Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)

1886-11-01 / nr. 658

Universul No. 658. Știri prin poșta Din cauza succesului relativ al candi­daturilor socialiste, la alegerile legislative ce s’au făcut, partida lucrătorilor s’a ho­tărît să se organizeze într’o „mare par­tidă națională“ și să prezinte un candi­dat la președința republicei. Acest can­didat ar fi d. Henry George, marele eco­nomist, a cărui candidatură la postul de primar al New­ Yorkului n’a izbutit. Se anunță că, cu ocazia jubileului re­ginei Victoria, se va construi la Londra un turn de 420 arme înălțime și de 60 arme lărgime, în mijlocul orașului. * * * lin curios a calculat cât a costat o oră de guvernare în Francia sub diferite guverne în secolul acesta. Iată aceste spese : Consulatul și întâiul imperiu 115,000 fr ; restaurația 119,000 fr; regimul lui Louis-Philippe, 150,000 fr; republica de la 1848,173,000 fr ; al doilea imperiu, 349,000 fr ; republica actuală (până la 1882) 450.000 fr. de atunci Incepe 463.000 fr. Scumpi stăpâni­­... Consiliu practic Budincă de lămâe. — Se iau 42 dramuri de migdale pisate mărunt, se stropește cu zemâ de la o jumătate de lămâe zemosă, se topesc 42 dramuri de zahăr cu două linguri de apă, se legă puțin, se tornă ferbinte peste migdale și se amestecă pâ­nă se recojește, atunci se adaogă 2 oue întregi și 6 gălbinușuri unul câte unul și se amestecă 45 minute ; după aceea se pune cojă de lămâie și spuma de la 3 albușuri, se unge forma cu unt, se tornă budinca și se coce. Acesta este pentru 6 persone. De tate și de pretutindeni Ull Illic bl*av.—S’a dat, în Englitera, o medalie de aur unui copil de 12 ani, care a meritat-o în urma actului de cu­­ragiu următor. Se găsea pe malul unei gârle când vezu că o femeie nebună apropiindu­se de mal, cu cei trei copii mici ai sei, îî aruncă în apă unul dupe altul. Curagiosul copil, nevoind a ști de nici un pericol, se arunci repede în gârlă și scăpă viața celor trei mici nefericiți. Dar abia îi adusese pene la margine, când mama lor nebună își apucă din nou co­pii ca se-i arunce în mijlocul gârlei. Bra­vul copil se opuse , însă, în grozava sa luptă, căzu dedesuptul nebunei, care ’Ta scos un ochiu­ — A— 3 O dramă grozavă s’a petrecut într’una din mahalalele Bruxelles, la Molenbeek. Un bărbat, despărțit de soția lui, a u­­cis’o trăgendu-i mai multe focuri de re­volver după cefa. Fiul victimei sări și apucă de gât pe tata­ sea, dar nu se alese decât cu un glonte. Bărbatul și-a tras apoi un foc în inimă și a murit pe loc. Ilustrația nostră D. Ambroise Thomas e una din gloriile artei franceze. De trei ori laureat al Con­servatorului, d sa a debutat la Opéra- Comique cu opereta la Double Schelle și de atunci a dat mai pe fie­care an câte o nouă compoziție muzicală. In tote operele sale originale, se dă pe față un­­ talent și o desăvârșire vrednice de admirat. D. Ambroise Thomas e fiul unui pro­fesor de muzică și s-a născut la Metz în 1811. E membru al Academiei de arte, director al Conservatorului și comandor al legiunii de onore. Noutăți Hazlii D­ nn X... a introdus în contra soției sale o acțiune de divorț basată pe incom­patibilitate de trai­. Conform legei, soții au compărut zilele trecute înaintea presidentului tribunalului. — Nu înțeleg de ce se plânge bărba­tul meu, zise d­na X... eu voesc tot ce voește și el: el voește să fie stăpân și eu, asemenea !... ȘTIRI „Monitorul“ de ieri publică reglemen­tul pentru promovarea școlarilor din șco­lile primare urbane de ambele sexe. Septemâna viitare se va deschide se­siunea comisiei europene a Dunării. Ziarele germane, anunțând că prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul re­gelui, care se află la Sinaia va fi pro­clamat cu acesta ocazie moștenitor al tro­nului, mai afirmă că fratele mai mic al său, Carol, va fi numit „generalisim al re­gatului.“ A D. marchiz del Moral, ministrul Spaniei în România, a sosit în București. A­lungă într’alta averea săracilor, tóte aces­tea, în casă la dânsul se petrecea. Ar­­ghira, Rozalina și Kalmuca. Prigr­eele și Mesalinele de pe atunci ale Bucurescilor erau stăpâne în casa lui, ce devenise ade­vărat mormânt al ori­cărui amor curat și statornic, a ori­câtii credințe conjugale. In ziua de 30 Noembre, fanariotul fă­cea în toți anii masă mare și ziaret în o­­norea Sântului Andrei, patronul său. A­­juns în culmea tavorei domnesc­, el voi în anul în care am sosit cu povestirea nóstra, ca serbarea să fie cât se va pu­tea mai strălucită. In acest scop, el adusese din Constantinopole tot ce se găsea acolo mai scump în pești, póme și vinuri, pe care unindu-le cu delicatețele gastronomice ale țârei, păstrăvi, mihaleți și felurite alte mâncări fragete și gusta­se­ pregătise de acea zi, un ospăț, care ar fi putut să ațâțe dorințele chiar ale vestiților noștrii străbuni în lăcomie Lu­­cullu și Eliogabal. Timpul însă părea că contrariase îna­dins mania de lux și opulență a fanario­tului, căci la trei-zeci noembrie sufla cu tărie vântul cel de miază-nopte, aducând cu sine troene de zăpadă desa, care în­tunecau, ziua ’n­ameza-mare, lumina soré­lui; dar invitații Postelnicului erau omeni de aceia care nu se sperdau de fie­ce lu­cru. Era de ajuns pentru dânșii să știe că în casa amicului lor vor găsi prilej a comite trei sau patru din cele șapte păcate de morte, și aceste îi făcea să tre­că prin ger și zăpadă. Camera pregătită pentru primirea și căpătarea invitaților, era un fel de salon pătrat, spoit cu var, și în mijlocul tava­nului cu un cerc de flori arăbești tot de var, lucrate în releif, dar fără gust nici măestrie. Mobilierul se compunea din două paturi de scânduri înfundate, aco­perite cu saltele și perne poste care e­rau întinse macaturi de lână de Brussa, cu ciucuri de Veneția pe margini. Lân­gă zidul despre grădină era un sipet ma­re, îmbrăcat cu pete de caprioră albas­tră și legat cu fier alb, iar d’asupra lui, era un sipetaș mai mic de lemn de nuc cu flori de sidef. In mijlocul camerei era un scaun de brad cu trei piciore, pe ca­re erau puse patru sfeșnice de bumbac cu lumânări de seu întrînsele, și o pa­­reche mucări de alamă cu care o țigan­că frumușică lua din când în când mu­cul lumânărilor ca să dea mai multă lu­mină. In fine pe la 12y2 ore turcești, înce­pură invitații a sost. Gel d’ântăi care sui scara lui Andronache, fu Hatmanul Cos­­takhe Cărăbușii, june frumuș­i dar fără spirit, depravat până la măduva oselor, amic intim și păr­taș al tutor desfrînări­­lor lui Beizadea Costache. După densul veniră Spătharul Dimitrie Prigelescu, om ce se silea cât putea să nu desmintă pre­numele său; Cămărașul Stamate Birlic, Clucerul Ioniță Măturică, Paharnicul Di­­mitrache Mână­lungu și baronul Nichita Kalicewski. Mai în urmă de toți veni și Boiza deaua întovărășită de Tret­i-logofăt Iordache Zlatoniu, un om forte cunoscut pe timpii aceia prin spiritul său satiric și plin de originalitate 1). După ce musafirii se așezară pe cele două paturi, o țigancă bine îmbrăcată și purtând o scurteică îmblănită cu gulerul rădicat în sus, se prezintă înaintea lor cu o tavă plină de dulcețe de tot felul; după dănsa venea altă țigancă fiind o tavă cu o mulțime de păhăruțe cu vutcă de ismă­r și câte­va farfurii cu migdale curățite și cu năut prăjit. (Va urma) 1) Acest om original, al cărui nume l’am pres­chimbat aici puțin, mai în urma ’și a perdut min­­ile și a viețuit până în zilele nóstre într’o stare D. general Cernat, comandant al cor­pului 2 de armată, a dat ordin ofițerilor din garnizona București ca să urmeze re­gulat la școla de scrimă. A D. general Al. Anghelescu, ministru de resboiü, va supune camenilor un proiect de lege pentru modificarea unor articole ai legii de recrutare. T. • 3lc D. ministru al cultelor a cerut tuturor episcopilor lista bunurilor pe care le are actualminte fie­care biserică, din donațiuni partico­are. T . A Lotăna pentru biserica catolică din Craiova se va trage mâne. 1 Noembre.­­ „România liberă“ scrie : „Se zice că inspectorii școlelor se o­­­cupă acum cu formarea unei statistice, „în care să se vadă între altele și cât „costă în bani instrucția anuală a unui „tîner din fie­care grad de învățământ !“ Ore n’ar fi bine să se ocupe d-nil in­spectori de alte lucruri mai seriese ? Din lipsa unei ast­fel de statistici sufere in­strucția publică ? Curiosite de femmesj! „ a­ Concursuri, pe ziua de mână, 1 Noem­bre, la Universitatea din București . Unul pentru catedra de chimie medi­cală de la facultatea de medicină din Iași (juriul se compune din dnii dr. Șuțu, Istrati, Demostene, Grecescu, Fotino și Sergiu­, presidați de d. Felix) . Altul pentru științe naturale la estem­­­atul secundar de fete No. 2 din Bucu­rești (concurentă, între altele, d-sora Walch). A Prințul Waldemar, domnitorul n­e-ales al Bulgariei, e al 6 lea copil al lui Chris­tian IX lea, regele Danemarcei; el s-a născut la 27 octombre 1858. Prințul Valdemar are doi frați: pe prințul Friederic, moștenitorul tronului Danemarcei și pe George I, regele Gre­ciei. Mai are și trei surori : Princesa Alexandra (soția moștenitorului Angliei), prințesa Dagmar (împărătesa Rusiei) și prințesa Tyra (soția ducelui Cumberland). A­l. D. Moruzi, prefectul poliției capi­talei, a primit însemnele decorației bul­gare Sf. Alesandru. Decretul e iscălit de prințul Alexandru de Battenberg chiar în ziua reintrării sale triumfale la Sofia (28 Aprile­) . A Un ziar oficios zice că d. general Călinescu e candidatul de primar­ al gu­vernului, se înțelege: ^ A D. general Berendei, inspector general al geniului, va merge săptămâna viitare la Costești pentru ca să predea direcției drumurilor de fier linia Costești-Ruși-de- Vede. îndată după instalarea aparatelor tele­grafice, linia se va da în circulație.­­ Un confrate află că proiectatul pod peste Dunăre nu se va mai construi. A D. dr. Bernarth și a înaintat raportul asupra laboratoriilor chimice de vamă din țară. A As napte niște hoți s’au introdus în prăvălia d-lui Z­i­nd­er din str. Covaci și au încercat să spargă o ladă de fier, dar neizbutind au luat’o la sănătosa. A D. I. C. Brătianu și toți cei­ l’alți mi­niștri au plecat ieri la Sinaia. . A D-nii P. Aurelian, Th. Ștefănescu și loc. col. Corben au fost numiți membri ai comisiei permanente consultative, institu­ită pe lângă ministrul Domeniilor, sec­țiunea sculelor. Târnova, 28 Octombre. Dis de dimineță grupuri de deputați și de curioși încongiuraț mica sală în care Sobrania ține ședințele. Domnele orașului își iau locul în galeria din drepta, pe când mulțimea se grămădește în cea din stân­ga. In tribuna ce se află lângă biurou, se observă vice-consulii Engliteriî, Aus­triei și Italiei, precum și corespondenții ziarelor. La ora 10, președinte Iokof urmat de Sâmbătă,­ (13) Noembre 1886, accesorii săi, ocupă biuroul, și miniștrii Radoslavof, Stoilof, Nicolaief și Nacevici intră în sală. Se procede la apelul nominal; 435 mem­bri sunt presenți, și 58 lipsesc. Președintele acordă cuvântul d-lui Ra­doslavof, președinte al consiliului, care trebue se supune adunării o propunere privitore la alegerea principelui Bulgariei. D. Radoslavof se ridică și spune că guvernul alege ca candidat la tronul Bul­gariei pe principele Valdemar. Principele, spune el, o membru al familiei regale din Danemarca și căsătorit cu o princi­pesă de Orleans. Alianțele sale sunt ilustre. După cum știți, conform tratatului de la Berlin, acesta alegere trebue să fie apro­bată de puteri. Vă propunem să alegeți pe principele Waldemar prin aclamațiuni, pentru ca puterile să constate sentimen­tele represintanților națiunii. O mare tăcere se făcu în urma aces­tor cuvinte ale președintelui consiliului. Președintele Sobraniei se ridică atunci și adresându-se Adunării, zise :„ Cei ca­ri voesc pe principele Valdemar ca Domn al Bulgariei să se ridice.“ La aceste cuvinte, tata sala e în picio­re și deputații scot­urale repetate și en­­tusiaste, amestecate cu aplauze. Lumea se așază și președintele Iveof declară că Sobrania a ales pe principele Valdemar ca principe al Bulgariei. Ședința e întreruptă pentru un sfert de oră, în timpul căreia biuroul și mi­niștri se întrunesc pentru a redacta tele­grama care oferă principelui Waldemar tronul Bulgariei. Târnova, 29 Octombre. D. Caravelos a trimis demisiunea sa, care a și fost primită. Mâine se va alege un nou regent în locul seu. Berlin, 29 Octombre. Prințul de Bismarck suferă de reuma­tism. Tîrnova, 29 Octombre. Comisiunea însărcinată de a duce prin­cipelui Valdemar actul de alegere, s-a al­cătuit din Iokof ca președinte, Grecof, Mihailof, Hezim-Efendy și Bai Rusef. Ea plecă sâmbătă la Cannes, unde se află prințul. Astă­zi regența a trimis urmató­­rea depeșă prințului : „Alteței Sale prințului Valdemar. „Sub­semnații, regență și membrii gu­vernului, cu onora aducem la cunoștința Alteței Vostre că azi, la orele 10 și jum., Marea Sobranie națională, convocată în vechea capitală a Bulgariei, s’a ales în unanimitate și prin aclamațiune de prinț al Bulgariei. Actul de alegere vi se va presintă printr'o delegațiune specială, a­­lesa de Sobronie. „Convinși că Al. Vostră va primi no­bila însărcinare de a consacra viața sa preciosă pentru fericirea și prosperitatea unui popor, care a dat deja multe probe de vitalitate și aptitudine pentru pro­gres și civilisațiune și că Alteța Vóstru se va grăbi de a veni să ia în mânele sale frînele guvernului, avem onore de a fi umiliții și devotații Alteței Vóstre servitori. „Stambulof, Mutcurof, Nacevicî, Stoilof, Gheșof, Nicolaef, Ivanciof, Radoslavof.“ Constantinopole, 29 Octombre. Ministerul otoman a fost din nou sgu­­duit în urma unui incident întâmplat săp­tămâna trecută ; câte­va sute de lucrători de la arsenal s’au resculat din cauză că nu li s’a plătit solda. Sultanul a ordonat să se plătescă îndată totul și a invitat pe minister să-i dea lămuriri asupra celor din urmă operațiuni făcute de Tesaur. Sediul negocierilor cu Anglia relativ la chestiunea egiptenă s-a strămutat la Con­stantinopole. Memorandul adaugă că Anglia va lucra de acord cu Turcia pe lângă puteri. Agenții ruși prezintă ca candidați ai Rusiei pe generalul Ignatief sau pe gene­ralul Gurko, afirmând că numai prin a­­cesta alegere­a unuia sau a altuia Țarul se va împăca cu Bulgaria. Memoriul englezesc în privința Egiptu­lui reproduce tote considerațiuniie emise mai înainte, adică că Anglia e decisă a evacua Egiptul, dar că e cu neputință să se fixeze chiar de acum epoca evacuărei și că, pentru a­ ajunge la o înțelegere, pu­terile ar trebui să facă concesiuni. Sofia, 29 Octombre: Londra, 29 Octombre. ALIFIE MINUNATA O nouă descoperire pentru tot felul de pecingine și pentru mâncărimea pe corp precum și o alifie pentru mătruță. Se găsește cu prețul de 2 lei noul, Strada Olari No. 5.

Next