Universul, februarie 1887 (Anul 4, nr. 29-53)
1887-02-05 / nr. 32
Universul No. 31— 3 — A Monitorul Oficial cu dezbaterile camerei și senatului, Monitorul Ostel, Monitorul comunei București, Monitorele județelor : Dolj, Argeș, Gorj, noile, Tutova, Dâmbovița, Covurluiu, jud. și com. Tulcea; ale comunelor : Craiova, Brăila, Botoșani, Iași cu desb. cons. com., Bârlad. Buletinele, jud. Vlașca și Romanați. Gazetele : Craiovei, de Galați, de Focșani, de Iași, de Rănic, jud. Suceava. (Aceste notițe ni s’au comunicat de d. Alexandru Pop, arhivarul Academiei române.) X Mihail Eminescu (Vezi ilustrația) Abia câțiva ani au trecut de când acest nume era forte puțin cunoscut, și tot atât de puțin prețuit, în lumea acelora cari citesc în țara românesca. In lumea acelora cari scriu, dușmanii lui Mihail Eminescu erau mulți, toți aceia cari nu ’i înțelegeau sau cari pismuiau puternicul lui geniu. Astazi, ce schimbare, consolatare pentru poet ca și pentru toți iubitorii adevărului și frumosului! Prin farța geniului seu și numai prin ea, Eminescu a ajuns, în scurtă vreme, prețuit de aceia cari citesc, aprope după adevărata lui valore. De aceeași forță spulberați, dușmanii la literari s’au dat d’o parte și ’și stăpânesc ura care știu că, esprimată, n’ar mai găsi nici un răsunet. Alții din dușmani i s’au făcut admiratori; ura absurdă, zadarnică și neputinciosá adeseori sufere astfel de transformații Eminescu stă astăzi de-asupra cetei întregi a scriitorilor noștri actuali pe piedestalul pe care geniul séu il a clădit; mai sunt câțiva cari se silesc să nu-l vază, să-l tăgăduiască, pentru ca să conserve întâietatea unui alt poet a cărui glorie umbră se simte clătinată de alta mai puternică și mai îndreptățită. Vor trece și aceste încercări neputinciose, și vremea e forte aprópe, când Eminescu ne va apărea tuturor ceea ce în adevăr este : cel d’întâiu poet român. Noutăți Hazlii Păcală e galant... foc ! De-ună-zi era la o serată. El s’apropiă de stăpâna casei, o domna tineră de curând căsătorită. — Frumos bal, domna! esclamă Păcală... Numai, lipsește ceva. — Ce?... — Nu văd nici o domna cât de puțin frumosá! ȘTIRI Mitropolitul primat a început o inspecție a mănăstirilor din archidiecesa Ungro Vlahie i Reciuii pentru armata permanentă sunt chemați sub stog pe ziua de 14 Fevruare. i . Apelul primăriei capitalei contra sentinții tribunalului, care a condamnat-o la 550.000 lei despăgubire consorțiului de bancheri Poumay, se va judeca la 24 curent de Curtea de apel din București. i Cu balul de la 17 Ianuare „Societatea funcționarilor publici“ a câștigat 15.602 lei. k Consiliul comunal al capitalei a ales o comisie pentru cercetarea bugetelor bisericilor și a actelor justificative ale cheltuelilor lor. k Instrucția afacerei d-lui general Cantilli nu s’a terminat încă. In caz de mobilizare , trupele de geniu vor fi astfel împărțite. Fiecare corp de armată va avea : 3 companii de săpători, din care două alipite pe lângă cele două divisiuni, iar a treia de reservă. O companie de telegrafie militară, una de drumuri de fier și una de pontonieri. Cu acestea serviciile tehnice ale armatei în campanie vor fi pe deplin asigurate . i Ieri, d. D. Bibescu, deputat, alunecând, și-a frânt un picior. Ieri, consiliul de miniștri s’a ocupat cu aprobarea licitațiilor pentru vânzarea mai multor moșii de ale statului. i O bătaie s’a întâmplat ieri nopte la bariera Colintinei (București), între sergenții comunali și mai mulți contrabandiști. S’au dat lovituri de ciomege, s’au slobozit chiar focuri de revolver, dar nimeni n’a fost ucis sau rănit greu, și contrabandiștii au fugit lăsând butaiele cu spirt în mânile agenților comunei. i Ministrul de interne a aprobat împrumutul de 60.000 lei, cerut de comuna Focșani pentru clădirea unui local de șofilă și pentru cumpărarea imașului comunei. Un confrate anunță că un bulgar, Ivanof, supus român din Dobrogea, abia a putut scăpa ca să nu fie sechestrat de mai mulți muntenegreni de la legațiunea Rusiei din capitală. Ivanov a avut se se lupte cu dânșii în curtea agenției, ca să nu fie dus cu sila în lăuntru, arc . Ieri a fost un mare prânz diplomatic la palat. 31e Societatea geografică română a primit 1000 de lei ca dar de la d. Dim. Sturza, spre a se premia cel mai bun dicționar geografic pentru România. i Un important consiliu de miniștri se va ține azi la palat, sub președința Regelui. i ... Astă sera se întrunesc membrii opoziției parlamentare. E vorba să se ia o hotărîre asupra proiectului unirii întregii opoziții. i Se zice că d. Niculescu, căpitan de artilerie, va fi numit comandant al corpului nou de pompieri ce se va întemeia în capitală. K Mercur TELEGRAME Roma, 2 Fevruare. Regele a însărcinat pe d. Deprets cu formarea noului cabinet din care va face parte și cornițele de Robilant. Acesta combinație întâmpină o primire puțin favorabilă în cercurile politice. Ziarele opoziției spun că acest minister nu se va putea rezema decât pe sprijinul străinului. Poliția a făcut numerase perchiziții la domicriile diferiților locuitori bănuiți de a aparține ligei patriotice franceze. Motivul acestor perchiziții erau relațiunile ce acesta ligă se zice că întreține în statele imperiului german. In sferele politice se consideră ca probabil un conflict provocat de chestia balcanică. Ziarele îndemnă pe Rusia ca să persiste cu energie în pretențiile sale relative la Bulgaria și ca să fie gata de a intra în acțiune la un moment dat. Petersburg, 2 Fevruare. Rusia transportă pe fiecare zi trupe la Baku în vederea unei acțiuni în Asia centrală. Sofia, 2 Fevruare. D. Zankof a telegrafiat din Constantinopol amicilor săi ca să caute o apropiere cu d. Karavelos, deorece -i este imposibil de a se împăca cu regența bulgară. Constantinopol, 2 Fevruare. Porta a comandat cinci sute de mii puști cu repetiție sistem Mauser și 6000 de carabine a 65 șilingi bucata. Cele dintâia predări vor trebui să incapă peste 6 luni, după plata unui acont de patru sute de mii lire Sterlinge. Zece mii de lire sterlinge au fost vărsate ca arvană. Circulă știrea că s’a proclamat starea de asediu la Filipopoli și că s’au trimis ordine noi de către Regența, spre a înainta repede pregătirile militare în Bulgaria și Rumelia. „Corespondența Politică“ anunță că delegațiile se vor întruni la 1 Marte. Guvernul imperial le va cere 25 milione fiorini, trebuincioși pentru complectarea înarmărilor trupelor, precum și un alt credit, a cărui cifră nu e încă fixată, care va putea fi pus la disposiția administrației resboiului, dar numai în caz de o necesitate urgentă. Constantinopol 2 Fevruare. Cale indirectă. — Agitațiile continuă în Macedonia. Mai mulți emisari, cari aveau cu dânșii o proclamație revoluționară, au fost arestați la Strundja, din care cauză s-a proclamat în Strundia starea de asediu, trimițându-se acolo și ajutare. Viena. 3 Fevruare. Numirea contelui Golușowski ca ministru la București se confirmă. Baronul de Biegeleben, fost agent diplomatic al Austro-Ungariei la Sofia, va fi numit consilier de ambasadă la Londra și cavalerul de Eissenstein consilier de ambasadă la Berlin, Viena. 3 Fevruare. In comisiunea bugetară ce s’a întrunit ori, ministrul de comerciu a anunțat că are speranța că în curând negocierile pentru încheierea unei convențiuni de comerciu cu România vor reîncepe și că vor ajunge la un rezultat satisfăcător pentru ambele state. Ministrul a adăugat că pentru articolele care intereseză mai mult comercial român, guvernul austro-ungar este gata a face concesiuni și a exprimat speranța că, în schimb, România se va arăta dispusă a acorda monarhiei condițiuni favorabile pentru articolele care sunt speciale comerciului ei. Cariera. Guvernul cere un credit de 12 milione fiorini pentru înarmările landverului și landsturmului din Austria. Baronul Pino de Friedenthal, fost ministru de finance, e numit guvernator al Bucovinei Se scrie din Strasburg ziarului Die Post din Berlin că starea de asediu se va proclama la Metz și Strasburg dacă alegerile din Alsacia Lorena vor arăta că sentimentele majorităței populațiunii au rămas favorabile cauzei franceze. Mai multe mii de soldați chinezi au năvălit în Birmania. Camera deputaților.—Ministrul de resbel prezintă o cerere de credit de 7,460,000 fiorini pentru munițiunile destinate înarmărei honvezilor și pentru echipamentul contingentului reservelor. Strasburg, 2 Fevruare. Petersburg, 2 Fevruare. Constantinopol, 2 Fevruare. Viena, 3 Fevruare. Viena, 3 Fevruare. Viena, 3 Fevruare Berlin, 3 Fevruare. Bombey 3 Fevruare. Fuda-Pesta 3 Fevruare. ZETona. ..Universului“ 34 DRAMELE GELOSIEI PARTEA TREIA Mamele VII Numele tatălui Ii puse mâna pe umăr și-i zise : — Speră, fiul meu, nu e perdut tot pentru tine. James se uită la mama sa. Se așezară după aceea pe canapea lângă ferestra, dânsa ținând una din mâinele lui într’ale sale. — James, vrei să vorbim nițel ? — N’am nimic sa’ți spui mamă. — Pate că ai. Aș vrea să știu... — Ce? — Ce s’a petrecut între domnu de Carmeille și tine. — Mi-a văzut durerea, desnădejdea și a fost fără milă. — N’ai băgat de samă că pare că eră și mai nenorocit decât tine? — N’am văzut decât un lucru, mamă, că a fost nesimțitor la rugăciunea mea. — Ți a zis să nu te mai gândești la fața lui ? — Da. — Ei bine, nu te mai gândi. — Să nu mă mai gândesc la Valentina! Dar o iubesc mamă, o iubesc! — Ce să faci, dacă s’a ridicat o piedică între voi ? trebue să n’o mai iubești. — Nu’mi mai vorbi așa, strigă el cu un fel de furie, cât va fi viață în mine, voi iubi-o, voiü adora-o ! Mama rămase o clipă cu capul plecat, apoi reluă. — Ți-a spus de ce nu se pate să o iei ? — M’a făcut să înțeleg că nașterea mea mă pune într’o poziție falsă, dar am înțeles eu că e altceva... Nu cumva tatăl meu nu a fost un om cinstit, mamă ? — James, zise Leontina, nu’ți dau voie să te îndești de cinstea tatâlui tău. — Iartă mă, mama, dar după cele ce s’au întâmplat e forte firesc să vreau să aflu... — Știi tot ce poți afla despre tatăl tău. — Mi-ai ascuns multe, între altele pricina pentru care nu te a luat de nevastă. — Ba ți-am spus, nu putea. — Dar pentru ce ? — Era însurat. — Am vezi, erai săracă, tânăra, și te a amăgit, te-a făcut amanta lui... Cinstit va să zică asta ? — Sunt lucruri ce nu’țî pot desluși acum, cum ești tulburat nu le ai înțelege, dar cea ce te rog e să nu’l judeci, căci pute ’l ai judeca räu și eu te am învățat să’l respecți. — Dacă mi-ar fi dat numele l’aș putea purta fără să roșesc, cu mândrie ? — Oh! da, cu mândrie ! — De ce nu vrei să mi spui ? — Am jurat.... Dar... dar ți’l voi spune... N’a murit cum ți-am spus, trăiește. — Spune-mi numele lui, spune-mi-i! — Mi-e frică, James. — De ce ? — Te pot ucide! Tenarul dădu din cap. — Dacă n’am murit de trei zile, se vede că trebue să trăiesc. — Atunci... Se opri speriată. — Spune, spune mamă, nu te teme de nimic. — Tatăl teu e... e dnu de Carmeille Nenorocitul de pe un țipăt răgușit, apoi rămase nemișcat, ca trăznit cu gura contractată și cu ochii deschiși de tot și țintiți la mama sa. Dânsa îl luă în brațe și -l săruta. Dar el rămânea tot nemișcat și fără glas. — James, James, răspunde-mî. Nimic. Dna Lincoln simți că se răcește și cuprinse spaima. — Nenorocita de mine, strigă ea, l-am ucis! M- am ucis copilul! Trase clopoțelul și veni un servitor. — Un doctor, răpede! James își venea în simțiri. Auzise. — Nu, zise el, nu trebue doctor... Nu e nimic, sângele mi se oprise în vine, și inima nu -mi mai batea. Acum mă simt mai bine. Mama se repezi la el și -l sărută, nebună, și-l uda cu lacrămi. Servitorul plecă. Intre mama și fiu fu o lungă tăcere. — Grozave grozav ! zise el în sfirșit, frângându-și mâinile, iubesc pe sora mea! — Dar due greșala ta, zise d-na Lincoln, fatalitatea a vrut așa. James zicea mereu:—Grozav e grozav! — Nu te-a oprit să iubești pe Valentina, vei iubi o ca pe o soră. — Nu, nu, răspunse el cu un accent de durere adâncă, altfel o iubesc! Crisa fu lungă. In sfîrșit, întărîtarea nervilor se mai domoli și nenorocitul căzu într’un fel de prostrație și mai spăimântatare decât convulsiile de mai înainte. Mama sa îi vorbea mereu, dar el nu răspundea. (Va urma) Jouî, 3 (15) Februarie 1887. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 3 Februare 1887 D. Guriță își desvoltă interpelarea asupra dispoziției de a nu se permite arendașilor statului se învoiască pe țărani a ’și pășuna vitele în păduri.D. primministru răspunde că dispoziția trebue menținută, pentru că altfel s’ar stîrpi pădurile. Discuția se închide și se dă cuvântul d-lui Iepurescu, care interpeleza pe d. ministru al afacerilor străine asupra convenției cu Austria. După răspunsul d-lui Ferikide și câteva cuvinte rostite de d. Kogălniceanu, discuția se închide. Se ia în discuție creditul de 1,200,000 franci pentru palatul expozițiilor agricole și industriale. SENATUL Ședința de la 3 Februare 1887 Se voteza două indigenate: ale d-lor Stergiu și I. Grigorescu. Citiți pe pag. IV scrisarea d-lui dr. Weisberg către d. Fior LukianofF.