Universul, iunie 1886 (Anul 3, nr. 529-552)
1886-06-01 / nr. 529
^ Astăzi î^să lui d’a vedea comisiunea pmm gdTț În punerea Brousse a fost dezamăgită ișȘafe^de^er iacă ce s’a întemplat în Vm^WaPjiBai^I raportare : Marét, card4*fl.e, §r clin,*estrema stângă este contra expulsie&j, ales fiind ca raportor a prezentat azi comisiei un raport ce conchidea pentru un raport înaintea camerei contrar expulzarea prinților. Atunci se începu o discuție forte învierșunată și care au rezultat respingerea de către comisie a proiectului lui Brousse și votarea unui proiect astfel conceput : „Teritoriul republicei e interzis tuturor membrilor familiilor ce au domnit în Francia.“ Apoi s’a ales ca raportor al comisiei Pelletan. Discuția în Cameră se va face marți, 28 cor., ori joi 29, și se preved incidente urîte. In privința acestei expulzări, prințul Jerôme Napoléon a făcut un manifest către deputați în care, după ce spune că nu e pretendent și că a luptat în trecut ca deputat contra mașinăriilor monarhice, zice : „Primejdiile pentru Republică nu provin din aceea că vre o câțiva prinți respiră aerul țerel, ci pentru că constituția e defectuosă și Republica e rele condusă de exploatatorii ei. In loc ca acestă constituție a vostra, făcută de regaliști pentru regele care era să vie, să o fi înlocuit cu o Constituție republicană seriosă, ați păstrat’o și ați permis să fie un instrument de o persecuție iacobină. Câtă asprime merită atitudinea voistră ! „De cincisprezece ani ați declamat mult, ați răsturnat miniștri, ați împărțit posturi în mod risipitor și necontenit ați dat afară funcționarii. Mulți din d-stră s’au arătat insațiabili în tendința d’a se îmbogăți. Prin ce îmbunătățire socială ați justificat domnia voistră ? N’ați știut nici să respectați, nici să desființați concordatul, nici să rămâneți liber-schimbiști nici să deveniți protecționiști, nici să reformați nici să ușurați impozitele, nici să liniștiți dușmăniile internaționale nici să obțineți o alianță. Ați risipit aurul și sângele nostru în țări depărtate ; ați zguduit ordinea existentă și n’ați știut să ridicați ordinea noua pe care o cere democrația și pe care o datorați. Din tote părțile s’aude strigătul de alarmă al intereselor amenințate, religose sau filosofice.“ Nu pot ști dacă acestea sunt numai vorbe gele din partea prințului Jerome, dar treime să recunosc că are forte mare dreptate, zicând că primejdiile republicei nu stau într’aceea că prinții locuesc într’ensa, ci slau în aceea că ea nu caută a face îmbunătățirile sociale cerute de timp. Expoziția muncii.La Câmpiile Elisee, într’un local cedat de către comună, s’a inaugurat expoziția muncei, care este o încercare a colectivizmului industrial, inițiată de camera sindicală. Au participat 63 de aceste camere sindicale. Subvenția pe care a dat o comuna acestei exposiții este de 150.000 lei. Uvrierii camerei sindicale executară lucrări forte bune. Ca președinte era uvrierul Herbinet care rosti un discurs în care declară că cu acesta expoziție se țintește la crearea atelierelor naționale. Hovelacque, președintele Primăriei, își exprimă speranța că în curând Parisul, devenind comună liberă, va putea să lucreze pentru stabilirea unor asemenea ateliere. Chabert a urat ca lupta dintre urrieni și burgezie să devie cordială și generósul Mort. Unul din vasluienii trimiși aici spre a fi curați de Pasteur, a murit. El era numai de 40 ani. Iar o femee dintre acești vasluieni a născut o fetiță. Procesul contra evreiului Meyer, din pricina lungei convalescențe a d-lui Drumont, autorul cărței „Francia Jidovesca“, e amânat pentru 14 iunie. Traian, ------------------------------------------------------ACTE OFICIALE Comuna urbană Pitești este autorizată să cumpere cu prețul de lei 15.000 locul d-nei Elena Budistenu, din strada Egalitatea, spre a servi la construirea cazarmei pompierilor. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului 11) Contele de Paris. Paris, 30 Main. Mai mulți ofițeri americani, cu cari contele de Paris a servit în 1862, l-au invitat să vie în America. Contele a refuzat, mulțumindu-le. Mișcare diplomatică. Berlin, 30 Main. Unele ziare din provincie anunță în mod oficios că ambasadorul englez sir E. Malet va fi succesorul lordului Lyons la Paris, iar ca ambasador la Berlin va veni lordul Roseberry, actualul ministru de externe englez și precum se știe amicul intim al principelui de Bismarck. Ocuparea Hebridelor Paris, 30 Main. Agenția Havas desmnte proiectul unei ocupațiuni a Noilor Hebride de către trupele franceze, proiect despre care vorbesc depeșe engleze trimise din Australia. In urma masacrelor întâmplate de curând guvernul din Noua Caledonia a trimis două vase la Hebride, pentru a protege pe naționalii francezi, dar acesta măsură nu are o însemnătate politică. Convenția austro-română Olmütz 30 Main. Camera de comerciu a hotărît să-și exprime părerea de rott pentru întreruperea negocierilor cu România și să adreseze petițiuni ministerului și parlamentului pentru ca pe viitor convențiile comerciale să se încheie pe un termen mai îndelungat. Recrutarea în Rusia. Petersburg, 30 Maiti. Contigentul de recruți pentru armată s-a fixat anul acesta la cifra de 235.000 ómeni. Confederația balcanică. Petersburg, 30 Maiti. Organele oficiase rusești, ca „Novoje Vremja“, „St. Petersburgskija Wedomosti“, „Wilenski Westnik“, „Warshawski Dnewnik“, „Kiewljanin“, etc., discută demonstrațiile din Budapesta și Laibach în articolele de fond speciale și exprimă speranța că Rusia nu va mai avea nevoie de aci înainte să opereze cu armele în contra Austro-Ungariei. „Nowoje Vremja“, față cu împrejurările din Austro-Ungaria, îndemna statele balcanice să formeze o uniune vamală contra Austro Ungariei și să facă o alianță mai solidă cu România și Rusia. 1 (13) Iunie 1886. CRONICA BUCURESTEANA Sâmbătă, 31 Maiü. Cutia săracilor.—Pentru nenorocita vaduvă Despina Tăchescu din Galați au mai răspuns la apelul nostru : București: Dna Florica Gheorghiu cu 50 bani; d. Cost. Gheorghiu cu 50 bani și d. Maller Isidor cu 50 bani. Le mulțumim în numele acestei văduve și a copilașilor ei râmași pe drumuri, și rugăm pe cititorii noștri să dea fiecare obolul său pentru ajutarea acestor sărmane ființe. Câțiva bani nu e lucru mare pentru ei, dar banii adunați cu puținul de ici colo sunt un mare lucru pentru acesta văduvă, căreia i-a ars casa, singura-i avere. Un consiliu de miniștri s’a ținut ieri la palat. O întrunire se va ține de partida de la guvern la 8 iunie. k Comitetul delegaților Camerei pentru legea instrucției s’a întrunit și ieri, la ministerul instrucției. Lucrările comitetului Inainteza. b Convenția nostrá comercială cu Ruda expiră, precum se știe, in august. Acum se vorbește că negocierile pentru încheierea unei convenții vor începe pe dată ce va sosi noul ministru al Rusiei. Se zice că acest ministru, în locul d-lui Urusof, va fi d. Hitrovo. Asemenea se spune că sosirea d lui George Ghica, ministrul nostru la Petersburg, în capitală ar fi în legătură cu acesta convenție. i Sâmbăta morților.Azi la logs se va face o rugăciune în capela cimitirului Belu pentru sufletele morților. i Moșii.— Negustorii de la moși, pentru că n’au făcut treburi din pricina plaiei, cer să se mai prelungesca târgul pe o săptămână încă. Tot o dată se zice că ar fi deciși să protesteze pentru că prețurile locurilor sunt prea mari. „ K. Concurs.—La 15 iulie se va ține în capitală concursul pentru catedra de igienă la facultatea medicală din Iași. Concurenții, până acum sunt d-mi d-ri Cerkez și C. Antonescu-Remus. ic Pensie. — S’a acordat dlui George Carageale o rentă viageră de 200 lei pe lună, ca recompensă națională. Acesta rentă este incesibilă și insezisabilă. După mortea sa jumătate din acesta rentă va trece la soția sa până la încetarea din viață și la copii săi minori până la majoritate. — S’a acordat o altă pensiune viageră de 200 lei pe lună d-nel Casamara Leon. i Numiri.—D. AI.llodung, actual impiegat de cancelarie în serviciul exterior al vămilor, este numit în funcțiunea de verificator-taxator în acelaș serviciu, în d-lui N. Sion, destituit. D. C. Manolescu, actual supraveghetor vamal este numit în funcțiunea de impiegat de cancelarie în serviciul exterior al vămilor. i Biletele de loterie care au rămas nevândute Ateneului sunt în număr de 65.651. Ecouri din țară (Corespondența particulară a „ Universului”) Siliștea, 37 Maiü. Tuse magarescá.—In comuna Silistra, județul Neamțu, de la 2 curent s’a ivit între copiii locuitorilor tusea măgăruscă. Medicul de plasă și cel de județ sosiți în localitate au luat măsuri pentru combaterea bulei; s’au procurat medicamente atât în comptul județului cât și în al comunei, pentru cei săraci. Deși numărul bolnavilor a fost mare, însă nici un caz de morte nu s’a întâmplat încă, bola diminuează. Pelagră.—Boia pelagra se întinde între locuitorii acestei comune; sunt mai mulți suferinzi, mai cu osebire sătenii săraci, cari în anii din urmă s’au hrănit cu porumb stricat de brumă și necopt; răul începe cu indispoziție, ferbintele și jupuirea mâinilor, arderea la stomac, văjîiturî în cap, în urmă se întinde jupuitura până la obraji, îi amețește și ’i aduce la ne ivolta, „Universului“ .............................................................................140 DRAMELE VIEȚEI Milionele Domnului Jeramie PARTEA A DOUA Opera Reaiul XI Familia Clamergent Privirea lui devenise fiorósa. — Julio, zise el cu un glas răgușit, ascultă-me bine : De vei avea nenorocirea să te întorci la tata-tau cu bani datorați unei fapte rușinase, îți voi mulțumi aruncându mi cadavrul la piciorele tale ! Domna Durasoy se înfioră mult. — Mai ascultă încă, fiica mea, ascultă, reluă d. Clamergent, sunt într’o situație desperată. Azi dimineță, îmi ziceam; mai am două zile , și mi-am încărcat revolverul.—Este aici, într’un saltar al biroului. — Dar tu ai revenit...— Deci este o Providență ! Ei bine, acum, zăresc o rază de nădejde... Oh ! fiica mea, gândește că, mulțumită ție, am cincisprezece zile întregi înainte-mi. Am vreme să mă întorc, să alerg, să văd lume,multă. In cincisprezece zile, ce de lucruri nu se pot face ! Când vor ști că am plătit la 30 iunie, omenii la cari m’am mai adresat vor fi mai ascultători, sper, și pe urmă cine știe dacă, condus de Providența în care tot vreau să cred, nu vom bate la vre-o ușă noă, care se va deschide înainte-mi. Julie, îmi spune pare ceva că Dumnezeu va avea milă de noi și că cineva ne va întinde mâna. Sunt mulți nepăsători, egoiștii sunt mulți, dar se găsesc și omeni cu inimă bună, îmi va veni cineva într’ajutor și mă vă scăpa! Cine? Nu știți... Dar convingerea acesta mi-a intrat în cap adiniória, ascultându-te pe tine și pe mumă-ta.... E o lumină care, ieșind din umbra ce mă încunjură, m’a luminat fără de veste. Haide, lasă, Dumnezeu e bun și drept; el nu pote îngădui pierderea mea. Vezi, deja ce liniștit sunt, pentru că sper ? Fiica mea, copila mea, vino în brațele mele, vino să te mai sărut încă! Uite-te la mumă-ta, ea e în genucchi, se ruga, s’o lăsăm să se roge. Tatăl acoperi cu sărutări fruntea fiicei sale. — Și mai ales, draga mea fată, reluă el, vorbindu-I la urechie, să nu ’ți calci cumva jurământul! XII. Douazeci de minute. Blois, bufet, douăzeci de minute strigau conductorii. Un tren espres venind de la Bordeaux și având vagane de clasa doua și a treia se oprise. Ușa unui cupeu se deschise și un tînăr elegant îmbrăcat sări iute pe peron. Șeful gării ’1 recunoscu și porni spre el repede, cu șapca în mână. Amândoi acești bărbați ’și strânseră mâna, schimbară câteva cuvinte ; apoi, chiemat de serviciul său, șeful gărei se depărtă. Călătorul nu se dase jos din cuplul său pe care ’l ocupa singur, ca să intre în bufet, ci numai ca să umble puțin și să ’și dezamorțască piciorele. Neavând nimic mai bun de făcut deocamdată, el aprinse o țigare. Deși tînăr încă, acest călător trebuia să fie o personă de orecare însemnătate, căci tóte gradele ce umblau în sus și în jos pe peron îl salutau cu respect. Tuturor el le răspundea printr-o mișcare din cap însoțită de un zîmbet binevoitor. Desigur, acest tânăr, care călătoria într-un cuplu pus de companie la dizpoziția sa, trebuia să fie o personă cu influență, și semnele de respect pe care le primia la gara din Blois arăta că era cunoscut de agenții companiei Orléans, cel puțin în gările principale. Era un inspector ori un funcționar înnalt al companiei ? Nu. Nu era nici un senator nici un deputat. Acest tânăr era un întreprinzător de lucrări publice căruia compania căilor ferate de Orléans îî încredințase esecutarea unor lucrări forte importante în mai multe puncte ale rețelei sale. Cititorul a ghicit pe Ștefan Renaudin. Cu tote că era tânăr, mulțumită hărniciei sale, cunoștințelor sale, inițiativei sale, mulțumită și contelui de Spleure, tînărul inginer civil luase loc în mai puțin de doi ani printre omenii superiori cărora industria le datorește mult. Inventând mașini noi și perfecționând pe altele, așa încât, micșorând obosela uvrierului, se măria repeziciunea lucrului, el ajunsese să facă mari economii în privința muncei cu brațele. Putuse relua, fără să schimbe devisele, unele lucrări lăsate la o parte ca ruinătate și să le sfîrșască, câștigând mult la ele, spre marea mulțumire a celor interesați. — Nimic nu -l încurcă, se zicea vorbindu-se despre el, nu se oprește față cu nici o piedică, tote sunt cu putință pentru el. Stefan Renardin era într’adevăr înzestrat cu o inteligență rară. Uimea pe inginerii cei mai învățați, pe omenii cei mai dibaci. Aveau mare încredere într’ânsul și încrederea acesta, pe care se întemeia reputația sa, era meritată. Acum când era cunoscut, când aveau încredere în capacitatea sa excepțională, când știad, în sfârșit, ce valora, el nu mai avea nevoie să alerge după lucrări, veniau de pretutindeni să -l róge. (Va urma) Emile Richebourg ---------------------—-----—------44--------