Universul, aprilie 1887 (Anul 4, nr. 84-110)

1887-04-01 / nr. 84

Anul IV.—No. 84. W Oitiți Am publicat de mai multe ori, în „Uni­versul“ că „Blestemul“ de Emile Riche­­bourg autorul „Mietei“, „Milionelor d-lui Jeramie,“ „îngropatei de vie,“ „Dramelor geloziei“ și „Vrajitorel“ este atât de fru­mos și de mișcător în­cât a sporit nu­mărul cititorilor jurnalului în care se pu­blică chiar acum la Paris, cu 300.000. Pentru a dovedi ceea ce spunem, dăm azi un estract dintr’ânsul și urmarea se va putea citi în „Hoțul“ revistă literară i­­lustrată în 16 pagine, care costă 15 bani numărul și se vinde la tote chioșcurile și la vânzătorii de ziare din țară. 5 Banîjln Capîtală.—10 Bani In Județe, București, 31 Marte 1887 Un proiect de lege, din inițiativa par­lamentară, elaborat de d. C. I. Stoicescu, deputat, a fost depus pe biuroul Camerei. Acest proiect modifică art. 360 din proce­dura codului penal. Iată textul acestui proiect: „Articolul 360 din procedura codului penal se modifică precum urmeza: „Președintele, după închiderea desbate­­rilor, nu va putea, sub pedepsă de nuli­tate, să resumeze mijlocele acuzațiunei sale aperare”. „El va reaminti juraților funcțiunile ce sunt chemați a îndeplini, și va pune ces­­tiunile ast­fel precum se specifică mai jos.“ Acestă modificare era de mult cerută. La jurați, zice propunătorul acestui proiect de lege, magistratul care presi­­dază curtea, are între alte îndatoriri, pe cari i le impune legea, și pe aceea de a rezuma desbaterile, înainte de a pune ju­raților cestiunile de culpabilitate conținute în actul de acuzațiune. „Principala considerațiune, care a pre­­sidat la introducerea acestei disposițiuni în lege, a fost dorința de a face să in­tervină vocea gravă a magistratului im­parțial, care să atenueze exagerațiunile, fie ale acusațiunei, fie ale apărărei, și să dea juratului, care n’a putut reține firul argumentațiunei, mijlocul de a se pronunța. „Era clar o disposițiune care răspundea unei preocupațiuni pe care a trebuit să o aibă legiuitorul, când a introdus pe ce­­tățian a participa la distribuirea justiției criminale, ținând cont mai cu sem­a de starea generală de cultură, în vremea când s’a organizat instituțiunea juraților. „Rezumatul acesta trebuia să ’i facă un magistrat ideal, care pe lângă a fi inte­gri și imparțial,—calități, pe cari din fericire le întâlnim la magistrații de as­­tă­zi,—ar trebui să nu aibă nici un fel de idee preconcepută: să rețină tote ar­gumentele pro și contra ; să le resumeze fără a accentua mai mult pe unul de­cât pe cel­ I’a­t ; să fie unul și același pentru societate, apărată de ministerul pu­blic, și pentru acuzat apărat forte adese de un modest advocat din oficiu.“ Acest magistrat ideal însă nu există și, fără voie, făcând rezumatul cerut de lege, președintele influențază pe jurați, prin o­pinia sa asupra lucrului de judecat. D. C. I. Stoicescu a răspuns Unei ne­voi vii a justiției nóstre prin propunerea proiectului de lege de mai sus. De aceea credem că corpurile legiuitore vor primi de urgență proiectul de lege. Nu e lucru mai delicat de­cât justiția criminală și o modificare mică în lege, ca cea de mai sus, póte schimba mult în bine rezultatele pe cari ea le dă. Miercuri, 1 (13) Aprile 1887 DIN RUSIA (Corespondența particolarti a „ Universului“) Petersburg, 26 Marte. Rusia nu și schimbă atitudinea.— In timpul din urmă, diplomația europena a insistat din nou­ pe lângă cabinetul din Petersburg ca să -l înduplece să iasă din rezerva sa de până acum, în chestia bul­gară. S’au propus diferite soluții, dar nici una n’a fost primită. Rusia zace încă. Călătoria Țarului. — îndată după Paști, țarul va pleca, după cum se crede, cu întrega sa familie la Livadia, și va vizita apoi țara cazacilor de la Don, unde marele duce ereditar va depune jură­mântul de hatman, favóre pe care popu­lațiile de la Don au cerut-o împăratului, asigurându-l că ordinea și liniștea dom­nește pretutindeni în ținuturile lor. Alte done călătorii.—Vă mai sem­nalez două călătorii forte semnificative: generalul Gurko se va duce să inspec­teze districtele de la frontiera Galiției ; ministrul marinei plecă și el se inspec­teze flota din Marea negră și fortifica­țiile țărmurilor. O manifestație.­­ O manifestație im­portantă în onorea răsculaților bulgari împușcați la Rusciuk s’a făcut la cate­drala din Moscova. Mitropolitul Mihail a oficiat, în prezența guvernatorului general al Moscovei, a 200 ofițeri ruși, a tuturor reprezentaților mai cunoscuți ai partidului zis panslavist, între care și d. Katkof, și în prezența ofițerilor bulgari Benderel, Gruief, Dimitrief, etc. După serviciu, mitropolitul a pronun­țat un discurs în care a glorificat amin­tirea bulgarilor căzuți la Silistra și la Rusciuk pentru apărarea causei slave. A exprimat nădejdea că în curând tote po­­porele slave, cari sunt încă sub domina­ție străină își vor da mâna ca să se unescă cu marea familie slavă. Lara a fost un banchet prezidat de gu­vernatorul Moscovei. După banchet, ofi­țerii bulgari au adresat o telegramă ța­rului, rugându­l să libereze Bulgaria. Ța­rul ar fi răspuns felicitând pe ofițerii bul­gari pentru zelul lor patriotic. Temeri de complicații în Asia.­ Știrile ce se primesc de la generalul Ko­­marof din Asia spun că situația în Af­ganistan e critică. Mii de lucrători sunt ocupați cu forti­ficarea Heratului, sub direcția unor ofi­țeri englezi. Generalul constată o concen­trare de trupe afgane pe frontieră și a­­daugă că ele au o atitudine forte provo­­catore față cu Rușii. D. Komarof cere instrucții de urgență. Kraszewski.­După cum se anunță din Varșovia, corpul imbalsamat al ro­mancierului polonez Kraszewski, mort de curând, a sosit acolo ori. O mulțime nu­­merosa aștepta la gară și a făcut un cor­tegiu impozant carului mortuar care a dus corpul romancierului de la gară la catedrală, unde s’a depus provizoriu. înmormântarea solemnă se va face la 6 Aprile. Țarevna.­Se zice că împărătesa e se­rios bolnavă. Atentatele repetite în contra țarului și bula ducesei de Cumberland, care e sora sa, au impresionat-o atât de adânc în­cât starea sănătăței sale inspiră îngrijiri seriose. Kaminski.

Next