Universul, mai 1887 (Anul 4, nr. 111-138)

1887-05-01 / nr. 111

Universul No. 111. sați. Cu tot ajutorul dat la timp de pom­pieri, focul a consumat întrega clădire, reușindu-se numai a­­ localiza. Se bănuește că incendiul ar fi luat naștere dintr’o bucătărie ce era lipită de case. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Știri pozitive primite aoi spun că înda­tă după reîntorcerea regenților se va pu­blica decretul pentru convocarea Sobra­­niei. Se asigură că deputații bulgari sunt hotărîțî să nu se mai despartă până când nu vor fi proclamat unirea Bulgariei cu Rumelia orientală și absoluta neatârnare a principatului. Guvernul a luat și el ho­­târîrea a lăsa pe deputați să decidă în deplină libertate tot ce vor găsi cu cale. Călătoria familiei imperiale rusești Petersburg. 28 Aprile. Familia imperială va pleca în ziua de 3 Mai, la Novo-Cerkask, măsuri rigu­rose de siguranță să iau pe tot drumul pe care va avea să trecă trenul im­perial. Bulgarii se hotărăsc Londra. 28 Aprile. Procesul nihiliștilor Petersburg, 28 Aprile. Desbaterile procesului în contra nihi­­liștilor cari au atentat la viața țarului în ziua de 1 Marte, au fost stenografiate în adins pentru țarul. S’a dovedit că toți condamnații fáceau parte sau din socie­tatea secretă „Narodnaia Volia“ sau din secțiunea poloneză a acestei societăți „Proletariatul“. Amândouă aceste societăți revoluționare s’au aliat și au organizat de curând o a treia partidă „Rusia jună“, care și-a luat misiunea de a face propa­gandă mai cu deosebire printre ofițeri și soldați, și nu fără succes.­­ Din cei 15 condamnați la marte, 12 vor fi grațiați. Epilogul incidentului de la Pagny Berlin, 28 Aprile. In urma unei a doua anchete făcute asupra incidentului de la Pagny s’a re­cunoscut că tata vina cade asupra d-lui Kruger, șeful poliției centrale de la Metz, sub ordinele căruia operau agenții cari au arestat pe d. Schnaebele. Nevinovăția d-lui Gautsch l’a recunoscut. D. Kruger va fi destituit. Zgomotele despre alianța franco-rusăirant neîntemeiate Știrea despre alianțe franco-ruse pate fi considerată în adevăr ca prea timpurie dar nu e mai puțin adevărat că e apro-Viena, 28 Aprile. — 2 — piețe din ce în ce mai strânsă se face între aceste două state. Contele Kutuzov, adjutant de câmp intim al țarului, a fost însărcinat cu o misiune importantă pe lângă de Grévy. ACTE OFICIALE * D. licențiat în medicină I. Paltinenu, actual medic al plășei Balta, din județul Brăila, se transferă în aceeași calitate la plasa Vedeni, din acel județ. * S’au numit și permutat : d. A. Orman, actual supleant la tribunalul Dolj, procu­ror la același tribunal, în locul d-lui D. Kintescu, demisionat. D. Constantin C. Poenaru, supleant la tribunalul Dolj, în locul d lui A. Or­man. D. C. Rădescu, actual substitut la tribunalul Dâmbovița, procuror la același tribunal. D. Teodor Ionescu, fost judecător de ocol, substitut la tribunalul Dâmbovița. * D. Ștefan Macri, licențiat, judecător al ocolului I din Galați, în locul d-lui Ion Ionescu. D. Dimitrie Mironescu, fost ajutor de grefă, ajutor de grefă la tribunalul Râm­­nicu-Sărat. * S’au numit în serviciul salinelor : D. G. Ionescu, actual șef de atelier la șcfla de meserii din Capitală, în funcțiu­nea de conductor de mine clasa II la salina Târgu Ocna. D. Dimitrie I. Dumitriu, fost pichor în serviciul de poduri și șosele, în funcțiunea de maestru miner la aceiași salină. Vineri, 1 (13) Maiu 1887 Știri prin poștă Un fenomen extraordinar s’a observat ara tăieri în Budapesta. Pe la orele 2 după miezul nopții s’a văzut pe firmament un semicerc în giurul lunei de o mărime ex­traordinară. Marginile acestui semi­cerc straluciau în culorile curcubeului, și pă­rea că atîrnă numai în aer. Atmosfera ce încongiura luna era cevași întunecată, cu tote aceste se puteau observa stelele mai apropiate de lună. La revărsatul zo­rilor fenomenul a dispărut. * * * Cele din urmă știri despre catastrofa din minele de cărbuni din insula Van­­couvre spun că 176 lucrători au fost o­morîți de explozie. Printre cei morți se gaseau și 76 chinezi, cari emigraseră de curând din patria lor în America de nord. * * i Despre cutremurile din America se mai spune din New-York[. In Arizona și în r­egiunea Guayama,­cutremurele au înce­put cu o erupție vulcanică. Orașul Monte­zuma e nimicit cu desăvârșire­­ 150 lo­cuitori și au găsit martea sub ruine. In Oputa au fost omorîți 20 ómeni de o casă care s’a dărâmat peste dânșii. Oraș­le Grenadas și Gusabor sunt aprope cu to­tul dărâmate; mulți ómeni au rămas în­gropați sub ruine. ** * Se scrie din Bucovina că pădurile de lângă orașul Câmpu Lung de acolo au luat foc pe o întindere enorm de mare. La o depărtare jur împrejur de șase mi­­luri se vede focul și se simte fumul înă­bușitor. Focul e mai puternic și mai în­tins pe moșiele baronului Vasilco. * a * Ni se scrie din Roma că prințul de Carignano, frate al răposatului rege Vic­tor Emanuel, este greu bolnav. S’au ți­nut trei consilii medicale, dar starea nu i s’a îmbunătățit până acum de loc. * * ** Din Verona ni se scrie : Contele de Moncalieri, fiul prințului Napoleon, și a început serviciul în regimentul 3 de cava­lerie „Monferrato“, cu garnisona în acel oraș.* . . ... * * Mama sinuciderilor se pare că cuprin­de din ce în ce mai mult și pe copil. Din Palermo nu se scrie că o copilă de zece ani, anume Paolina Barbato, s’a si­nucis pentru că fusese aspru pedepsită de stăpânii la cari servea. * * * O probă despre chipul in care degene­­rază adesea câte o știre transmisă din ziar în ziar, din țară în țară. Intr’un ziar italian citim următorea te­legramă datată din Viena: Pe când ști­rile oficiale «lin România desmint tulbu­rările din Iași, știri private confirmă că republicanii au fluerat pe regale Carol, care a părăsit Iașii indignat. In Româ­nia întrâgă și opoziția desaprobă insulta vulgară și ingratitudinea față cu regele Carol care nu fără cuvânt a fost numit cel d’intuiü soldat român. Majoritatea populației s’a sculat contra tulburăto­rilor. A urmat o încăerare, în care se afirmă că au fost vr’o 30 de răniți și 2 morți (!!!) loc, se filtrezá și se ține într-un vas în­chis. Acesta amestecătură, adusă în con­tact cu petele le face solubile și în apă, frecândule cu o perie. Consiliu practic o recetă pentru a scote cele mai multe feluri de pete de pe stofe de lână și de mătase fără a strica țesutul și cularea lor . Alcool de 36 grade, 20 părți; amoniac de cel mai curat și concentrat, 5 părți; canter pulverizat, o parte ; benzina cu­rată, 2 părți ; eter sulferic, o parte ; gli­­cerină curată, 2 părți; esență de pliu de lavandă, 1/s parte. Se amestecă tote la un Pentru incendiații din Giurgiu Suma din urmă lei 26. Din inițiativa d­lui Ghiță I. Constanti­­nescu, notabil al suburbiei Popa Sare, s’au mai strâns sumele de mai jos de la personele urmatore, cărora le mulțumim pentru graba cu care au răspuns la ape­lul nostru : D. Ghiță I. Constantinescu 5 lei., D. Că­pitan Popescu 2 lei., Talamici Luigi, croi­tor 2 lei., Tereza Tosato 1 lei., Iorgu Râmniceanu 1 leü., Alexandru Mirea 1 lei., Hie Christea 50 b., Niculae Co­­manu 30 b., Lipa Dumitreasca 50 b., Marghioli Giure 50 b., Iona Marin 10 b., State Stătescu 1 lei., Dumitru Popescu 50 b., Nie Simionescu 50 b., Costache Enescu 50 b., Diaconu Mihalache 50 b., Ghiță Petrescu 50 b., Costa­che Popescu 30 b., Ferenți Kerestești 50 b., Fierea Ionescu 50 b., Niță Iliescu 50 b., Du­mitru Velciu 50 b., Gg. Cehpe 20 b., Sofroni Hagau 50 b., Nae Tomeacu 50 b., Iancu Calinescu, 50 b., Ghiță Irimiea 50 b., d­na Ana Gr. Dinescu 50 b. Total lei 22, bani 40; total general lei 48 bani 40. De tóte și de pretutindeni Panică în teatru. —Un accident grav s'a întâmplat miercurea trecută la opera comică din Paris pe când se reprezintă opera „Steua nordului“. Un candelabru de o dimensie mare, suspendat de­asupra scenei, a căzut pe scânduri cu un zgomot îngrozitor, aruncând o panică teribilă în sală. Din fericire lămpile stingându se nu­mai­decât în cădere, publicul se liniști mai nainte de a se întâmpla vr’o nenorocire în teatru. Pe scenă însă, o baletistă și un actor au fost loviți de bucățile candelabrului; baletista, greu rănită la cap a fost trans­portată acasă, fără cunoștință; actorului, bucățile de fier și de sticlă i-au sfărâmat umărul stâng și i-au rupt clavicula. —A— O dramă înfiorătore s’a întâmplat zilele trecute într’o cafenea de pe unul din bulevardele cele mai populate ale Parisului. Un individ anume Weissman, însoțit de femeia sa și de o copilă a lor, luându-se la certa cu un alt consumator din acea cafenea, a fost scos afară de an­treprenorul cafenelei Thériot. Un frate al lui Weissman, trecând pe acolo tocmai în momentul când servitorii scoteau afară pe fratele său, sări de o dată între dân­șii și apucă pe Theriot de piept. O încă­ Z Forța, „XT’ii­vex«ivLl­u­i„ m DRAMELE GELOSIE PARTEA A PATRA Fiecare după fapte XV Jocul întâmplărei „D. Laurent abuzează de voia pe care ’l-o dau, zise el; nu pot suferi acesta, nu am trebuință de niște slugi cari își pe­trec nopțile pe afară; sunt hotărît se­­ dau afară, chiar dacă s’o întorce“. Dar d-nu baron n’avea să-și dea aceată caznă. Chiar în acea seară îmi zise : — August, vei îndeplini de aci Înainte slujba de fecior în casă. — Dar Laurent ? îl întrebam eu. — Laurent nu s’a mai întors, răspun­se el, și ’mi pare că a găsit o casă mai bună căci a trimes pe o femee, nevastă sa se vede, care a luat tot ce avea aici. Odaia îl e­gală, poți să te muți în ea chiar de acum. — D­in Canonge ți a spus acestea ? — Da, domnule. — Laurent avea lucruri multe la ba­ron acasă ? — Aș­ mai nimic. — Și acest mai nimic se putea lua în­tr’o legătură? — Și încă într’o legătură mică. — Vezut­al pe femeea care a venit din partea lui Laurent? — Nu, domnule, nu eram a­casă; în ziua aceea d. baron ne dăduse voie să ne plimbăm, și vizitiului și mie ; de alt min­teri nici portaresa n’a vezut-o. — In zilele următore văzut-ați vre­o schimbare în gesturile, în obiceiurile baro­nului]? — Da, domnule. — Sa spune ce ai văzut. — Nu mai era mult, se scula mal [de dimineță și se culca mai de­vreme, nu se mai ducea­ larduri CU prietenii și era plictisit.­­ Une­ori era trist, neliniștit, citea în­­tr’una jurnale, pe tate, pe când înainte nici nu-și arunca ochii la ele. Val­ d. de Brumelle nu se mai putea îndoi. Cu cât întreba cu atât răspunsurile celui întrebat se faceau mai îngreuietate pentru baron. Tóte îi spuneau : — D. de Canonge a urmat mâna uci­­gașului. Cât pentru Muron, el învinovățea pe fostul său stăpân fără să știe. — Ei și din ce pricină ai gândit d-ta ce se va fi schimbat d. baron ? întrebă judecătorul. — Nu știut, eu am gândit că nu-i va fi plăcut să plece în călătorie cu mă­­tușă-sa.­­ Nu prea înțeleg. — D. baron nu-și putea lua amanta cu dânsul. — Are amantă ? — Da. — Cine e ? — D-ra Clerie. — Stateau împreună ? — Nu.­­­ Dar ? — D. baron are casa în strada Tron­­chet. — Și d-ra Clerie? — D neel stă în Avenue de Villiers. Magistratul își lăsă capul pe mână și rămase pe gânduri. Pe urmă zise : — D-le Muron, nu mai am să te întreb nimic, acum dă-mi numai adresa d-tale. — Acum stau în strada Londrei, hote­lul Trois-Amis. Judecătorul scrise adresa: — Acum, d le Muron, zise el, trebue să fii cu băgare de somn, căci e vorba de lucruri de ale justiției ; nu spune ni­mului nici chiar fratelui d-tale că ai cu­noscut pe Perm­iset și că dânsul supt numele de Laurent a fost fecior la d. ba­ron de Canonge. — Bine, d-le. — Nu spune nimic nici de convor­birea ce avuserăm amândoi. Ai înțeles ? — Da, d-le. — Vei tăcea? — Da. — Jură. — Jur! — Bine. Acum te poți duce. Eși pe calea. Ah !.... am să vorbesc de d-ta cu d-na Cholet și am să -l fac să te puc în slujbă. — Vă mulțumesc, d le. Și Muron­eși. XVI Altă lămurire Fruntea lui Perm­iset se încrețise când văzu pe inspectorul de poliție, Béchard in­trând în cabinetul judecătorului de in­strucție. Apoi când văzu pe August eșind la un semn ce ’i făcuse agentul, se înfioră. Negreșit că judecătorul chema pe va­let ca să ’l întrebe. Prea sunt curioși și judecătorii ăștia! Perm­iset înțelegea că nu mai mergea, că se va încurca. De fel, tocmai când gândea să scape, atunci să o pară mai rea! Dar ce căuta acolo dobitocul acela de August ? Era neliniștit, nu mai era sigur de el. Cu tote astea hotărît să nu schimbe nimic din planul lui: să tăgăduiască me­­reu, veni în fața d-lui Brumelle fără sfială. — Perm­iset, îi zise el, te am adus ca să-ți zic pentru cea din urmă oră: „Spune adevărul!“ — D-le judecător, am răspuns la tote întrebările d-tale fără ocol, am spus drept. — Va să zică tot susții ? — Am spus adevărul. — Bagă de sâmă! — Ce? d-le judecător. — Am mijloce să fac să ți­ se nimicască planul, judecătorilor nu le va mai fi milă de d-ta, justiția te va lovi fără milă. — Vom vedea, răspunse prevenitul cu răculă. — Ce, nu tremuri ? -- Nu. — Ești liniștit? — Forte liniștit. — Da, ai siguranța ticăloșilor desăvâr­șîr­ Adineauri un om, un martor nou, Au­gust Myron, te a cunoscut și ți-a zis Lau­rent. — S’a înșelat, i s’a părut numai că mă cunoște. — Nu ai purtat nici o dată numele a­­cesta ? — Care ? — Laurent. — Nu, de unde ? — Nici n’am intrat fecior la baronul de Canonge peste câte­va zile după ce al săvârșit crima din strada Clery ? — Nici n’am auzit de baronul de Ca­nonge. (Va urma)

Next