Universul, iulie 1886 (Anul 3, nr. 553-578)
1886-07-02 / nr. 553
Universul No. 553. ....................................................€----------------------------------------- Marte misteriosă.—In ziua de 26 Iunie curent, s’a găsit în porumbul lui Gheorghe Cornescu, din comuna Băneasa plasa Dâmbovița, județul Ilfov, cadavrul unui om necunoscut, în vârstă ca de 50 —55 de ani, dezbrăcat de haine. Trupul era așezat cu fața în jos aprope în stare de putreziciune ; alături s-a văzut o grapă unde a fost îngropat și scos, se vede, cadavrul de câini. Ambele piciore sunt mâncate până la gleznă, precum și o parte din mâna stângă; la subțidra mânei drepte, s’a constatat o tăetură, o împunsătură d’asupra pulpei piciorului stâng și alta la pulpa piciorului drept. La gât s’a văzut legată o sfera de care se află atârnat un portofel mic de piele negră, în care s’a găsit două piese a 10 bani, trei a 5 bani și o cheie mică de lacăt american; capul la mijloc este încins cu o cârpă albă de americă. Hainele sale s’au văzut a fi nemțești, în grupă s’a găsit o mănușă albă de pete și un briceg mic cu o limbă cu plăsele albe. La o depărtare precare la acel loc s’a găsit o căciulă negră ruptă într’o parte a fundului. Justiția înștiințată a început investigațiunile sale. Funcționar tâlhar.—Amploiatul de la grefa tribunalului Putna anume T. N. Cuzea știind că în lada de depozite a grefei sunt depuși niște cercei d’a se păstra până la terminarea unui proces dintre d-na Vainer și d-nul I. Filderman, junele hoț profită de ocasiune și pe când se găsea singur în birou, cu o cheie falsă deschide saltarul unei mese unde se păstra cheia lăzii, ia cheia principală, deschide lada, fură cerceii, închide și pune cheia la loc. Tribunalul hotărînd că cerceii aparțin d-nei Vainer, ordonă grefierului să ’l restituie proprietarei, dar ia i de unde nu sunt. S’au acuzat atunci funcționari inocenți și s’a făcut mare zgomot până ce în fine s’a aflat că cerceii erau amanetați de Cuzen la Dorohoiu pentru suma de 650 lei. Hoțul a dispărut dar a fost prins alaltăieri. Nenorocire.—La arestul din Botoșani, un soldat recrut a împușcat din imprudență pe un deținut condamnat la o lună închisore, care a avut capul găurit, din care causă a și murit. Cum se pute înșela justiția.—O țărancă era adusă la Focșani sub acuzația că și a ucis copilul din pântece, dar pe când o cerceta—fu apucată de durerile facerii ș i eșind în curte se puse pe un morman de nisip unde născu un copil scăpând prin acesta de acuzațiune. © Un joc de scenă culminant.—Citim în „Liberalul“ : Parte din trupa israelită care a jucat primăvara asta sub conducerea d-lor Finchel și Mogulescu în maneja d-lui Pășcanu și mai apoi în grădina Pomul Verde, din Iași a fugit cu directori cu tot la Lemberg și de acolo în America, lăsând numerose datorii aici în Iași. Recolta vinurilor.Știrile ce sosesc din interiorul țerei anunță că recolta vinurilor promite a fi din cele mai abundente. Deși în părțile Dealului Mare viile au suferit din cauza grindinei, totuși recolta se speră a fi forte bună. Cu deosebire însă promite o recoltă forte abundentă părțile Focșanilor, Buzăa și Rîmnicu Sărat unde se produce cele mai bune vinuri negre. 2 . DIN LONDRA (Corespondența particulară a „ Universului“) 27 Iunie. Alegerile s’au sfîrșit sau aprópe s’au sfîrșit în orașe și acum vor începe cele din comitate. Majoritatea căpătată de protivnicii Home Rulerului va putea pute să fie neutralizată de sforțările prietenilor lui Gladstone în comitate, dar în nici un caz nu se pote spera ca acesta să dobândescă un rezultat așa încât să ’i asigure un guvern puternic și neatărnat de conservatori sau de disidenții liberali. Deocamdată însă protivnicii lui Gladstone cântă deja biruința și într’un meeting ținut la Lancashire, lord Hartington a declarat că biruința protivnicilor home rulerului e sigură. Politica, a zis el, pe care o parte din liberali a adoptat’o față cu Irlanda, și pe care ei o sprijinesc cu putere acum, nici nu se discutase acum șase luni de partida liberală. Și totuși chestia avea o mare însemnătate prin schimbarea radicală ce aduce nu numai în politica Marei Britanii ci și în a partidei liberale. Politica acesta a căutat să dea dreptate cererilor drepte și să îndrepte vechile greșale ale guvernului englez, dar tindea tot de odată să asigure o administrație puternică a legei. Se pute admite că politica acesta nu a reușit totdeauna bine, dar dovedește are acesta că ea nu e drepta ? Care era, încheie oratorul, zeul real ce bântuia pe irlandezi, pricina tânguirilor lor ? Sărăcia. Dar pote susține are cineva că acesta cauză ar fi înlăturată de măsura propusă de Gladstone ? Și lordul Hartington răspunde că nu. Eu, unul nu sunt de părerea lui. Infrîngerea pe care a suferit’o proiectul de „Home rule“ în alegerile orășenești a început să aibă răsunet în Irlanda. Știți pentru că v’am scris mai deunăzi, ce tulburări s’au întâmplat la Dublin. O tulburare la fel s’a întâmplat și la Londerry în momentul proclamărei rezultatului alegerei. Au fost mai mulți răniți și a trebuit să intervie poliția. Cu acesta dispoziție de spirite e de temut că în Irlanda un guvern protivnic „hornerulerului“ va trebui să începă o luptă cu cuțitul contra naționaliștilor irlandezi. Irlandezii au făgăduit că vor dovedi că respingând Homerule, Engliteza a respins singură mijlocul de pacificare a Irlandei și ’i vor face tot răul ce vor putea. Și răul acesta pute fi mare, deorece ei au declarat că vor începe aruncând în aiernările de comerț. Și va fi de ajuns numai tema de acest formidabil și misterios războiu maritim pentru ca bandiera engleză să decadă și cu ea comerțul englez. Apoi ei vor combate nu numai în insulele britanice, ci chiar și prin colonii. Și „lucrarea“ lor va fi fórte lesne și va putea să aibă urmări ruinătore pentru Englitera. In sfîrșit vom vedea ce se va întâmpla. Johnson. ----------------------------------------------------- ACTE OFICIALE Monitorul de duminecă publică condițiile de admitere în scala specială de silvicultură. * S’a deschis pe sema ministrului de interne un credit extraordinar de lei 20.000 pentru întîmpinarea cheltuelilor necesare cu instalarea unui spital provizoriu în baracele de carantină de la Giurgiu, în care să se caute bolnavii de pelagră, precum înființarea de rufărie și întreținerea bolnavilor cu hrană, medicamente, servitori, medic și alte necesare. * Prin deciziunea d-lux ministru al afacerilor străine, să fixeza conform legii precum urmezi taxele la care sunt supuse cererile pentru obținerea înaltei autorizații a Regelui de a purta decorații străine : a) Pentru decorațiile cu cordon (Mare- Cruce), ale căror însemne sunt împodobite cu petre scumpe, 200 lei; b) Pentru alte clase ale unor asemenea decorații, 150 lei ; c) Pentru decorațiile cu cordon (Mare-Cruce), însă fără petre scumpe, 100 lei; d) Pentru cele fără cordon, dar cu placă, 60 lei ; e) Pentru cele care se portă la gât (Comandor), fără placă, 60 lei ; f) Pentru cele ce se portă la pept (Oficer, Cavaler, sau orice clasă), 50 lei. Taxa se pote plăti anexând, pe lângă cererea ce se adreseza ministerului afacerilor străine, hârtie timbrată de valorea corespunzătore a taxelor de mai sus. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Mare bătaie de evrei în Rusia Cracovia, 29 iunie. Un țeran se dusese de curînd cu copilului lui în vîrstă de 12 ani, în orașul 2 (14) Iuliu 1886. Dobinov din districtul Wilna. Fără de veste copilul peri și numai după câteva zile i se găsi cadavrul legat d’un copac într’o pădure din apropiere. Atunci se lăui peste câmpii vestea că evreii au luat sânge unui copil de creștin după care l’au omorît în pădure. Dumineca următare au sosit în Dobinov bande numerase de țărani de prin sate depărtate și înarmate cu ciomege și instrumente agricole, au năvălit fără de veste în oraș și au căzut asupra evreilor bătându’i cuplu și tărîndu’i de păr pe strade. Bătaia a ținut de dimineța până sara. Poliția și armata n’au putut nimic să facă. Prăvăliie au fost prădate de bani și obiecte prețiose, iar obiectele de mai mică valore au fost date pe râu. Mai multe case au fost arse, altele dărîmate. Seracetele de țărani s’au împrăștiat singure. Sunt câțiva morți și o mulțime de evrei răniți cari acum se transportă pe la spitalele din diferite localități. Autoritățile au deschis o anchetă. Ajungând soldații tot au putut să facă 100 de arestări. Cestiunea Batumului Constantinopol, 29 iunie, încă cu câțiva ani înainte, guvernul rusesc a început să dea Batumului caracterul unui port de rezbel. A lărgit întăririle, a construit forturi noul care domină împrejur marea și uscatul, precum și magazine cari azi sunt pline de muniții de rezbel, între care torpilele țin primul loc. Tate puterile continentale, între care și Turcia, au afirmat primirea unei note rusești în privirea Batumului, și acum asceptă ca Anglia care este deosebit interesată în afacere, să-și facă cunoscut menținerea sa. Cestiunea anexiunea Albaniei la Grecia ScutW, 29 iunie. Cercetările comisarilor turcesc în descoperirea agitațiunei având de scop anexiunea Albaniei la Grecia, continuă cu activitate. Gami-bey al cărui frate, ca și mulți neguțători turci din Duraza, se afla amestecat în agitație, sunt la inchisore; cu tote astea autoritățile î I tratază cu multă omenie și politeță. Populația Albaniei a îndreptat o suplică către valiu în contra propagandei ce face acolo preotul catolic Thompson din partea societăței biblice. Valiul recunoscând că propaganda pope e turburatóre de ordine, a cerut învoire porței sau 1 isgonescu din Albania. CRONICA BUCURESTEANA Marți, 1 Iulie. Numiri.—D-nii doctori Al. Racovicenu, Al. Boicescu, N. Baican, Sterie Argeșanu, Dumitrescu Marin, C. Penescu, D. Grecescu și N. Evian, medici secundari în serviciul spitalelor eforiei s’au numit definitiv in arătatele posturi. D. Ștefan Petrescu, șef de birou în cancelaria prefecturei județului Prahova, este autorizat să I Forța, „"Coniversului“ și ELENA Roman original de datine politic-filosofic DE DIMITRIE BOLINTINEANU Elena se puse la piano : îndată ivoriul începu să tremure și să verse sunete desfatátare sub mâinile albe și grațiose ale Elenei. Ea dispăru din societate ; sufletul ei se aruncă cu voluptate într’un torent de armonie ce ’1 răpi și ’1 rătăci într’o lume de estaz. Nemuritorea serenadă a lui Șubert, esecutată cu perfecție, răpi tóte sufletele ascultătore. Sufletul ei însuși părea răpit. Din timp în timp ea înturna frumoșii ochi către adunare și o lacrimă misteriosa strălucea sub genele ei. Fiece sunet exprima o ideie, o ideie durerosă și sublimă ce o îmbăta cu voluptate. Ea căută să se scule de la piano și chemă pe Caterina să -i ia locul. Inima sa palpita, sufletul îi era zdrobit Fără să știe ce face se aruncă pe un fotoliu lângă Alexandru, unde râmase câteva minute fără să pută zice o vorbă. La urmă întorcându se către acesta. — Sufer totdeauna de câte ori caută să joc câte o alte serie ! este o mare nefericire... — Simți aceea ce esecuți mai bine decât însuși compozitorul. — Nu știu, cred că cauza este în sistemul nervos... Apoi schimbând repede vorba. — Erai distract la masă ? — Distract? nu! pentru că vorbim cu o copilă frumosă ?... acesta nu ’mi face nici o impresie ! inima mortă... — Ești de nesuferit cu aceste idei de romanuri nu pot zice că ești o monstruozitate și atunci afectezi. — Crede-me, domna mea, dacă am admirat ceva în lume de o admirare ce am avea pentru ființele divine din visele nostre, permite-mi a -ți spune că ești d-ta. Ei bine ! permite-mi încă a-ți spune că cu totă frumusețea perfectă, spiritul, sentimentele, manierele, grația ce ai, nu ai putea să mișt! acesta inimă înghețată. — Eu!... Elena deveni roșie ca o vișină , înturnă capul și puse mâna pe față-i. — Crezi d-ta dar că ai face acesta minune? — Eu ?... oh! nici de cum !... nu vrei să zic acesta, nici nu m’am gândit, nici nu vrei să am acest merit... nici nu ’i privesc ca un merit... apoi dacă acesta s’ar întîmpla negreșit că eu nu aș știu, nu aș voi s’o știu,... Ea se sculă și mai mult de o oră nu reapăru în salon. Vorbele lui Alexandru o emoționază atât încât a i trebui o oră de singurătate ca să revie liniștită. — Domne ! ’și zicea ea, ce este acest om a cărui privire me tulbură, ale cărui vorbe fac de tremură tate nervele mele ? amicul sărmanului meu frate... Nu pot să ’l privesc fără să nu ’mi aduc aminte de cel ce nu mai este... Numai astfel pot explica impresia ce ’mi face... Oxacum, ași fi fericită dacă ar pleca de aici mai curând, mâine, îndată de se pare. Trebuie să aflu când o să plece... Astfel cugeta Elena când intră în salon. Se apropia de Caterina care se sculase de la piano. — Știi, draga mea, dacă noii veniți rămân sau se duc mâine ? — Nu știm — Ce este ? întrebă Alexandru. — Dacă o să mai rămâneți mâine, răspunse Caterina. — Nu șiiu, răspunse Alexandru. Elena surîse cu voioșie. — Nu știu pentru cel lal ți; cât pentru mine, voiü pleca la o moșie a mea unde mă așteptă hotarnicul. Elena deveni palidă, simți un fior prin tot corpul. — Așa curînd, zise ea gongonind, așa curînd ? — Domnul Eneșcu nu se place în societatea nostră, zise Caterina, se duce acolo unde pate vorbi politică în libertate. Caterina devenise familiară cu Alexandru, nu se mai sfia a’l satira. Alexandru surîse cu delicateță, luând acestă mică epigramă ca oresfățare ce Caterina nu da la totă lumea. Elena însă tresări. —- Ce zici, Caterina ? nu cunoști destul pe d. Elescu ca’î să vorbești astfel ? -- Dacă vra să fugă de noi atât de curînd? Dar mâine are să ploă, căile sunt rele; caii de poștă ai întreprinzătorului de față d. Bar, ai el însuși trebuință de a fi purtați în trăsuri... și astfel nu vei pleca. Cine vorbește de cai de poște ? strigă principele Iordache... Ve încredințez că de vei privi bine printre castele lor și să vezi că sunt transparenți. — Poștele, zise logofetul Șeni, sunt de plâns. Pleci cu 8 cai și ajungi la stație cu doi, de multe ori remâl în cale. Hamurile sunt cu o mie de noduri, și plăpânde ca timplicul; se rup la fiecare zece pași. Cât pentru serviciul scrisorilor, e lucru cu totul comic; o scrisore de la București la Focșani ajunge mai târziu decât la Boston. Pasagerii particulari duc de multe ori geanta cu scrisori. Ștafetele nu ajung mai curînd la locul destinării lor. Iată regimul nou! Iată omenii noi! Să ne fie de bine ! — Dar contractul cu antreprenorii, zise Georges, este făcut sub regimul vechi, sub omenii vechi, și este o notă în contract în privința diligențelor. — Te ai găsit și tu isteț să vorbești ! zise principele Iordache plimbându se prin casă. — Ai auzit? mai întrebă Caterina pe Alexandru, pleci cu opt cai și ajungi cu doi și câte o dată râmâi în cale, și acesta pe timp bun? (Va urma)