dom — Domnul primi nici de c — De ce d — Pentru c să faci meberii — Totuși, I — Nici de ți ar fi explica model într’un venit aici. Iți poți face acel — Ore nu — Din po Nu te cunos­­destul să te cu­d­ta spre simțămintele Ai fost c: iubesco și­­ celentă. — Aja ! — Vorb de care te — Puți Emile .

Next