Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)

1886-11-01 / nr. 658

ANUL III.—No. 658. K Bffiuri. in Capitala­lO d B a­ni­fix Provincie Sâmbătă, 1 (13) Noembre 1886 Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru toată țara Pe un an......................lei 20 Pe șese luni .... „10 Pe trei lunî .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore­­ liminara. Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 leü linia Anunciurî pe pag. 4­ a 40 bani linia Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înna­­poiază.­­ redacția și administrația Str. Brezoianu No. 19, b­ucuresc FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ Cine se va abona pe 3 luni la „Univer­sul“ plătind lei 5-50 va primi franco ca­lendarul „Universului“. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fie­cărei luni. București 31 Octombre 1886 * Avem înaintea nostru „darea de sumă asupra administrațiunei comunale a ora­șului București pentru timpul de la 1 Ia­nuarie 1883 până la 1 Octombre 1886.“ Prin publicarea acestei dări de semă actualul consiliu comunal ’și a împlinit îndatorirea impusă lui de legea comunală punând pe cetățeni în poziție de a cu­­noște, a judeca și a oțărî asupra modului cum el a știut să ’și împlinescă mandatul ce i s’a încredințat. Vom examina, pe rând, părțile mai im­portante din acestă confesiune a consilia­­rilor noștri comunali, de cari ne vom des­părți mâine, și vom începe azi cu exami­­narea situației financiare a comunei. Raportul în acesta privință, făcut la 27 Martie a. c. de comisia numită atunci în acest scop,—completat cu darea de su­mn definitivă de la 30 Septembre, ne dă lămuriri depline asupra chipului în care s’a administrat averea comunei. De la 1882 și până azi nu s’a echili­brat nici un buget ; fie­care an bugetar sau financiar de 12 sau 18 luni a lăsat rămășițe de încasat, cari nu s’a u realisat, și datorii de plătit, cari în parte s’au a­­chitat din resursele bugetare ale anului ce urma, sistem, care a adus dupe el un mare deficit ce s’a plătit cu parte din împrumutului de 13 milione , așa că de­și la 18c4 85 bugetul se părea echilibrat cu escedentul împrumutului de 13 milione În sumă de lei 585,018, plus cu lei 103,121 din rămășițele esercițiul 1883­ £ 4, opera­ție nepermisă de legea comptabilităței ge­nerale a Statului, fiind­ că acesta sumă face parte din esercițiul 1883 84 ; totuși și în anul 1884-85, când bugetul s-a pă­rut echilibrat, în realitate el a lăsat un deficit de lei 452,360, din causa evaluă­rilor exagerate la unele paragrafe buge­tare. Acest deficit a crescut în cursul eser­­cițiului 1885 86 cu suma de lei 580,426, așa că la sfârșitul acelui esercițiu exista un deficit real de lei 1,032,786, cifră care a mai crescut cu mai bine de 300.000 leî până la închiderea esercițiului, 30 Sep­tembre a. c. Acesta este clar deficitul cu care -și în­cheie activitatea actualul consiliu, și care va apăsa asupra bugetului pe acest an și pe anii viitori 1887-1888. Deosebit de a­cesta, bugetul anului viitor are să mai fie împovărat cu suma de lei 260.000, împrumuturile „provizorii“ făcute în a­­­nul trecut și în cel curent, „din cauza diferitelor împrejurări extraordinare, — zice darea de somn,—cum­ epidemia ho­lerei (?) și ciclonul de la 28 Mai, care a cansat dărâmarea abatoriului.“ Lăsând la o parte și coleră și ciclon, ceea­ ce ne isbește din totă acesta simplă expunere este deficitul colosal care apasă asupra comunei nóstre. Comisia de care am vorbit mai sus, la sfîrșitul raportului ei, sfătuește pe consiliu să nu facă noi împrumuturi nici să mai impue alte taxe peste cele esistente, căci contribuabilii sunt destul de impuși, ci, dacă vrea să echilib­reze bugetele în viitor,—să nu mai treca la venituri suma întrega a rămăși­țelor cari nu se incaseza nici­odată, să nu îm­i facă evaluări exagerate, să nu de­­pășască sumele prevăzute în devise și contracte, să respecte cu stricteță aloca­țiile bugetare. Sfaturile acestea, întregite cu altele ce s’ar mai putea da și s’au dat de noi și de alți confrați, sunt forte bune. Rămâne acum la alegători să numescă în consiliu omeni cari să potă și să voiască a le urma. DIN ITALIA (Corespondență particulară a „ Universului 11") Roma, 27 Octombre. O mare necuviință consideră lumea de aci că­ e refuzul împăratului Frantz- Iosef al Austriei de a întorce vizita pe care î-a făcut-o regele Umberto al Italiei. In acest refuz, cercurile nóstre politice văd că la Berlin și la Viena sunt gân­duri ascunse, și nu tocmai curate, de susținere a tendințelor Papei de a-și re­căpăta puterea timporală. Acesta pare să fie adevărat. Dar e de tot sigur că împăratul Austro-Ungariei nu se crede dator­a întorce acesta vizită, căreia nu’i dă nici un caracter oficial. La Quirinal, sub impresiile dușmănești pentru Francia născute de încurcăturile din Tunis, s’ar fi hotărât ab irato acesta călătorie. Și „greșitul“ în acesta nu pate fi socotit decât regele, căci e o tradiție în Italia ca se fie condusă politică este­­r­ara de Curte. Stânga venise la putere cu un program de reforme forte bine hotărît, în care era cuprinsă și administrația afacerilor străine. Dar, îndată a fost nevoită să ia anga­jamentul de a nu se amesteca în aceste dar averi. De aceia se văd la minis­terul de afaceri străine tot funcționari ru­giniți în reacționarismu. Tot de aceea s’a văzut deosebirea adâncă între ceia­ ce a făgăduit stânga înainte d’a veni la pu­tere, și ce a lucrat după aceia. Situația critică a guvernului stângei e în acesta vrednică de plâns. Afară de forte rari e scepții, politica progresistă a fost reprezintată, în anii aceștia, de omeni cari aveau interes numai se discre­diteze pe membrii guvernului liberal îna­intea guvernelor pe lângă care erau tri­miși. Aceste tóze, o repet, fiind că aci monopolul politicei ester­are e rezervat Curții și ministrul afacerilor streine, ori­cine ar fi el, nu e decât o păpușă. Nu e corect din punct de vedere constituțional, dar sunt aci omeni cari cred că acestei sisteme datorește acestă țară succesele repurtate de Italia pe tărâmul diplomatic de la mortea lui Cavour. Călătoria regelui a fost și ea hotă­­rîtă fără știrea ministrului de externe. Totă vina și rușinea cade dar, în acesta privință, asupra Curții. Starea sanitară a Romei e greu de descris. Nu e bine, știa, să se respân­­dască zgomote despre h­oleră, dar... dacă e vorba ca iarna se vie aci străini ca se se’ncălzască la sarele țerei nostre,— ar fi mai bine să stea acasă. In capitală h­oleră... nu e, dar cazurile de colici sunt prea din cale-afară dese. Filoxera ne viziteză și pe noi în tote colțurile. Prin Piemont, acesta bula se întinde cu mare răpeziciune. Recolta vii­lor din anul acesta n’a simțit încă efec­tele teribilei bóle, dar anul viitor mă tem că se vor simți prea mult. Iată provin­ciile în care s’a semnalat preciz și oficial apariția filoxerei: Novara, Com­o, Milan, Bergamo, Port Mauriciu, Reggio, Sassari, Girgenti, Siracuza, Caltanisetta, Catania, Messina și Sicilia.—E prea destul ! Parlamentul se va deschide la 11 (23) ale lunei viitore. Chiar în zilele din­tâi se va adresa d-lui Robilant, ministru de externe, o interpelare asupra atitudi­nei Italiei în chestia bulgărască. D. Bismarck se asigură că ar fi tri­mis d-lui Robilant o scrisore personală în care-l sfătuește se sfăruiască în politica sa de pace. Antigon. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Alte tulburări în Rumelia Constantinopol, 28 Octombre. In Constantinopol circulă știri forte în­­grijitore despre starea lucrurilor din Ru­melia orientală. In Gabrovo și Perușcița s-au întâmplat încercări de revoltă în contra guvernului, cari însă au fost po­tolite răpede. De asemenea se lățise acum câte­va zile sgomotul că bande înarmate planuiau un atac în contra Filipopolei. sgomotul nu era neîntemeiat, dar planu­rile revoluționarilor au fost zădărnicite de autorități. Rusia continuă cu înarmările Cracovia, 28 Octombre. După cum află ziarul „Czas“, guver­nul rusesc continuă cu pregătirile de res­­boiu. Zilele acestea el a comandat la o firmă din Varșovia un număr mare de care pentru muniție. Uneltirile ofițerilor bulgari liberați Se scrie unui ziar de aci că ofițerii, li­berați în urma intervenirei generalului Kaulbars, au luat parte la revolta din Burgas și sunt acum ascunși la consula­tul rusesc. Acesta a refuzat estradarea lor, cerută de guvernul bulgar. Viena, £ 8 Octombre. Manifestația socialistă din Londra Manifestația socialistă n’a fost de loc imposantă. Mai multe sute de lucrători s’au adunat, după trecerea procesiunei lor­dului maior, în jurul statuei lui Nelson pe Trafalgar­ Square. In acelaș timp s’au desfășurat mai multe stegulețe roșii. Câți­va capi ai socialiștilor au încercat să țină discursuri, dar cuvintele lor nu se auzeau din cauza zgomotului pe care-l făcea mul­țimea. Poliția a privit cât­va timp liniș­tită aceste scene, dar văzând că zgomotul crește mereu, a împrăștiat mulțimea cu ajutorul unei trupe de călăreți. Londra, 28 Octombre. Demonstrație contra Rusiei Milan, 28 Octombre. Ziarul „Corriere dela­ seria“ anunță din isvor bine informat, că Austro-Un­­garia, Englitera și Italia s’au învoit să trimită în marea negra câte două vase de résboiu ca demonstrație în contr­a a­­pariției năvilor rusești în apele bulgare, Torela ar fi încuviințat deja trecerea nă­vilor prin Bosfor. INTEMPLARI­ E=­SUNT IXIDETE Constituit prisonier.—Hanna Wein­berg, care fusese de mai mult timp declarat falit de tribunalul comercial din Iași, săturându se de viața vagabondă ce o ducea de când era falit, s’a hotărît a se reîntorce în țară, constituindu-se priso­nier­­ic înjunghiat.­Miercuri, la Galați, lu­ându-se la certă doui lucrători de la fa­brica de lemne Götz, unul din ei, anume Niculai Veliciuc,a scos un cuțit din leriü și a rănit grav pe cel­l­alt, numit Saba Andraș. Poliția a arestat pe vinovat, iar pe ră­nit l’a trimis le spital. Hoț prins.—Miercuri poliția gălățană a pus mâna pe Sotir Apostol, hoț cunos­cut, pe când acesta intrase într’o maga­­zie cu un sac plin cu diferite rufării și alte obiecte furate din alt oraș.­­­ Frigul.—„V. Cov.“ e informată că prin sculele de Galați s’au ivit bólé, din cauza frigului. Când va înceta pre acestă stare de lucruri ? I D insr Brutari pungași.—S’au prins cu „o­­caua mică“ următorii brutari din Capi­­pitală: Păun Gheorghe (soséua Panteli­­mon, 120), Costache Duțulescu (șoseaua Pantelimon, 47), Vasile Dumitru (șosaua Basarab, 186), Gheorghe Zisu, (calea Gri­­viței, 81) și Vasile Panait (str. Sfinților, 23). Poliția a confiscat pâinea găsită mai mică.

Next