Universul, februarie 1887 (Anul 4, nr. 29-53)

1887-02-05 / nr. 32

Universul No. 31— 3 —­ ­A Monitorul Oficial cu dezbaterile camerei și senatului, Monitorul Ostel, Monitorul co­munei București, Monitorele județelor : Dolj, Argeș, Gorj, n­oile, Tutova, Dâmbovița, Covurluiu, jud. și com­. Tulcea; ale comunelor : Cra­iova, Brăila, Botoșani, Iași cu desb. cons. com., Bârlad. Buletinele, jud. Vlașca și Romanați. Gazetele : Craiovei, de Galați, de Foc­șani, de Iași, de R­ănic, jud. Suceava. (Aceste notițe ni s’au comunicat de d. Alexandru Pop, arh­ivar­ul Academiei române.) X Mihail Eminescu (Vezi ilustrația) Abia câți­va ani au trecut de când a­­cest nume era forte puțin cunoscut, și tot atât de puțin prețuit, în lumea acelora cari citesc în țara românesca. In lumea acelora cari scriu, dușmanii lui Mihail E­minescu erau mulți, toți aceia cari nu ’i înțelegeau sau cari pismuiau puternicul lui geniu. Asta­zi, ce schimbare, consolatare pen­tru poet ca și pentru toți iubitorii ade­vărului și frumosului! Prin far­ța geniului seu și numai prin ea, Em­inescu a ajuns, în scurtă vreme, prețuit de aceia cari ci­tesc, aprope după adevărata lui valore. De aceeași forță spulberați, dușmanii la literari s’au dat d’o parte și ’și stăpâ­­nesc ura care știu că, esprimată, n’ar mai găsi nici un răsunet. Alții din dușmani i s’au făcut admiratori; ura absurdă, za­darnică și neputinciosá adese­ori sufere ast­fel de transformații Eminescu stă astă­zi de-asupra cetei întregi a scriitorilor noștri actuali pe piedes­talul pe care geniul séu i­l a clădit; mai sunt câți­va cari se silesc să nu-l vază, să-l tăgăduiască, pentru ca să conserve întâie­tatea unui alt poet a cărui glorie umbră se simte clătinată de alta mai puternică și mai îndreptățită. Vor trece și aceste încercări neputinciose, și vremea e forte aprópe, când Eminescu ne va apărea tu­turor ceea ce în adevăr este : cel d’în­­tâiu poet român. Noutăți Hazlii Păcală e galant... foc ! De-ună-zi era la o serată. El s’apropiă de stăpâna casei, o domna tineră de cu­rând căsătorită. — Frumos bal, domna! esclamă Păca­lă... Numai, lipsește ceva. — Ce?... — Nu văd nici o domna cât de puțin frumosá! ȘTIRI Mitropolitul primat a început o inspec­ție a mănăstirilor din archidiecesa Un­­gro Vlahie­ i­ Reci­u­ii pentru armata permanentă sunt chemați sub stog pe ziua de 14 Fevruare. i­ . Apelul primăriei capitalei contra sen­­tinții tribunalului, care a condamnat-o la 550.000 lei despăgubire consorțiului de bancheri Poumay, se va judeca la 24 curent de Curtea de apel din București. i­ Cu balul de la 17 Ianuare „Societatea funcționarilor publici“ a câștigat 15.602 lei. k­ Consiliul comunal al capitalei a ales o comisie pentru cercetarea bugetelor bise­ricilor și a actelor justificative ale chel­­tuelilor lor. k­ Instrucția afacerei d-lui general Can­tilli nu s’a terminat încă. In caz de mobilizare , trupele de geniu vor fi ast­fel împărțite. Fie­care corp de armată va avea : 3 companii de săpători, din care două alipite pe lângă cele două divisiuni, iar a treia de reservă. O companie de telegrafie militară, una de drumuri de fier și una de pontonieri. Cu acestea serviciile tehnice ale arma­tei în campanie vor fi pe deplin asigu­rate . i­ Ieri, d. D. Bibescu, deputat, alunecând, și-a frânt un picior. Ieri, consiliul de miniștri s’a ocupat cu aprobarea licitațiilor pentru vânzarea mai multor moșii de ale statului. i­ O bătaie s’a întâmplat ieri nopte la ba­riera Colintinei (București), între sergen­ții comunali și mai mulți contrabandiști. S’au dat lovituri de ciomege, s’au slobo­zit chiar focuri de revolver, dar nimeni n’a fost ucis sau rănit greu, și contraban­diștii au fugit lăsând butaiele cu spirt în mânile agenților comunei. i­ Ministrul de interne a aprobat împru­mutul de 60.000 lei, cerut de comuna Focșani pentru clădirea unui local de șo­filă și pentru cumpărarea imașului co­munei.­­­ Un confrate anunță că un bulgar, Iva­nof, supus român din Dobrogea, abia a putut scăpa ca să nu fie sechestrat de mai mulți muntenegreni de la legațiunea Rusiei din capitală. Ivanov a avut se se lupte cu dânșii în curtea agenției, ca să nu fie dus cu sila în lăuntru, arc . Ieri a fost un mare prânz diplomatic la palat. 31e Societatea geografică română a primit 1000 de lei ca dar de la d. Dim­. Sturza, spre a se premia cel mai bun dicționar geografic pentru România. i­ Un important consiliu de miniștri se va ține azi la palat, sub președința Regelui. i­ ... Astă sera se întrunesc membrii opozi­ției parlamentare. E vorba să se ia o hotărîre asupra pro­iectului unirii întregii opoziții. i­ Se zice că d. Niculescu, căpitan de ar­tilerie, va fi numit comandant al corpului nou de pompieri ce se va întemeia în capitală. K­ Mercur­ TELEGRAME Roma, 2 Fevruare. Regele a însărcinat pe d. Deprets cu formarea noului cabinet din care va face parte și cornițele de Robilant. Acesta combinație întâmpină o pri­mire puțin favorabilă în cercurile poli­tice. Ziarele opoziției spun că acest mi­nister nu se va putea rezema decât pe sprijinul străinului. Poliția a făcut numerase perchiziții la domicriile diferiților locuitori bănuiți de a aparține ligei patriotice franceze. Motivul acestor perchiziții erau relațiunile ce a­­cesta ligă se zice că întreține în statele imperiului german. In sferele politice se consideră ca probabil un conflict provocat de chestia balcanică. Ziarele îndemnă pe Rusia ca să per­siste cu energie în pretențiile sale re­lative la Bulgaria și ca să fie gata de a intra în acțiune la un moment dat. Petersburg, 2 Fevruare. Rusia transportă pe fie­care zi trupe la Baku în vederea unei acțiuni în Asia centrală. Sofia, 2 Fevruare. D. Zankof a telegrafiat din Constanti­nopol amicilor săi ca să caute o apropie­re cu d. Karavelos, de­ore­ce -i este im­posibil de a se împăca cu regența bulgară. Constantinopol, 2 Fevruare. Porta a comandat cinci sute de mii puști cu repetiție sistem Mauser și 60­­00 de carabine a 65 șilingi bucata. Cele din­­tâia predări vor trebui să incapă peste 6 luni, după plata unui acont de patru sute de mii lire Sterlinge. Zece mii de lire sterlinge au fost vărsate ca arvană. Circulă știrea că s’a proclamat starea de asediu la Filipopoli și că s’au trimis ordine noi de către Regența, spre a îna­inta repede pregătirile militare în Bul­garia și Rumelia. „Corespondența Politică“ anunță că de­legațiile se vor întruni la 1 Marte. Guvernul imperial le va cere 25 mili­­one fiorini, trebuincioși pentru complec­­tarea înarmărilor trupelor, precum și un alt credit, a cărui cifră nu e încă fixată, care va putea fi pus la disposiția admi­nistrației resboiului, dar numai în caz de o necesitate urgentă. Constantinopol 2 Fevruare. Cale in­directă. — Agitațiile continuă în Macedonia. Mai mulți emisari, cari a­­veau cu dânșii o proclamație revoluți­onară, au fost arestați la Strundja, din care cauză s-a proclamat în Strundia sta­rea de asediu, trimițându-se acolo și aju­­tare. Viena. 3 Fevruare. Numirea contelui Golușowski ca minis­tru la București se confirmă. Baronul de Biegeleben, fost agent diplomatic al Aus­­tro-Ungariei la Sofia, va fi numit consilier de ambasadă la Londra și cavalerul de Eissenstein consilier de ambasadă la Berlin, Viena. 3 Fevruare. In comisiunea bugetară ce s’a întrunit ori, ministrul de comerciu a anunțat că are speranța că în curând negocierile pen­tru încheierea unei convențiuni de co­merciu cu România vor reîncepe și că vor ajunge la un rezultat satisfăcător pen­tru ambele state. Ministrul a adăugat că pentru artico­lele care intereseză mai mult comercial român, guvernul austro-ungar este gata a face concesiuni și a exprim­at speranța că, în schimb, România se va arăta dispusă a acorda monarh­iei condițiuni favorabile pentru articolele care sunt speciale co­­merciului ei. Cariera.­ Guvernul cere un credit de 12 milione fiorini pentru înarmările land­­verului și landsturmului din Austria. Baronul Pino de Friedenthal, fost mi­nistru de finance, e numit guvernator al Bucovinei Se scrie din Strasburg ziarului Die Post din Berlin că starea de asediu se va pro­clama la Metz și Strasburg dacă alege­rile din Alsacia Lorena vor arăta că sen­timentele majorităței populațiunii au rămas favorabile cauzei franceze. Mai multe mii de soldați chinezi au năvălit în Birmania. Camera deputaților.—Ministrul de res­­bel prezintă o cerere de credit de 7,460,000 fiorini pentru munițiunile destinate înar­­mărei honvezilor și pentru echipamentul contingentului reservelor. Strasburg, 2 Fevruare. Petersburg, 2 Fevruare. Constantinopol, 2 Fevruare. Viena, 3 Fevruare. Viena, 3 Fevruare. Viena, 3 Fevruare Berlin, 3 Fevruare. Bombey 3 Fevruare. Fuda-Pesta 3 Fevruare. ZETon­a. ..U­niversu­l­u­i“ 34 DRAMELE GELOSIEI PARTEA TREIA Mamele VII Numele tatălui Ii puse mâna pe umăr și-i zise : — Speră, fiul meu, nu e perdut tot pentru tine. James se uită la mama sa. Se așezară după aceea pe canapea lângă ferestra, dânsa ținând una din mâi­­nele lui într’ale sale. — James, vrei să vorbim nițel ? — N’am nimic sa’ți spui mamă. — Pate că ai. Aș vrea să știu... — Ce? — Ce s’a petrecut între domnu de Carmeille și tine. — Mi-a văzut durerea, desnădejdea și a fost fără milă. — N’ai băgat de samă că pare că eră și mai nenorocit decât tine? — N’am văzut decât un lucru, mamă, că a fost nesimțitor la rugăciunea mea. — Ți a zis să nu te mai gândești la fața lui ? — Da. — Ei bine, nu te mai gândi. — Să nu mă mai gândesc la Valen­tina! Dar o iubesc­ mamă, o iubesc! — Ce să faci, dacă s’a ridicat o pie­dică între voi ? trebue să n’o mai iu­bești. — Nu’mi mai vorbi așa, strigă el cu un fel de furie, cât va fi viață în mine, voi­ iubi-o, voiü adora-o ! Mama rămase o clipă cu capul plecat, apoi reluă. — Ți-a spus de ce nu se pate să o iei ? — M’a făcut să înțeleg că nașterea mea mă pune­ într’o poziție falsă, dar am înțeles eu că e alt­ceva... Nu cum­va ta­tăl meu nu a fost un om cinstit, mamă ? — James, zise Leontina, nu’ți dau voie să te înd­­ești de cinstea tatâlui tău. — Iartă mă, mama, dar după cele ce s’au întâmplat e forte firesc să vreau să aflu... — Știi tot ce poți afla despre tatăl tău. — Mi-ai ascuns multe, între altele pri­cina pentru care nu te a luat de nevastă. — Ba ți-am spus, nu putea. — Dar pentru ce ? — Era însurat. — Am vezi, erai săracă, tânăra, și te a amăgit, te-a făcut amanta lui... Cinstit va să zică asta ? — Sunt lucruri ce nu’țî pot desluși acum, cum ești tulburat nu le ai înțelege, dar cea ce te rog e să nu’l judeci, căci pute ’l ai judeca räu și eu te am învățat să’l respecți. — Dacă mi-ar fi dat numele l’aș putea purta fără să roșesc, cu mândrie ? — Oh! da, cu mândrie ! — De ce nu vrei să mi­­ spui ? — Am jurat.... Dar... dar ți’l voi spu­ne... N’a murit cum ți-am spus, trăiește. — Spune-mi numele lui, spune-mi-i! — Mi-e frică, James. — De ce ? — Te pot ucide! Tenar­ul dădu din cap. — Dacă n’am murit de trei zile, se vede că trebue să trăiesc. — Atunci... Se opri speriată. — Spune, spune mamă, nu te teme de nimic. — Tatăl teu e... e d­nu de Carmeille Nenorocitul de pe un țipăt răgușit, apoi rămase nemișcat, ca tr­ăznit cu gura con­tractată și cu ochii deschiși de tot și țin­tiți la mama sa. Dânsa îl luă în brațe și -l săruta. Dar el rămânea tot nemișcat și fără glas. — James, James, răspunde-mî. Nimic. D­na Lincoln simți că se răcește și cuprinse spaima. — Nenorocita de mine, strigă ea, l-am ucis! M- am ucis copilul! Trase clopoțelul și veni un servitor. — Un doctor, răpede! James își venea în simțiri. Au­zise. — Nu, zise el, nu trebue doctor... Nu e nimic, sângele mi se oprise în vine, și inima nu -mi mai batea. Acum mă simt mai bine. Mama se repezi la el și -l sărută, ne­bună, și-l uda cu lacrămi. Servitorul plecă. Intre mama și fiu fu o lungă tăcere. — Grozav­­­e grozav ! zise el în sfirșit, frângându-și mâinile, iub­esc pe sora mea! — Dar du­e greșala ta, zise d-na Lincoln, fatalitatea a vrut așa. James zicea mereu:—Grozav­ e grozav! — Nu te-a oprit să iubești pe Valen­tina, vei iubi o ca pe o soră. — Nu, nu, răspunse el cu un accent de durere adâncă, alt­fel o iubesc! Crisa fu lungă. In sfîrșit, întărîtarea nervilor se mai domoli și nenorocitul căzu într’un fel de prostrație și mai spăimân­tatare decât convulsiile de mai înainte. Mama sa îi vorbea mereu, dar el nu răspundea. (Va urma) Jouî, 3 (15) Februarie 1887. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 3 Februare 1887 D. Guriță își desvoltă interpelarea a­­supra dispoziției de a nu se permite a­­rendașilor statului se învoiască pe țărani a ’și pășuna vitele în păduri.­D. prim­­ministru răspunde că dispoziția trebue menținută, pentru că alt­fel s’ar stîrpi pă­durile. Discuția se închide și se dă cuvântul d-lui Iepurescu, care interpeleza pe d. ministru al afacerilor străine asupra con­venției cu Austria. După răspunsul d-lui Ferikide și câte­va cuvinte rostite de d. Kogălniceanu, dis­cuția se închide. Se ia în discuție creditul de 1,200,000 franci pentru palatul expozițiilor agricole și industriale. SENATUL Ședința de la 3 Februare 1887 Se voteza două indigenate: ale d-lor Stergiu și I. Grigorescu. Citiți pe pag. IV scrisarea d-lui d­r. Weisberg către d. Fior LukianofF.

Next