Universul, iulie 1886 (Anul 3, nr. 553-578)

1886-07-02 / nr. 553

Universul No. 553. ........................................­............€-----------------------------------------­ Marte misteriosă.—In ziua de 26 Iunie curent, s’a găsit în porumbul lui Gheorghe Cornescu, din comuna Băneasa plasa Dâmbovița, județul Ilfov, cadavrul unui om necunoscut, în vârstă ca de 50 —55 de ani, dezbrăcat de haine. Trupul era așezat cu fața în jos aprope în stare de putreziciune ; alături s-a văzut o gra­­pă unde a fost îngropat și scos, se vede, cadavrul de câini. Ambele piciore sunt mâncate până la gleznă, precum și o par­te din mâna stângă; la subțidra mânei drepte, s’a constatat o tăetură, o împun­sătură d’asupra pulpei piciorului stâng și alta la pulpa piciorului drept. La gât s’a văzut legată o sfera de care se află atârnat un portofel mic de piele negră, în care s’a găsit două piese a 10 bani, trei a 5 bani și o cheie mică de lacăt american; capul la mijloc este în­cins cu o cârpă albă de americă. Hainele sale s’au văzut a fi nemțești, în grupă s’a găsit o mănușă albă de pete și un briceg mic cu o limbă cu plăsele albe. La o depărtare pre­care la acel loc s’a găsit o căciulă negră ruptă într’o parte a fundului. Justiția înștiințată a început investiga­­țiunile sale. Funcționar tâlhar.—Amploiatul de la grefa tribunalului Putna anume T. N. Cuzea știind că în lada de depozite a grefei sunt depuși niște cercei d’a se păs­tra până la terminarea unui proces dintre d-na Vainer și d-nul I. Filderman, ju­nele hoț profită de ocasiune și pe când se găsea singur în birou, cu o cheie falsă deschide saltarul unei mese unde­ se păs­tra cheia lăzii, ia cheia principală, des­chide lada, fură cerceii, închide și pune cheia la loc. Tribunalul hotărînd că cer­ceii aparțin d-nei Vainer, ordonă grefieru­lui să ’l restituie proprietarei, dar ia­ i de unde nu sunt. S’au acuzat atunci func­ționari inocenți și s’a făcut mare zgomot până ce în fine s’a aflat că cerceii erau amanetați de Cuzen la Dorohoiu pentru suma de 650 lei. Hoțul a dispărut dar a fost prins alaltăieri.­­ Nenorocire.—La arestul din Botoșani, un soldat recrut a împușcat din impru­dență pe un deținut condamnat la o lună închisore, care a avut capul găurit, din care causă a și murit. Cum se pute înșela justiția.—O ță­rancă era adusă la Focșani sub acuzația că și a ucis copilul din pântece, dar pe când o cerceta—fu apucată de durerile facerii ș i eșind în curte se puse pe un morman de nisip unde născu un copil scă­pând prin acesta de acuzațiune. © Un joc de scenă culminant.—Citim în „Liberalul“ : Parte din trupa israelită care a jucat primăvara asta sub condu­cerea d-lor Finchel și Mogulescu în ma­­neja d-lui Pășcanu și mai apoi în gră­dina Pomul Verde, din Iași a fugit cu directori cu tot la Lemberg și de acolo în America, lăsând numerose datorii aici în Iași. Recolta vinurilor.­Știrile ce sosesc din interiorul țerei anunță că recolta vi­nurilor promite a fi din cele mai abun­dente. De­și în părțile Dealului Mare viile au­ suferit din cauza grindinei, totuși re­colta se speră a fi forte bună. Cu deose­bire însă promite o recoltă forte abun­dentă părțile Focșanilor, Buzăa și Rîm­­nicu Sărat unde se produce cele mai bune vinuri negre. 2 . DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului“) 27 Iunie. Alegerile s’au sfîrșit sau aprópe s’au sfîrșit în orașe și acum vor începe cele din comitate. Majoritatea căpătată de protivnicii Home Rulerului va putea pute să fie neutrali­zată de sforțările prietenilor lui Gladstone în comitate, dar în nici un caz nu se pote spera ca acesta să dobândescă un re­zultat așa în­cât să ’i asigure un guvern puternic și neatărnat de conservatori sau de disidenții liberali. De­o­cam­dată însă protivnicii lui Gladstone cântă deja biruința și într’un meeting ținut la Lancashire, lord Har­­tington a declarat că biruința protivnici­­lor home rulerului e sigură. Politica, a zis el, pe care o parte din liberali a adoptat’o față cu Irlanda, și pe care ei o sprijinesc cu putere acum, nici nu se discutase acum șase luni de par­tida liberală. Și totuși chestia avea o mare însemnă­tate prin schimbarea radicală ce aduce nu numai în politica Marei Britanii ci și în a partidei liberale. Politica acesta a căutat să dea drep­tate cererilor drepte și să îndrepte ve­chile greșale ale guvernului englez, dar tindea tot de o­dată să asigure o admi­nistrație puternică a legei. Se pute admite că politica acesta nu a reușit tot­deauna bine, dar dovedește are acesta că ea nu e drepta ? Care era, încheie oratorul, zeul real ce bântuia pe irlandezi, pricina tânguiri­lor lor ? Sărăcia. Dar pote susține are ci­ne­va că acesta cauză ar fi înlăturată de măsura propusă de Gladstone ? Și lordul Hartington răspunde că nu. Eu, unul nu sunt de părerea lui. Infrîngerea pe care a suferit’o proiec­tul de „Home rule“ în alegerile orășe­nești a început să aibă răsunet în Ir­landa. Știți pentru că v’am scris mai deunăzi, ce tulburări s’au întâmplat la Dublin. O tulburare la fel s’a întâmplat și la Londerry în momentul proclamărei rezul­tatului alegerei. Au fost mai mulți răniți și a trebuit să intervie poliția. Cu acesta dispoziție de spirite e de te­mut că în Irlanda un guvern protivnic „horne­rulerului“ va trebui să începă o luptă cu cuțitul contra naționaliștilor ir­landezi. Irlandezii au făgăduit că vor dovedi că respingând Home­rule, Engliteza a respins singură mijlocul de pacificare a Irlandei și ’i vor face tot răul ce vor putea. Și răul acesta pute fi mare, de­ore­ce ei au declarat că vor începe aruncând în aier­nările de comerț. Și va fi de ajuns numai tema de acest formidabil și miste­rios războiu maritim pentru ca bandiera engleză să decadă și cu ea comerțul en­glez. Apoi ei vor combate nu numai în in­sulele britanice, ci chiar și prin colonii. Și „lucrarea“ lor va fi fórte lesne și va putea să aibă urmări ruinătore pentru Englitera. In sfîrșit vom­ vedea ce se va întâmpla. Johnson. ---------------------------------------------­--------­ ACTE OFICIALE Monitorul de duminecă publică condi­țiile de admitere în scala specială de sil­vicultură. * S’a deschis pe sema ministrului de in­terne un credit extraordinar de lei 20.000 pentru întîmpinarea cheltuelilor necesare cu instalarea unui spital provizoriu în ba­­racele de carantină de la Giurgiu, în care să se caute bolnavii de pelagră, precum înființarea de rufărie și întreținerea bol­navilor cu hrană, medicamente, servitori, medic și alte necesare. * Prin deciziunea d-lux ministru al a­­facerilor străine, să fixeza conform legii precum urmezi taxele la care sunt su­puse cererile pentru obținerea înaltei au­torizații a Regelui de a purta decora­ții străine : a) Pentru decorațiile cu cordon (Mare- Cruce), ale căror însemne sunt îm­podo­bite cu petre scumpe, 200 lei; b) Pentr­u alte clase ale unor asemenea decorații, 150 lei ; c) Pentru decorațiile cu cordon (Ma­­re-Cruce), însă fără petre scumpe, 100 lei; d) Pentru cele fără cordon, dar cu placă, 60 lei ; e) Pentru cele care se portă la gât (Co­mandor), fără placă, 60 lei ; f) Pentru cele ce se portă la pept (Ofi­­cer, Cavaler, sau ori­ce clasă), 50 lei. Taxa se pote plăti anexând, pe lângă cererea ce se adreseza ministerului afa­­cer­ilor străine, h­ârtie timbrată de valo­­rea corespunzătore a taxelor de mai sus. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Mare bătaie de evrei în Rusia Cracovia, 29 iunie. Un țeran se dusese de curînd cu co­pilului lui în vîrstă de 12 ani, în orașul 2 (14) Iuliu 1886. Dob­inov din districtul Wilna. Fără de veste copilul peri și numai după câte­va zile i se găsi cadavrul legat d’un copac într’o pădure din apropiere. Atunci se lăui peste câmpii vestea că evreii au luat sânge unui copil de creștin după care l’au omorît în pădure. Dumineca urmă­­tare au sosit în Dob­inov bande nume­­rase de țărani de prin sate depărtate și înarmate cu ciomege și instrumente agri­cole, au năvălit fără de veste în oraș și au căzut asupra evreilor bătându’i cuplu­ și tărîndu’i de păr pe strade. Bătaia a ținut de dimineța până sara. Poliția și armata n’au putut nimic să facă. Prăvă­liie au fost prădate de bani și obiecte prețiose, iar obiectele de mai mică valore au fost date pe râu. Mai multe case au fost arse, altele dărîmate. Sera­cetele de țărani s’au împrăștiat singure. Sunt câți­va morți și o mulțime de evrei răniți cari a­­cum se transportă pe la spitalele din di­ferite localități. Autoritățile au deschis o anchetă. Ajungând soldații tot au putut să facă 100 de arestări. Cestiunea Batumului Constantinopol, 29 iunie, încă cu câți­va ani înainte, guvernul rusesc a început să dea Batumului ca­racterul unui port de rezbel. A lărgit în­tăririle, a construit forturi noul care domină împrejur marea și uscatul, precum și ma­gazine cari azi sunt pline de muniții de rezbel, între care torpilele țin primul loc. Tate puterile continentale, între care și Turcia, au afirmat primirea unei note ru­sești în privirea Batumului, și acum as­­ceptă ca Anglia care este deosebit inte­resată în afacere, să-și facă cunoscut men­ținerea sa. Cestiunea anexiunea Albaniei la Grecia ScutW, 29 iunie. Cercetările comisarilor turcesc­ în des­coperirea agitațiunei având de scop a­­nexiunea Albaniei la Grecia, continuă cu activitate. Gami-bey al cărui frate, ca și mulți neguțători turci din Duraza, se afla a­­mestecat în agitație, sunt la inchisore; cu tote astea autoritățile î I tratază cu multă omenie și politeță. Populația Albaniei a îndreptat o suplică către valiu în contra propagandei ce face acolo preotul catolic Thompson din partea societăței biblice. Valiul recunoscând că propaganda pope­ e turburatóre de ordine, a cerut învoire porței sa­u 1 isgonescu din Albania. CRONICA BUCURESTEANA Marți, 1 Iulie. Numiri.—D-nii doctori Al. Racovicenu, Al. Boicescu, N. Baican, Sterie Argeșanu, Dumitrescu Marin, C. Penescu, D. Gre­­cescu și N. Evian, medici secundari în serviciul spitalelor eforiei s’au numit de­finitiv in arătatele posturi. D. Ștefan Pe­­trescu, șef de birou în cancelaria prefec­turei județului Prahova, este autorizat să I Forța, „"Conivers­ul­ui“ și ELENA Roman original de datine politic-filosofic DE DIMITRIE BOLINTINEANU Elena se puse la piano : îndată ivoriul începu să tremure și să verse sunete desfatátare sub mâinile albe și grațiose ale Elenei. Ea dispăru din societate ; su­fletul ei se aruncă cu voluptate într’un torent de armonie ce ’1 răpi și ’1 rătăci într’o lume de estaz. Nemuritorea sere­nadă a lui Șubert, esecutată cu per­fecție, răpi tóte sufletele ascultătore. Su­fletul ei însuși părea răpit. Din timp în timp ea înturna frumoșii ochi către adu­nare și o lacrimă misteriosa strălucea sub genele ei. Fie­ce sunet exprima o ideie, o ideie durerosă și sublimă ce o îmbăta cu vo­luptate. Ea căută să se scule de la piano și chemă pe Caterina să -i ia locul. Inima sa palpita, sufletul îi era zdrobit Fără să știe ce face se aruncă pe un fo­­toliu lângă Alexandru, unde râmase câte­va minute fără să pută zice o vorbă. La urmă întorcându se către acesta. — Sufer tot­deauna de câte ori caută să joc câte o alte serie ! este o mare nefericire... — Simți aceea ce esecuți mai bine de­cât însuși compozitorul. — Nu știu, cred că cauza este în sis­temul nervos... Apoi schimbând repede vorba. — Erai distract la masă ? — Distract? nu! pentru că vorbim cu o copilă frumosă ?... acesta nu ’mi face nici o impresie ! inima mortă... — Ești de nesuferit cu aceste idei de romanuri­ nu pot zice că ești o monstru­ozitate și atunci afectezi. — Crede-me, domna mea, dacă am ad­mirat ce­va în lume de o admirare ce am avea pentru ființele divine din visele nos­­tre, permite-mi a -ți spune că ești d-ta. Ei bine ! permite-mi încă a-ți spune că cu totă frumusețea perfectă, spiritul, senti­mentele, manierele, grația ce ai, nu ai pu­tea să mișt! acesta inimă înghețată. — Eu!... Elena deveni roșie ca o vișină , întur­­nă capul și puse mâna pe față-i. — Crezi d-ta dar că ai face acesta mi­nune? — Eu ?... oh! nici de cum !... nu vrei să zic acesta, nici nu m’am gândit, nici nu vrei să am acest merit... nici nu ’i privesc ca un merit... apoi dacă acesta s’ar întîmpla negreșit că eu nu aș știu, nu aș voi s’o știu,... Ea se sculă și mai mult de o oră nu reapăru în salon. Vorbele lui Alexandru o emoționază a­­tât în­cât a i trebui o oră de singurătate ca să revie liniștită. — Domne ! ’și zicea ea, ce este acest om a cărui privire me tulbură, ale cărui vorbe fac de tremură tate nervele mele ? ami­cul sărmanului meu frate... Nu pot să ’l privesc fără să nu ’mi aduc aminte de cel ce nu mai este... Numai astfel pot expli­ca impresia ce ’mi face... Ox­a­cum, ași fi fericită dacă ar pleca de aici mai curând, mâine, îndată de se pare. Trebuie să aflu când o să plece... Astfel cugeta Elena când intră în sa­lon. Se apropia de Caterina care se scu­lase de la piano. — Știi, draga mea, dacă noii veniți ră­mân sau se duc mâine ? — Nu știm — Ce este ? întrebă Alexandru. — Dacă o să mai rămâneți mâine, răs­punse Caterina. — Nu șiiu, răspunse Alexandru. Elena surîse cu voioșie. — Nu știu pentru cel­ l­al ți; cât pentru mine, voiü pleca la o moșie a mea unde mă așteptă hotarnicul. Elena deveni palidă, simți un fior prin tot corpul. — Așa curînd, zise ea gongonind, așa curînd ? — Domnul Eneșcu nu se place în so­cietatea nostră, zise Caterina, se duce a­­colo unde pate vorbi politică în libertate. Caterina devenise familiară cu Alexan­dru, nu­ se mai sfia a’l satira. Alexandru surîse cu delicateță, luând acestă mică epigramă ca o­resfățare ce Caterina nu da la totă lumea. Elena însă tresări. —- Ce zici, Caterina ? nu cunoști destul pe d. Elescu ca’î să vorbești ast­fel ? -- Dacă vra să fugă de noi atât de curînd? Dar mâine are să ploă, căile sunt rele; caii de poștă ai întreprinzător­­ului de față d. Bar, ai­ el însuși trebu­ință de a fi purtați în trăsuri... și ast­fel nu vei pleca. Cine vorbește de cai de poște ? strigă principele Iordache... Ve încredin­țez că de vei privi bine printre castele lor și să vezi că sunt transparenți. — Poștele, zise logofetul Șeni, sunt de plâns. Pleci cu 8 cai și ajungi la stație cu doi, de multe ori remâl în cale. Ha­murile sunt cu o mie de noduri, și plă­pânde ca tim­plicul; se rup la fie­care zece pași. Cât pentru serviciul scrisorilor, e lucru cu totul comic; o scrisore de la București la Focșani ajunge mai târziu decât la Boston. Pasagerii particulari duc de multe ori geanta cu scrisori. Șta­fetele nu ajung mai curînd la locul des­tinării lor. Iată regimul nou! Iată omenii noi! Să ne fie de bine ! — Dar contractul cu antreprenorii, zise Georges, este făcut sub regimul vechi­, sub omenii vechi, și este o notă în con­tract în privința diligențelor. — Te ai găsit și tu isteț să vorbești ! zise principele Iordache plimbându se prin casă. — Ai auzit? mai întrebă Caterina pe Alexandru, pleci cu opt cai și ajungi cu doi și câte o dată râmâi în cale, și a­cesta pe timp bun? (Va urma)

Next