Universul, mai 1886 (Anul 3, nr. 505-528)
1886-05-03 / nr. 505
ANUL III.—No. 505. Sâmbătă, 3 (15) Marti 1886.5 Bani în Capitală— 1O Bani în Provincie ABONAMENTE PENTRU CAPITALA: Penjin - - - Le: 18 Pe șase luni ... „ 9 Pe trei luni „ 4.E Pe 1 lună - - - - ti bărare în tote dilele de lucru la 7 ore dimineta. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : STRADA BREZOIANU. NO. 19. BUCURESCI. ABONAMENTE PENTRU JUDEȚE: Pe un an - - - - Loc 20 Pe șase luni- ... „ 10 Pe trei luni- ... „ ■> Pe 1 lunii .... 2 Tipografia, Redacția și Administrația ziarului „Universul“ s’au mutat în strada Brezoianu No. 19 în dosul Teatrului National. c Bucuceac- 2 miaiu 1886 O nenorocire Dacă popolațiile nóstre, atât urbane, cât și rurale, bogate și sărace, suferă la noi de ceva mai mult, apoi desigur, acel ceva e reaua stare sanitară. Atât în sate cât și în orașe, bólele infectuase se împrăștie într’un mod îngrozitor prin murdăria și marea neîngrijire a nóstră. E dureros, dar trebue s’o spunem, în nici o altă țară, chiar în unele țări mai puțin civilisate ca a nostra, nu ve$i de sus, până jos asemenea murdărie în casă, pe strade și în îmbrăcăminte. Atât de adevărat e lucrul acesta, încât, chiar omenii cari vor să pară luxoși sunt luxoși d’asupra, an guler și mâneci curate, dar dacă ’i ni desbrăca ai găsi pe dânșii o cămașă de cea mai estremă murdărie.* * fiv Avem și noi—dragă domne - consilii sanitare și serviciu sanitar public. Dar ce fac aceste instituții pentru care se cheltuesc bunicei bani? Nimic.—Nici în București, unde controlul e atât de ușor, necum în județe și mai ales pe la țară, acțiunea consilielor sanitare și a serviciului public aferent nu se se simte de loc. Pretutindeni, în alte țări, acești medici-funcționari merg pe la sate, da îi le curg la cei bolnavi și sfătuesc pe cei sănătoși cum să se feresca de a se îmbolnăvi și molipsi. Serviciul sanitar, de pildă, obligă, prin agenții forței publice, pe ameni de a-și curați curtea și casa; îî dă afară din locuințele umede.—Dar la noi se văd asemenea lucruri ? Oftica și sifilisul se întind cu cea mai îngrozitore iurâlă. Aceste bule mai scad încă popolația nostra atât de rară, care scade și din alte o sută de cauze. N’ar fi óre mijlóce d’a se combate acéstá nenorocire ? N’ar fi chip a se face de vreun folos medical pentru care cheltuește statul atâta bănet? Credem că da. *•* * Ceș, d’întâi reformă de făcut e tocmai acesta : Să se cera în mod riguros de la medicii de orașe și de plase să-șî implinesca datoria. Ei ar trebui să se preumble fiecare prin circumscripția sa și să nu lase pe bolnavi de buna voia lor să vie la doctor. Aceștia nici nu vin, dacă sunt bolnavi, căci se tem de doctor, nici nu știu de cele mai multe ori că sunt bolnavi. Cum voiți ca un țăran să cunoscă singur că e ofticos, sifilitic sau pelagros, când doctorii înșiși nu stabilesc lesne diagnosticul acestor boi ? Medicul să fie obligat să mergă din casă în casă, de la om la om, și să cerceteze. Celor bolnavi să li se spue că nu trebue să se pue în contact cu omenii sănătoși, căci prin acesta i-ar nenoroci. Celor sănătoși să le spue să se feresca și ei. Când omul se știe bolnav, altfel săpazește decât când nu știe nimic. Apoi ar trebui să se prevadă un fond special pentru medicamente. Doctorul să ducă cu sine o farmacie portativă. Celor mai cu stare, să li se ia plata pentru doctorie, celor mai săraci, să li se dea gratis. Așa, numai rețeta pe care o dă medicul —și acesta cât de rar— e nefolositare , țăranul forte rar se duce la farmacie. * * * Reforma cea mare pe care o propunem e acesta: Să se recruteze un personal de ofițeri sanitari, dintr’o anume scala, cari să inspecteze satele din punt de vedere higienic. Să oblige comunele acuzați coprinsul. Să oblige pe țăran a-și spăla și a-și aera căsuța. Acești ofițeri să controleze dacă țăranii urmeza prescrierile medicului. Aceste sunt măsuri care—după noi—ar face mare bine și n’ar costa mari sacrificii. La timp vom desvolta ideile nóstre in aceata privință. Tunul Gatling și Tunul Nordenfelt. — (Vedi pag. 3) Sosiri la Iași. —D. Badnoff, unul din representanții companiei de navigare transatlantice, a sosit luni sara în orașul Iași. Se zice că călătoria sa acolo este în legătură cu emigrarea evreilor. Grindină și zăpadă. — Indiua de S-tu Gheorghe, 23 Aprilie trecut, pe la orele 3 dupe amiazi, a cădut în comuna Floresci, județul Prahova, grindină în mărimea bobului de mazăre, care a ținut o jumătate oră, și după aceea a urmat zăpadă până la orele 6 sara; iar noptea, înghețând, a causat o desăvârșită stricăciune arborilor roditori. Foc. — In noptea de 24 spre 25 Aprilie curent, incendiându se mora cu aburi a d-lui Fotache Aninos, din comuna Obidiți, județul Râmnicu Sărat, a ars cu desăvârșire, causându-se o pagubă ca de lei 10.000. Incendiul se crede a fi fost pus și a isbucnit din întrul morei. S’au luat energice măsuri pentru descoperirea autorilor. Apele Dunărei cresc continuu. Cota lor d’asupra otiagiului este astăzi de 3 m. 94. • Nenorocire.—Costache Gheorghe, lucrător la fabrica de lemne din Galați, pe când lucra alaltăieri la scoterea unor ghile la malul Dunărei, a cădut o ghilă peste el și l’a lăsat mort pe loc. Ploiă.—Tata săptămâna trecută, în jud. Tutova, timpul a continuat a fi ploios. Luni pe la orele 3 —4 a căzut o ploie bună, care se crede a fi pătruns în tot județul. Semănăturile au luat repede o altă rasă, și se crede că acest an va fi abundent. Bruma ce a căzut într’una din nopțile trecute a causat neînsemnate pagube. Spice din țară Bătaie în armata.—Citim în ziarul „Lupta“ din Iași: „Cu tóte circulările ministerului de resbel și pedepsile exemplara ce s’au dat din acesta causa unora, bătaia în armată se practică pe o cale destul de întinsă. Ce e dreptul, nu de către ofițeri, dar de gradele inferiore precum serjenți, serjenți majori, acești tiranași ai armatei nostre. Așa ni se relateza că la regimentul 7 de călărași serjentul Manulache bate de slăbește pe bieții recruți. Am putea cita chiar nume. Așa un recrut se află actualminte la infirmerie din causa bătăilor numitului sergent. Față cu acesta întrebăm : nu e timpul încă de a să stârpi acest obicei barbar, care degradeza prestigiul armatei nóstre ?“ Ne unim și noi cu confratele nostru de la Iași. Emigrare.—Aflăm, scrie „Liberalul“ din Iași de la 29 Aprilie, că astăzi vor pleca cu trenul de seră mai multe familii evreești spre Hamburg, de unde apoi cu vaporul se vor duce spre a se stabili în America. Un calc înnecat. In naptea de 21 spre 22 Aprilie curent, s’a înnecat în Dunăre, în dreptul localităței Calea Mică, de lângă urbea Hârșova, un caic sub pavilion elin, comandat de proprietarul său Necola Timaris. Pe vas se aflau și duoă marinari. Acest vas venia de la Calați, cu destinațiunea pentru Cernavoda, încărcat cu 800 saci făină și 200 saci limic. Afară de echipagiu nu s’a putut salva nimic. Vaporul local între Calați și Brăila a început de Joi 1 Maiu, să plece dimineța la ora 72 iar nu ca până acum la ora 8. Escursiune.—Membrii Comisiunei dunărene europene din Galați, s’au dus miercuri în escursiune la Sulina pe un vapor român. D. general Pencovici și d. Lupu Costache, prefectul județului Covurlui, însoțesce pe membrii la acesta escursiune. m O donație regală.—M. S. Regina a donat bisericea de pe noul său domeniu Slobozia Zorlenî, din județul Tutova, suma de 2.000 lei. • După copii de o dată. — In naptea de 24 spre 25 Aprilie curent, femeea Deaca, soția locuitorului Dobre Ion Țăranu, din urbea Ostrov, plasa Silistra Nouă, a născut, cu multă greutate, duci copii gemeni, și apoi a încetat din viață. Copii însă sunt pe deplin sănătoși.