Universul, mai 1886 (Anul 3, nr. 505-528)
1886-05-03 / nr. 505
tunecată în puț.— Femeea Maria Ioniță din comuna Lipia-Bojdani, plasa Snagov, județul Ilfov, care de mai bine de un an de zile era bolnavă, a eșit de mări din casă și a’a dus la un puț, unde, dupe ce ’și a lăsat tistimelul afară, s’a aruncat în întru, înecânduse. Ieri i s’a scos cadavrul, dânduse cașul în cunoscința parchetului. Cadavru găsit. — La marginea comunei Călugări, s’a găsit cadavrul unei femei, de fel din comuna Vlaici, județul Olt. Causa morții până acum nu se cunosce. Cașul s'a comunicat parchetului spre a începe investigațiunile cuvenite. DIN PARIS (Corespondența particulară a „ Universului”) 27 Aprilie. Grevă la Lyon.La Lyon în suburbia Mulatiére urrienii din sticlăria Adoudard se găsesc de câteva zile în grevă. Unii dintre ei n’au vrut insă să părăsescă lucrul, și temându-se ca să nu fie atacați cumva de tovarășii lor, se adăpostiră în sticlărie și unul dintre ele și mută chiar și mobilele. Lucrul acesta a necăjit pe greviști, cari ’și vedeau astfel cererile lor în primejdie ca să fie respinse, înconjurară pe cel cu mobilele, i le luară, le rupseră și le aruncară în zone. Pe urmă atacară cu pietri fabrica, și lucrătorii din năuntru răspunseră cu focuri de pușcă încărcată cu glonțe mici. Au fost și dintr’o parte și din ceal altă mulți răniți; printre răniți e și stăpânul fabricei, d. Allouard, și câte-va femei și fete. Una din femei a fost forte crud maltratată. Emoțiunea lyonesilor era și este încă forte mare, deși poliția restatornici liniștea. Duel între ziariști.—Zlele acestea a avut loc un duel între Portalis de la XIX Lucle și Rochefort. Asupra acestui duel iacă vreo câteva amănute curiose . Amândoi acești doi ziariști prânziră duminică în casa unei domne prietenă comună a lor. Luni, Mensy, redactor de la „Intrasigeant“ publică într’acel ziar și tocmai în „Revista Presei“ câte-va linii ce criticau pe Portalis, linii pe care Rochefort, directorul, nici nu le citise măcar. Portalis citind acele linii se înfuriă și scrise în ziarul său, XIX Siécle, un răspuns în care făcea pe Rochefort Clown bătrân și altele asemenea. Rochefort atunci îi trimise martori. Trebue să scrți însă că după Comună, Portalis dirija radicalul ziar „Cornaire“ având de colaboratori pe Zola, Rochefort și Marét. In 1876, pe când se pregătia restaurarea contelui Chambord, Portalis propuse alianța între Jerome Bonaparte și republicani spre a salva, zicea densul, Republica. Atunci toți colaboratorii săi îl părăsiră. Considerând deci vechile relații dintre adversari, martorii îndulciră condițiile duelului. Duelul se întîmplă diminața în vila lui Saint Albin, redactor la „Figaro.“ Se schimbară 4 glonțe fără să se rănască vreunul. Plecând ei se salutară. Francesi măcelăriți în noile Ebride...Matin primește de la corespondentul seu din Noua Caledonia scrrea că colonii din noile Ebride au fost măcelăriți. Guvernatorul francez al Noei Caledonia trimise pe dată la fața locului transportul guvernativ Dives. Ziarele au și început să spună că acastă tragică întîmplare nu pate să aibă decât o singură soluțiune: luarea în stăpânire definitivă a Noilor Eloride din partea Franciei, după ce se vor pedepsi însă într’un mod exemplar măcelăritorii. Despre luarea în stăpânire a acelui grup de insule se vorbia deja de câtva timp și pare că acest măcel va servi de pretext pentru punerea în executare mai repede a acestui plan. Traian ------------------------------------------------ ACTE OFICIALE * Se recunoște calitatea de cetațen românilor Nanu Gherman, inginer Ioan Popasu și George Poltzer. * Se acordă împământenirea cu dispensă de stagiu d-lui Alfred Dausch. * D. Petre Măldărescu, este numit în postul de adjunct al serviciului depunerilor, consemnărilor și economiilor pe lângă casieria județului Mehedinți. * Sunt numiți perceptori ai statului următorele persone : D. N. Popescu, d. T. Zidaru, d. loan Popescu, d. I. O. Balcescu, d. N. I. Iovanache, d. Costache Onofrescu, d. Anghel Nicolau, d. V. Crupenschi, d. Hristache Dimitriu, d. C. Iliescu, d. Ilie I. Popescu, d. C. Georgescu, d. I. M. Bac lișianu, d. Nicolae Simulescu, d. T. Popescu, d. C. Tomșeneanu, d. G. Vasilescu și d. loan Marinescu. Corespondența Telegrafică .Serviciul particular al „ Universuluui Constantinopole, 30 Aprilie. Porta a declarat în mod formal ambasadorilor că va respinge orice înțelegere bazată pe o cesiune teritorială către Grecia, din orice parte ar veni o asemenea propunere. Ministrul agriculturei, d. dr. Lucius, se declară energic în contra oricărei urcare noă a taxelor asupra cerealelor. In urma acestei atitudini poziția lui pare compromisă. Berlin, 30 Aprilie, „Vossische Zeitung“ este informată prin corespondentul său din Paris că încordarea între guvernul francez și Vatican cresce mereu din causa instituirei nunciaturei papale la Peking. D. de Freyeinet cere ca nunciul să nu aibă un caracter diplomatic ci să fie numai un vicar papal sub protecția francesă, pe când papa se opune contra acestei restricțiuni a drepturilor sale. Se crede că Francia va revoca pe representantul său din vatican. Congresul argentin s’a deschis ieri. Mesagiul președintelui constată bunele relațiuni cu străinătatea, ordinea ce domnesce în țară și crescerea emigrărei. Când președintele Boca a eșit din congres un individ ,i-a dat cu o piatră în cap, causându-i o rană usora. Atentatorul a fost arestat. Buenos Ayres, 30 Aprilie. CRONICA BUCURESCEANA Vineri, 2 Maiü. O întrunire au ținut Miercuri sara în Sala Senatului deputații și senatorii. Convenția comercială.—Se zvonesce prin capitală că negocierile pentru reînchierea unei convențiuni cu Austro Ungaria s’au întrerupt cu desăvârșire și că trimișii austro ungari se vor înturna la Viena și la Pesta. Miercuri ministrul austro-ungar în Bucuresci, d. baron de Mayr, a avut o lungă întrevorbire în privința acestei convenții cu d. I. C. Brătianu și cu d. Feruchide. Cam ce vor fi vorbit, nu se scie. Academia.—Aici la ora 1 după prânz se va ține o ședință publică la Academia Română. Intr’acestă ședință d. V. A. Urechiă va comunica nisce documente privitore la sfîrșitul veacului XVIII și la începutul celui de al XIX. 3re Prefect de Ilfov se vorbesce că se va numi d. Scarlat Trăneș, acum prefect de Brăila. Burse. Astăzi se va ține concurs la Universitate pentru darea a două burse din fondul lăsat de d. Iosif Niculescu Bursele acestea sunt: una pentru chimie și alta pentru fisică. Comisiunea examinatore e compusă din d-nii Gr. Ștefănescu, ca președinta, și Bernath, Istrati, Șonțu, Racoviceanu, Saligny, ca membri. 3ÎC Spânzurat de miserie. — Andraș Laioș, un supus maghiar, neavând slujbă și prin urmare nici pâine de mai mult timp, s’a spânzurat alaltăieri pe un maidan care se află la spatele casei maiorului Pandrav, pe șosaua Bonaparte. Sinucisul era de 60 de ani. Legațiunea austro-maghiară a fost înșciințată de acest fapt. «3> Program strife! (Jile) io 11 lai» 1886 A cincea aniversare a Incoronărei -■&I In revărsatul porilor, 21 tunuri vor anunța capitalei solemnitatea țlilei. I La ora 10 și jumătate dimineța, se va celebra la mitropolie un Te-Deum de către I. P. S. S. Mitropolitul primat, încongiurat de înaltul cler, în presența d-lor miniștri, d-lor senatori și deputați, înaltelor curți de casațiune și de compturi, corpului profesoral, curților și tribunalelor, d-lui primar cu consiliul comunal al capitalei, camerei de comerciu, înalților funcționari ai Statului și d-lor ofițeri din armata permanentă, teritorială și din reservă, cari nu vor fi sub arme. III Armata va fi așezată pe strade și piețe între Palat și Mitropolie. Elevii șcdlelor superiore, secundare și primare din capitală, vor fi înșiruiți pe ambele părți ale bulevardului Elisaveta. IV Pornirea de la palatul din București a M.M. L.L. Regelui și Reginei, spre a ■-> asista la Te-Deum, se va anunța prin 101 tunuri. La 12 ore, Majestățile Lor vor primi defilarea pe Bulevardul Universităței, înaintea statuei lui Mihaiü Vitezul, în ordinea următore : 1. Elevii sculelor superiore, secundare și primare cu drapelele lor ; 2. Armata. VI M.M. L.L. Regele și Regina vor primi în sala Tronului, la Palat, în presența d-lor miniștri, la orele 2 și jumătate, felicitările Corpurilor legiuitore. VII La orele 8 sara, va fi serbare publică cu iluminațiune și focuri de artificii la șosea. Grădinile S t. Gheorghe și Episcopia, piața Teatrului, piața Universităței și tote edificiile publice vor fi asemenea iluminate. Musicile militare vor fi împărțite în grădinile și piețele publice. VII Registrele de înscriere la Majestățile Lor vor fi deschise la Palatul din Capitală. IX In aceașli, la orele 10l/B dimineța, se va calebra un Te-Deum în tóte comunele rurale și urbane din țară, la cari vor asista autoritățile locale. D-nii prefecți vor primi, în reședințele districtelor, felicitările autorităților civile și militare și ale orășenilor. In acele reședințe, d nii prefecți în înțelegere cu primarii și șefii garnisonelor respective, vor regula modul serbărei acestei țile. «» — IFoița. „XTniversvil-ai“ ........................................................Wi DRAMELE YIEȚEI Miliónele Domnului Jeramie PARTEA DOUA Opera Reului V. Complotul. — Domnă Lurean, cu orice preț trebue să ieși din situația în care te găsești. — Să ies, cum ? — Innapoiază d-lui Lucian suma ce ’l a împrumutat. Văduva se uită drept în ochii vecinei. Acesta ’și luă glasul său desmerdător. — Să vedem, sunt eu, da ori nu, prietena d-tale. ? — Ești cea mai bună, singura mea prietenă. — Bine , dar dovedește’mi acesta. — Cum ? — Primind ceea ce ’mi place să fac pentru d ta. Tremuri pentru odihna și fericirea ficel d tale, ai dreptate, căci este tocmai și vreme ca s’o scapi de o înrîurire funestă. Nu mai ai că stai pe gânduri, trebue să ’ți scapi copila. Vei seri deci d lui Lucian Morel și vei adăoga la scrisore suma ce ’i datorezi. Iacă o mie de lei, ia o. Nu e preferabil să ’mi datorezi mie ? Dar nu va fi de ajuns să rogi pe d. Lucian ca să ’și înceteze visitele. Admit că el nu va avea Indrasnela să ’ți mai bată la ușă, dar fii convinsă că va face tot ce ’i va sta prin putință ca să ’ți vadă fiica; dacă ceea ce d-ta trebue să împiedici. Nu se știe care ar putea să fie urmările unei întâlniri pe stradă. Te vei feri de acestă primejdie primind ospitalitatea ce ’ți ofer în casa mea de la Ville-d’Avray. Nu ai să ’mi răspunzi, tot ce ’mi mai poți obiecta, o știfi. Este hotărît, ne am învoit, te iau. Nu te mai gândi dar decât la repedea d-tale însănătoșire. Fii fără grijă în privința chiriei, ea va fi plătită. Așadar, luni, ma înțelegi, lunia viitare la patru și jumătate vom pleca câte tre ele. Vom sosi la Ville-d’Avray de prânz. Servitórea mea me va aștepta acolo. Poți vesti d-lui Lucian Morel, în scrisorea d-tale, că starea sănătăței te silește să pleci din Paris pate pentru totdeauna. Și fiindcă purtareaa nu ’i va putea spune unde te ai dus, va căuta pe domnișora Eugenia cât ’i va plăcea. Dar, fii liniștită, peste o lună nici nu se va mai gândi la fiica d-tale. Domna Lureau întinse amândouă mânile generosei sale prietene. — Ah ! strigă ea cu emoțiune, și lăsând să ’i curgă lacrimile, cum vom putea recunoște într’o fii tóte bunătățile ce ai pentru mine și pentru copila mea ! — Lasă, să nu mai vorbim de asta... Iacă, să ne îmbrățișăm, și va prețui mai mult! Văduva îmbrățișă pe grozava Anastasia. — Dari, reluă peste un moment dibacea șirată, dacă ai scrie scrisorea d-tale chiar acum ? — Da, $i se domna Lureau, cu chipul acesta n’aș fi incomodată de Eugenia. Intr’o clipă, hârtia, cernela și condeiul se aflară pe masa împinsă înaintea văduvei. Ea scrise, dar numai după ce fiecare frasă fu aprobată de vecină. După ce scrisorea fu sfîrșită și iscălită „văduva Lureau,“ o supuse la proba unei citiri. Găsită forte bine, fu pusă într’un plic, împreună cu biletul de o mie de franci. Nimic nu lipsia prevertiturei Anastasia nici chiar cera roșie și pecetia, probabil cumpărată în ajun de la vre-un gravor. Ea aprinse o luminare și aplică chiar densa cele nouă peceți reglementare, purtând marca unui minunat „L“ gotic, ceea ce nu observă nici de cum domna Lureau. — Dragă, mă însărcinez cu scrisórea d-tale,Use vecina ; voia eși după ameza și o voiu duce la poștă. VII Mare Durere Tocmai sâmbătă anunță domna Lureau fiicei sale că primise oferirea ce ’i făcuse domna Fournier d’a se duce să stea câtva timp la țară la Ville-d’Avray. Fata, care pare că avea presimțimântul cursei urzite înpotriva ei și a mamei sale, iernase tăcută. — Eugenio, de ce nu răspunzi ? — Pentru că n’am nimic de zis. — Mi-se pare că esc supărată ? — Te amăgesci, dragă mamă. — Să vedem, nu ’ți place că plecăm din Paris ! — Din potrivă, deorece e vorba de însănătoșirea ta. — Nu vroiam să primesc, soli, dar domna Fournier a fost așa de stăruitare... Cu tote astea, drăguță, dacă ai vreo obiecție serioisă.... — Nici una, mamă. Ceea ce vrei tu vreau și eu. Emile Richebourg. (Va urma) Avis important Cu ocazia dărîmărei spitalului Colțea, partea de din dos despre str. Scaunele și a mai multor alte clădiri, dărâmare ce va începe la 7 Aprilie curent, se vinde cu prețuri moderate, cărămizi bune, stejar pentru tâmplari, grinde, căpriori de tufan, brad, scînduri, dușumele, scări de stejar, ferestre, uși, fierărie, table și tinichea pentru învelit. Molos gratis, a se adresa vis-a vis de locul dărâmărei str. Scaunele.