Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)
1886-11-01 / nr. 658
ANUL III.—No. 658. K Bffiuri. in CapitalalO d B anifix Provincie Sâmbătă, 1 (13) Noembre 1886 Dreptate pentru toți ABONAMENTE pentru toată țara Pe un an......................lei 20 Pe șese luni .... „10 Pe trei lunî .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 ore liminara. Toți pentru dreptate Inserții și reclame 1 leü linia Anunciurî pe pag. 4 a 40 bani linia Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înnapoiază. redacția și administrația Str. Brezoianu No. 19, bucuresc FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ Cine se va abona pe 3 luni la „Universul“ plătind lei 5-50 va primi franco calendarul „Universului“. Abonamentele încep la 1 și la 15 ale fiecărei luni. București 31 Octombre 1886 * Avem înaintea nostru „darea de sumă asupra administrațiunei comunale a orașului București pentru timpul de la 1 Ianuarie 1883 până la 1 Octombre 1886.“ Prin publicarea acestei dări de semă actualul consiliu comunal ’și a împlinit îndatorirea impusă lui de legea comunală punând pe cetățeni în poziție de a cunoște, a judeca și a oțărî asupra modului cum el a știut să ’și împlinescă mandatul ce i s’a încredințat. Vom examina, pe rând, părțile mai importante din acestă confesiune a consiliarilor noștri comunali, de cari ne vom despărți mâine, și vom începe azi cu examinarea situației financiare a comunei. Raportul în acesta privință, făcut la 27 Martie a. c. de comisia numită atunci în acest scop,—completat cu darea de sumn definitivă de la 30 Septembre, ne dă lămuriri depline asupra chipului în care s’a administrat averea comunei. De la 1882 și până azi nu s’a echilibrat nici un buget ; fiecare an bugetar sau financiar de 12 sau 18 luni a lăsat rămășițe de încasat, cari nu s’a u realisat, și datorii de plătit, cari în parte s’au achitat din resursele bugetare ale anului ce urma, sistem, care a adus dupe el un mare deficit ce s’a plătit cu parte din împrumutului de 13 milione , așa că deși la 18c4 85 bugetul se părea echilibrat cu escedentul împrumutului de 13 milione În sumă de lei 585,018, plus cu lei 103,121 din rămășițele esercițiul 1883 £ 4, operație nepermisă de legea comptabilităței generale a Statului, fiind că acesta sumă face parte din esercițiul 1883 84 ; totuși și în anul 1884-85, când bugetul s-a părut echilibrat, în realitate el a lăsat un deficit de lei 452,360, din causa evaluărilor exagerate la unele paragrafe bugetare. Acest deficit a crescut în cursul esercițiului 1885 86 cu suma de lei 580,426, așa că la sfârșitul acelui esercițiu exista un deficit real de lei 1,032,786, cifră care a mai crescut cu mai bine de 300.000 leî până la închiderea esercițiului, 30 Septembre a. c. Acesta este clar deficitul cu care -și încheie activitatea actualul consiliu, și care va apăsa asupra bugetului pe acest an și pe anii viitori 1887-1888. Deosebit de acesta, bugetul anului viitor are să mai fie împovărat cu suma de lei 260.000, împrumuturile „provizorii“ făcute în anul trecut și în cel curent, „din cauza diferitelor împrejurări extraordinare, — zice darea de somn,—cum epidemia holerei (?) și ciclonul de la 28 Mai, care a cansat dărâmarea abatoriului.“ Lăsând la o parte și coleră și ciclon, ceea ce ne isbește din totă acesta simplă expunere este deficitul colosal care apasă asupra comunei nóstre. Comisia de care am vorbit mai sus, la sfîrșitul raportului ei, sfătuește pe consiliu să nu facă noi împrumuturi nici să mai impue alte taxe peste cele esistente, căci contribuabilii sunt destul de impuși, ci, dacă vrea să echilibreze bugetele în viitor,—să nu mai treca la venituri suma întrega a rămășițelor cari nu se incaseza niciodată, să nu îmi facă evaluări exagerate, să nu depășască sumele prevăzute în devise și contracte, să respecte cu stricteță alocațiile bugetare. Sfaturile acestea, întregite cu altele ce s’ar mai putea da și s’au dat de noi și de alți confrați, sunt forte bune. Rămâne acum la alegători să numescă în consiliu omeni cari să potă și să voiască a le urma. DIN ITALIA (Corespondență particulară a „ Universului 11") Roma, 27 Octombre. O mare necuviință consideră lumea de aci că e refuzul împăratului Frantz- Iosef al Austriei de a întorce vizita pe care î-a făcut-o regele Umberto al Italiei. In acest refuz, cercurile nóstre politice văd că la Berlin și la Viena sunt gânduri ascunse, și nu tocmai curate, de susținere a tendințelor Papei de a-și recăpăta puterea timporală. Acesta pare să fie adevărat. Dar e de tot sigur că împăratul Austro-Ungariei nu se crede datora întorce acesta vizită, căreia nu’i dă nici un caracter oficial. La Quirinal, sub impresiile dușmănești pentru Francia născute de încurcăturile din Tunis, s’ar fi hotărât ab irato acesta călătorie. Și „greșitul“ în acesta nu pate fi socotit decât regele, căci e o tradiție în Italia ca se fie condusă politică esterara de Curte. Stânga venise la putere cu un program de reforme forte bine hotărît, în care era cuprinsă și administrația afacerilor străine. Dar, îndată a fost nevoită să ia angajamentul de a nu se amesteca în aceste dar averi. De aceia se văd la ministerul de afaceri străine tot funcționari ruginiți în reacționarismu. Tot de aceea s’a văzut deosebirea adâncă între ceia ce a făgăduit stânga înainte d’a veni la putere, și ce a lucrat după aceia. Situația critică a guvernului stângei e în acesta vrednică de plâns. Afară de forte rari e scepții, politica progresistă a fost reprezintată, în anii aceștia, de omeni cari aveau interes numai se discrediteze pe membrii guvernului liberal înaintea guvernelor pe lângă care erau trimiși. Aceste tóze, o repet, fiind că aci monopolul politicei esterare e rezervat Curții și ministrul afacerilor streine, oricine ar fi el, nu e decât o păpușă. Nu e corect din punct de vedere constituțional, dar sunt aci omeni cari cred că acestei sisteme datorește acestă țară succesele repurtate de Italia pe tărâmul diplomatic de la mortea lui Cavour. Călătoria regelui a fost și ea hotărîtă fără știrea ministrului de externe. Totă vina și rușinea cade dar, în acesta privință, asupra Curții. Starea sanitară a Romei e greu de descris. Nu e bine, știa, să se respândască zgomote despre holeră, dar... dacă e vorba ca iarna se vie aci străini ca se se’ncălzască la sarele țerei nostre,— ar fi mai bine să stea acasă. In capitală holeră... nu e, dar cazurile de colici sunt prea din cale-afară dese. Filoxera ne viziteză și pe noi în tote colțurile. Prin Piemont, acesta bula se întinde cu mare răpeziciune. Recolta viilor din anul acesta n’a simțit încă efectele teribilei bóle, dar anul viitor mă tem că se vor simți prea mult. Iată provinciile în care s’a semnalat preciz și oficial apariția filoxerei: Novara, Como, Milan, Bergamo, Port Mauriciu, Reggio, Sassari, Girgenti, Siracuza, Caltanisetta, Catania, Messina și Sicilia.—E prea destul ! Parlamentul se va deschide la 11 (23) ale lunei viitore. Chiar în zilele dintâi se va adresa d-lui Robilant, ministru de externe, o interpelare asupra atitudinei Italiei în chestia bulgărască. D. Bismarck se asigură că ar fi trimis d-lui Robilant o scrisore personală în care-l sfătuește se sfăruiască în politica sa de pace. Antigon. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Alte tulburări în Rumelia Constantinopol, 28 Octombre. In Constantinopol circulă știri forte îngrijitore despre starea lucrurilor din Rumelia orientală. In Gabrovo și Perușcița s-au întâmplat încercări de revoltă în contra guvernului, cari însă au fost potolite răpede. De asemenea se lățise acum câteva zile sgomotul că bande înarmate planuiau un atac în contra Filipopolei. sgomotul nu era neîntemeiat, dar planurile revoluționarilor au fost zădărnicite de autorități. Rusia continuă cu înarmările Cracovia, 28 Octombre. După cum află ziarul „Czas“, guvernul rusesc continuă cu pregătirile de resboiu. Zilele acestea el a comandat la o firmă din Varșovia un număr mare de care pentru muniție. Uneltirile ofițerilor bulgari liberați Se scrie unui ziar de aci că ofițerii, liberați în urma intervenirei generalului Kaulbars, au luat parte la revolta din Burgas și sunt acum ascunși la consulatul rusesc. Acesta a refuzat estradarea lor, cerută de guvernul bulgar. Viena, £ 8 Octombre. Manifestația socialistă din Londra Manifestația socialistă n’a fost de loc imposantă. Mai multe sute de lucrători s’au adunat, după trecerea procesiunei lordului maior, în jurul statuei lui Nelson pe Trafalgar Square. In acelaș timp s’au desfășurat mai multe stegulețe roșii. Câțiva capi ai socialiștilor au încercat să țină discursuri, dar cuvintele lor nu se auzeau din cauza zgomotului pe care-l făcea mulțimea. Poliția a privit câtva timp liniștită aceste scene, dar văzând că zgomotul crește mereu, a împrăștiat mulțimea cu ajutorul unei trupe de călăreți. Londra, 28 Octombre. Demonstrație contra Rusiei Milan, 28 Octombre. Ziarul „Corriere dela seria“ anunță din isvor bine informat, că Austro-Ungaria, Englitera și Italia s’au învoit să trimită în marea negra câte două vase de résboiu ca demonstrație în contra apariției năvilor rusești în apele bulgare, Torela ar fi încuviințat deja trecerea năvilor prin Bosfor. INTEMPLARI E=SUNT IXIDETE Constituit prisonier.—Hanna Weinberg, care fusese de mai mult timp declarat falit de tribunalul comercial din Iași, săturându se de viața vagabondă ce o ducea de când era falit, s’a hotărît a se reîntorce în țară, constituindu-se prisonieric înjunghiat.Miercuri, la Galați, luându-se la certă doui lucrători de la fabrica de lemne Götz, unul din ei, anume Niculai Veliciuc,a scos un cuțit din leriü și a rănit grav pe cellalt, numit Saba Andraș. Poliția a arestat pe vinovat, iar pe rănit l’a trimis le spital. Hoț prins.—Miercuri poliția gălățană a pus mâna pe Sotir Apostol, hoț cunoscut, pe când acesta intrase într’o magazie cu un sac plin cu diferite rufării și alte obiecte furate din alt oraș. Frigul.—„V. Cov.“ e informată că prin sculele de Galați s’au ivit bólé, din cauza frigului. Când va înceta pre acestă stare de lucruri ? I D insr Brutari pungași.—S’au prins cu „ocaua mică“ următorii brutari din Capipitală: Păun Gheorghe (soséua Pantelimon, 120), Costache Duțulescu (șoseaua Pantelimon, 47), Vasile Dumitru (șosaua Basarab, 186), Gheorghe Zisu, (calea Griviței, 81) și Vasile Panait (str. Sfinților, 23). Poliția a confiscat pâinea găsită mai mică.