Universul, mai 1886 (Anul 3, nr. 505-528)

1886-05-03 / nr. 505

tunecată în puț.— Femeea Maria Io­­niță din comuna Lipia-Bojdani, plasa Sna­­gov, județul Ilfov, care de mai bine de un an de z­ile era bolnavă, a eșit de m­­­ă­ri din casă și a’a dus la un puț, unde, dupe ce ’și a lăsat tistimelul afară, s’a aruncat în întru, înecându­se. Ieri i s’a scos cadavrul, dându­se ca­șul în cunoscința parchetului.­­ Cadavru găsit. — La marginea co­munei Călugări, s’a găsit cadavrul unei femei, de fel din comuna Vlaici, județul Olt. Causa morții până acum nu se cu­nosce. Cașul s'a comunicat parchetului spre a începe investigațiunile cuvenite. DIN PARIS (Corespondența particulară a „ Universului”) 27 Aprilie. Grevă la Lyon.­La Lyon în subur­bia Mulatiére urrienii din sticlăria Adou­­dard se găsesc de câte­va zile în grevă. Unii dintre ei n’au vrut insă să pără­­sescă lucrul, și temându-se ca să nu fie atacați cum­va de tovarășii lor, se adă­postiră în sticlărie și unul dintre el­e și mută chiar și mobilele. Lucrul acesta a necăjit pe greviști, cari ’și vedeau ast­fel cererile lor în pri­mejdie ca să fie respinse, înconjurară pe cel cu mobilele, i­ le luară, le rupseră și le aruncară în zone. Pe urmă atacară cu pietri fabrica, și lucrătorii din năuntru răspunseră cu focuri de pușcă încărcată cu glonțe mici. Au fost și dintr’o parte și din cea­l­ altă mulți răniți; printre răniți e și stăpânul fabricei, d. Allouard, și câte-va femei și fete. Una din femei a fost forte crud maltra­tată. Emoțiunea lyonesilor era și este încă forte mare, de­și poliția restatornici li­­niștea. Duel între ziariști.—Z­lele acestea a avut loc un duel între Portalis de la XIX Luc­le și Rochefort. Asupra acestui duel iacă vre­o câte­va amănute curiose . Amândoi acești doi ziariști prânziră duminică în casa unei domne prietenă comună a lor. Luni, Mensy, redactor de la „Intrasi­­geant“ publică într’acel ziar și tocmai în „Revista Presei“ câte-va linii ce criti­cau­ pe Portalis, linii pe care Rochefort, directorul, nici nu le citise măcar. Portalis citind acele linii se înfuriă și scrise în ziarul său, XIX Siécle, un răs­puns în care făcea pe Rochefort Clown bătrân și altele asemenea. Rochefort atunci îi trimise martori. Trebue să scrți însă că după Comună, Portalis dirija radicalul ziar „Cornaire“ a­­vând de colaboratori pe Zola, Rochefort și Marét. In 1876, pe când se pregătia restau­rarea contelui Chambord, Portalis pro­puse alianța între Jerome Bonaparte și republicani spre a salva, zicea densul, Republica. Atunci toți colaboratorii săi îl pără­siră. Considerând deci vechile relații dintre adversari, martorii îndulciră condițiile duelului. Duelul se întîmplă diminața în vila lui Saint Albin, redactor la „Figaro.“ Se schimbară 4 glonțe fără să se ră­­nască vre­unul. Plecând ei se salutară. Francesi măcelăriți în noile E­­bride...Matin primește de la corespon­dentul seu din Noua Caledonia scrrea că colonii din noile Ebride au fost măcelă­riți. Guvernatorul francez al Noei Cale­donia trimise pe dată la fața locului trans­portul guvernativ Dives. Ziarele au și început să spună că a­castă tragică întîmplare nu pate să aibă de­cât o singură soluțiune: luarea în stă­pânire definitivă a Noilor Eloride din par­tea Franciei, după ce se vor pedepsi însă într’un mod exemplar măcelăritorii. Despre luarea în stăpânire a acelui grup de insule se vorbia deja de cât­va timp și pare că acest măcel va servi de pretext pentru punerea în executare mai repede a acestui plan. Traian ------------------------------------------------­ ACTE OFICIALE * Se recunoște calitatea de cetațen ro­mân­i­lor Nanu Gherman, inginer Ioan Popasu și George Poltzer. * Se acordă împământenirea cu dispensă de stagiu d-lui Alfred Dausch. * D. Petre Măldărescu, este numit în postul de adjunct al serviciului depunerilor, consemnărilor și economiilor pe lângă ca­sieria județului Mehedinți. * Sunt numiți perceptori ai statului ur­­mătorele persone : D. N. Popescu, d. T. Zidaru, d. loan Popescu, d. I. O. Balcescu, d. N. I. Io­vanache, d. Costache Onofrescu, d. An­­ghel Nicolau, d. V. Crupenschi, d. Hris­­­tache Dimitriu, d. C. Iliescu, d. Ilie I. Popescu, d. C. Georgescu, d. I. M. Bac­ lișianu, d. Nicolae Simulescu, d. T. Po­pescu, d. C. Tomșeneanu, d. G. Vasil­escu și d. loan Marinescu. Corespondența Telegrafică­ ­.Serviciul particular al „ Universulu­ui Constantinopole, 30 Aprilie. Porta a declarat în mod formal amba­sadorilor că va respinge ori­ce înțelege­re bazată pe o cesiune teritorială către Grecia, din ori­ce parte ar veni o ase­menea propunere. Ministrul agriculturei, d. dr. Lucius, se declară energic în contra ori­cărei urcare noă a taxelor asupra cerealelor. In urma acestei atitudini poziția lui pare compro­misă. Berlin, 30 Aprilie, „Vossische Zeitung“ este informată prin corespondentul său din Paris că încorda­rea între guvernul francez și Vatican cresce mereu din causa instituirei nun­ciaturei papale la Peking. D. de Freyei­­net cere ca nunciul să nu aibă un ca­racter diplomatic ci să fie numai un vi­car papal sub protecția francesă, pe când papa se opune contra acestei restricțiuni a dreptur­ilor sale. Se crede că Francia va revoca pe representantul său din va­tican. Congresul argentin s’a deschis ieri. Mesagiul președintelui constată bunele re­lațiuni cu străinătatea, ordinea ce dom­­nesce în țară și crescerea emigrărei. Când președintele Boca a eșit din con­gres un individ ,i-a dat cu o piatră în cap, causându-i o rană usora. Atentato­rul a fost arestat. Buenos Ayres, 30 Aprilie. CRONICA BUCURESCEANA Vineri, 2 Maiü. O întrunire au ținut Miercuri sara în Sala Senatului deputații și senatorii. Convenția comercială.—Se zvonesce prin capitală că negocierile pentru reîn­chierea unei convențiuni cu Austro Un­garia s’au întrerupt cu desăvârșire și că trimișii austro ungari se vor înturna la Viena și la Pesta. Miercuri ministrul austro-ungar în Bu­­curesci, d. baron de Mayr, a avut o lungă întrevorbire în privința acestei conven­ții cu d. I. C. Brătianu și cu d. Feruchide. Cam ce vor fi vorbit, nu se scie. Academia.—Aici la ora 1 după prânz se va ține o ședință publică la Academia Română. Intr’acestă ședință d. V. A. U­­rechiă va comunica nisce documente pri­­vitore la sfîrșitul veacului XVIII și la începutul celui de al XIX. 3re Prefect de Ilfov se vorbesce că se va numi d. Scarlat Tră­neș, acum prefect de Brăila. Burse.­ Astă­zi se va ține concurs la Universitate pentru darea a două burse din fondul lăsat de d. Iosif Niculescu Bursele acestea sunt: una pentru chimie și alta pentru fisică. Comisiunea examinatore e compusă din d-nii Gr. Ștefănescu, ca președinta, și Bernath, Istrati, Șonțu, Racoviceanu, Sa­­ligny, ca membri. 3ÎC Spânzurat de miserie. — Andraș Laioș, un supus maghiar, neavând slujbă și prin urmare nici pâine de mai mult timp, s’a spânzurat alaltă­ieri pe un mai­dan care se află la spatele casei maioru­lui Pandrav, pe șosaua Bonaparte. Sinu­cisul era de 60 de ani. Legațiunea aus­tro-maghiară a fost înșciințată de acest fapt. «3> Program strife! (Jile) io 11 lai» 1886 A cin­cea aniversare a Incoronărei -■&­­I In revărsatul porilor, 21 tunuri vor a­­nunța capitalei solemnitatea țlilei. I­ La ora 10 și jumătate dimineța, se va celebra la mitropolie un Te-Deum de că­tre I. P. S. S. Mitropolitul primat, în­­congiurat de înaltul cler, în presența d-lor miniștri, d-lor senatori și deputați, înal­telor curți de casațiune și de compturi, corpului profesoral, curților și tribunale­lor, d-lui primar cu consiliul comunal al capitalei, camerei de comerciu, înalților funcționari ai Statului și d-lor ofițeri din armata permanentă, teritorială și din re­­servă, cari nu vor fi sub arme. III Armata va fi așezată pe strade și piețe între Palat și Mitropolie. Elevii șcdlelor superiore, secundare și primare din capitală, vor fi înșiruiți pe ambele părți ale bulevardului Elisaveta. IV Pornirea de la palatul din București a M.M. L.L. Regelui și Reginei, spre a ■-> asista la Te-Deum, se­ va anunța prin 101 tunuri.­­ La 12 ore, Majestățile Lor vor primi defilarea pe Bulevardul Universităței, îna­intea statuei lui Mihaiü Vitezul, în ordi­nea următore : 1. Elevii sculelor superiore, secundare și primare cu drapelele lor ; 2. Armata. VI M.M. L.L. Regele și Regina vor primi în sala Tronului, la Palat, în presența d-lor miniștri, la orele 2 și jumătate, fe­licitările Corpurilor legiuitore. VII La orele 8 sara, va fi serbare publică cu iluminațiune și focuri de artificii la șosea. Grădinile S t. Gheorghe și Episcopia, piața Teatrului, piața Universităței și tote edificiile publice vor fi asemenea ilumi­nate. Musicile militare vor fi împărțite în grădinile și piețele publice. VII Registrele de înscriere la Majestățile Lor vor fi deschise la Palatul din Capi­­­­tală.­­ IX In acea­șli, la orele 10l/B dimineța, se va calebra un Te-Deum în tóte comu­nele rurale și urbane din țară, la cari vor asista autoritățile locale. D-nii prefecți vor primi, în reședințele districtelor, felicitările autorităților civile și militare și ale orășenilor. In acele reședințe, d nii prefecți în în­țelegere cu primarii și șefii garnisonelor respective, vor regula modul serbărei a­­cestei ț­ile. «» — IFoița. „XTniversvil-ai“ ........................................................Wi DRAMELE YIEȚEI Miliónele Domnului Jeramie PARTEA DOUA Opera Reului V. Complotul. — Domnă Lurean, cu ori­ce preț tre­bue să ieși din situația în care te gă­sești. — Să ies, cum ? — Innapoiază d-lui Lucian suma ce ’­l a împrumutat. Văduva se uită drept în ochii vecinei. Acesta ’și luă glasul său desmerdător. — Să vedem, sunt eu, da ori nu, pri­etena d-tale. ? — Ești cea mai bună, singura mea prietenă. — Bine , dar dovedește’mi acesta. — Cum ? — Primind ceea ce ’mi place să fac pentru d ta. Tremuri pentru odihna și fericirea ficel d tale, ai dreptate, căci este tocmai și vreme ca s’o scapi de o înrîurire funestă. Nu mai ai că stai pe gânduri, trebue să ’ți scapi copila. Vei seri deci d lui Lucian Morel și vei adăoga la scrisore suma ce ’i datorezi. Iacă o mie de lei, ia o. Nu e preferabil să ’mi datorezi mie ? Dar nu va fi de ajuns să rogi pe d. Lucian ca să ’și înceteze visitele. Admit că el nu va avea Indrasnela să ’ți mai bată la ușă, dar fii convinsă că va face tot ce ’i va sta prin putință ca să ’ți vadă fiica; dacă ceea ce d-ta trebue să împiedici. Nu se știe care ar putea să fie urmările unei întâlniri pe stradă. Te vei feri de acestă primejdie pri­mind ospitalitatea ce ’ți ofer în casa mea de la Ville-d’Avray. Nu ai să ’mi răspunzi, tot ce ’mi mai poți obiecta, o știfi. Este hotărît, ne am învoit, te iau. Nu te mai gândi dar de­cât la repedea d-tale însănătoșire. Fii fără grijă în privința chiriei, ea va fi plătită. Așa­dar, luni, ma înțelegi, lunia viitare la patru și jumătate vom pleca câte tre ele. Vom sosi la Ville-d’Avray de prânz. Servitórea mea me va aștepta a­­colo. Poți vesti d-lui Lucian Morel, în scri­­sorea d-tale, că starea sănătăței te silește să pleci din Paris pate pentru tot­deauna. Și fiind­că purtareaa nu ’i va putea spu­ne unde te ai dus, va căuta pe domni­­șora Eugenia cât ’i va plăcea. Dar, fii liniștită, peste o lună nici nu se va mai gândi la fiica d-tale. Domna Lureau întinse amândouă mânile generosei sale prietene. — Ah ! strigă ea cu emoțiune, și lă­sând să ’i curgă lacrimile, cum vom­ pu­tea recunoște într’o fii tóte bunătățile ce ai pentru mine și pentru copila mea ! — Lasă, să nu mai vorbim de asta... Iacă, să ne îmbrățișăm, și va prețui mai mult! Văduva îmbrățișă pe grozava Anastasia. — Dari, reluă peste un moment diba­­cea șirată, dacă ai scrie scrisorea d-tale chiar acum ? — Da, $i se domna Lureau, cu chipul acesta n’aș fi incomodată de Eugenia. Intr’o clipă, hârtia, cernela și condeiul se aflară pe masa împinsă înaintea vă­duvei. Ea scrise, dar numai după ce fie­care frasă fu aprobată de vecină. După ce scrisorea fu sfîrșită și iscălită „văduva Lureau,“ o supuse la proba u­­nei citiri. Găsită forte bine, fu pusă în­tr’un plic, împreună cu biletul de o mie de franci. Nimic nu lipsia prevertiturei Anastasia nici chiar cera roșie și pecetia, probabil cumpărată în ajun de la vre-un gravor. Ea aprinse o luminare și aplică chiar densa cele nouă peceți reglementare, pur­tând marca unui minunat „L“ gotic, ceea ce nu observă nici de cum domna Lu­reau. — Dragă, mă însărcinez cu scrisórea d-tale,­­Use vecina ; voia eși după ameza și o voiu duce la poștă. VII Mare Durere Tocmai sâmbătă anunță domna Lureau fiicei sale că primise oferirea ce ’i făcuse domna Fournier d’a se duce să stea cât­va timp la țară la Ville-d’Avray. Fata, care pare că avea presimțimântul cursei urzite în­potriva ei și a mamei sale, iernase tăcută. — Eugenio, de ce nu răspunzi ? — Pentru că n’am nimic de zis. — Mi-se pare că esc­ supărată ? — Te amăgesci, dragă mamă. — Să vedem, nu ’ți place că plecăm din Paris ! — Din potrivă, de­ore­ce e vorba de însănătoșirea ta. — Nu vroiam să primesc, soli, dar domna Fournier a fost așa de stărui­­tare... Cu tote astea, drăguță, dacă ai vre­o obiecție serioisă.... — Nici una, mamă. Ceea ce vrei tu vreau și eu. Emile Richebourg. (Va urma) Avis important Cu ocazia dărîmărei spitalului Colțea, par­tea de din dos despre str. Scaunele și a mai multor alte clădiri, dărâmare ce va începe la 7 Aprilie curent, se vinde cu prețuri moderate, cărămizi bune, stejar pentru tâmplari, grinde, căpriori de tu­fan, brad, scînduri, dușumele, scări de stejar, ferestre, uși, fierărie, table și ti­nichea pentru învelit. Molos gratis, a se adresa vis-a vis de locul dărâmărei str. Scaunele.

Next